3,573 matches
-
declarativ definitoriu. Cuvântultitlu conferă temei valoarea unui fapt cotidian, poetul demitizând viziunea despre creație și, în același timp, propunândo ca soluție la frica de moarte, inerentă oricărei ființe umane. Întro manieră insolită, cu feroce îndrăzneală, Virgil Mazilescu își exprimă întregul crez despre artă, viață și moarte, propunând prefață drept cheia către înțelegerea tuturor poeziilor sale. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul cunoașterii literaturii naționale în dezvoltarea orizontului cultural al adolescenților Alături de limba națională, literatura unui popor reprezintă cartea sa de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reciproc; în mediere ei se întâlnesc la nivel personal si nu mai sunt așa străini - un profesor si un elev / student care nu si-au vorbit încep să comunice. Se creează un sens al complicității, au loc schimburi, se împărtășesc crezuri, este oferit sprijin mutual si fiecare se simte mai puțin izolat. Teama nu-si mai are locul, sentimentele putând fi discutate împreuna știind că agresivitatea poate fi dezamorsată. Relația se schimbă: în locul utilizării autorității sunt instrumentele medierii, acestea pot fi
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
nu ar fi ajuns într-o nouă fază a istoriei. Fără ca ei să creadă că este posibilă o armă ce ar putea spulbera un oraș în câteva secunde, că ar face să dispară o lume cu toate microuniversurile ei, fără crezul în dispariția însăși a civilizației și, mai ales, fără ca aceste minți luminate să fie mobilizate ideologic pe motiv că un stat precum Germania nazistă, prin fizicienii ei, ar putea obține o asemenea armă, altfel s-ar fi scris istoria... Fizica
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
stat politic, care să se ocupe de aceste nevoi. Ideea statului politic resimțit ca necesitate a devenit dogmă a politicii moderne printr-un complicat aparat cunoaștere-putere și prin utilizarea limbajului-reprezentare, al cărui principală funcție e persuasiunea despre un "anume ceva", crezul în voința acestui limbaj de a schimba o realitate. Cu doctrina italiană a "rațiunii de stat", cu teoriile gânditorilor francezi și germani din secolul Luminilor, necesitățile oamenilor din Europa prind contur în formarea statelor, care se ocupă nu numai de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cunoașterile din jurul ei sunt permanente dialoguri între un trecut și un prezent al domeniului în dezbatere. Și nu văd, așa cum vedea I. Berlin, un "divorț" între științele omului și cele tehnice. Asistăm la o retragere a persuasiunii științei și a crezului în științific, în scientismul de factură pozitivistă, nu la o ruptură categorică, o discontinuitate între fizică-matematică și disciplinele umane. Cum a fost posibil ca Febvre să vorbească de utilaj mental în Religia lui Rabelais? Termenul de utilaj, cum bine știm
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Din 1987 i se acordă azil politic în Franța; din 1990 i se aprobă cetățenia franceză. În prezent trăiește între Nisa și București. Toată această experiență n-a reușit să-l abată pe profesorul și comparatistul Nicolae Balotă de la idealitatea crezului său în omenie, în frumusețea cordială și hăruită a scrisului. Ca și atunci când dădea la iveală cărți provocatoare începând chiar din titlu "Euphorion" (1969), "Urmuz" (1970), "Lupta cu absurdul" (1971), "De la "Ion" la Ioanide" (1974), "Arte poetice ale secolului XX
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
imagine, la propria persoană". Mai mult ca sigur, negativarea eroului liric nichitian, ca un "dublu artificial al realității", va deranja pe monografii mai vechi și mai noi ai poetului. Mai aproape de comuniunea între gând și vorbă, între faptă artistică și crez artistic, se află, în opinia lui Caius Dobrescu, Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Virgil Mazilescu sau Emil Brumaru. Ei denumesc proximitatea, omul particular, salvând individualitatea de sub obrocul patetismului, prin proceduri ironice și autoironice. Reprezentanți ai radicalismului intelectual i se par autorului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
rămas în amintirea lui Gabriel Dimisianu nici mai mult nici mai puțin decât un "seducător", a cărui ars scribendi performa, fascina, magnetiza, nu numai prin fosforescență și grila exclusiv estetică, ci și prin continuitatea sacerdoțiului critic și optimismul contagios al crezului său în revenirea la normalitate a societății românești. Așa o fi! Și totuși, est modus in rebus ... acest tip de exaltare nu vă stă în fire, domnule Gabriel Dimisianu.. Paginile de jurnal, sporadic scris cu vădit scop autoterapeutic, se citesc
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a fost mai ușoară în acești ani, Securitatea nepregetând să-i facă o percheziție la Rohia și să-i aresteze cărțile primite de la unii scriitori români în exil. Printre cele cinci cărți apărute postum, Jurnalul fericirii deține de departe recordul crezului lui Steinhardt: "Intre cultură și viață nu există un hiat, ci o simbioză ajunsă până la fuziune". Șocul ideatic al acestui montaj de fragmente este tocmai fericirea autorului, descoperită nu atât după detenție, cât în infernul penitenciar comunist. Descoperită simultan cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1954); Cartea cu jucării (1931). UNIVERSUL POETIC A debutat în 1904 în Linia dreaptă. Poezia lui Arghezi, originală și profundă, a fost influențată de creația lui Fr. Villon, Ch. Baudelaire, textele biblice, folclor. În Rugă de seară a fost exprimat crezul artistului: "Cuvântul meu să fie plug/ Ce fața solului o schimbă", dar, adevărata artă poetică este reprezentată de Testament. Cartea este primul hrisov al robilor care și-au revărsat osemintele în poet. În viziunea artistului, arta în care se împerechează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
omenirea este dominată de manifestări contradictorii (Rugă de vecernie), omul este plămădit din materie și spirit (Portret, Nehotărâre, Binecuvântare), omul este o fire angelică, pură, o creație divină (Denie cu clopote); 2. Arta poetică cuvântul este omnipotent, atotputernic, esența universului, crezul său cel mai încărcat de forță creatoare (Rugă de seară), omagiul adus operei literare, cărții, creației spirituale (Ex-libris, Testament), elogiul adus poeziei, stihurilor (Dor dur, Din drum), estetica urâtului (Testament, Blestem de babă, Horă de hâtru); 3. Viziunea asupra morții
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și în același timp modernă (rimă pereche, dar și ritm neregulat). Metafora "cuvinte potrivite" este mereu "șlefuită" de poetul care înfățișează cartea ca pe o imagine a spiritului unui popor, dar și ca afirmare a individualității prin creație. Elementele acestui crez artistic sunt răzvrătirea, veninul, durerea, care intră în componența unui "act oficial" prin care poetul lasă urmașilor moștenirea literară. În Testament, Arghezi consideră poezia o domniță răsfățată, plină de sensibilitate spirituală. "Întinsă leneșă pe canapea/ Domnița suferă în cartea mea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
artistice. În titlul Flori de mucigai se constată un oximoron, în care florile sugerează frumusețea, puritatea, lumina, iar mucigaiul semnifică urâtul, răul, descompunerea, întunericul. Titlul trimite spre estetica urâtului, spre creația lui Baudelaire. Structurată în două secvențe lirice, poezia exprimă crezul artistic arghezian pe de-o parte, și neputința artistului de a crea în condiții de claustrare, pe de altă parte. Singur, în spațiul carceral, fără uneltele scrisului, poetul încearcă să scrie versuri "cu unghia pe tencuială", cu slabele sale forțe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
decât ceea ce gândesc" va fi un reper important în programul estetic al lui Camil Petrescu. Caracterizarea lui Gelu Ruscanu Titlul piesei este exprimat sugestiv într-un motto așezat în deschiderea volumului de versuri: "Jocul ideilor e jocul ielelor". Titlul sugerează crezul artistic al lui Camil Petrescu. Simpatizant al ideilor socialiste, director al ziarului Dreptatea socială, Gelu Ruscanu este personajul principal al dramei. Portretul fizic este reliefat în didascalii, un portret care scoate în evidență și trăsături morale: noblețea, onestitatea, calități de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
apoi viața își așterne covorul său, iar nu ca ceea a furtunilor mării ce înalță într-o clipită cumpliții munți de spumă, ca iarăși să-i cufunde în latul ocean." Preferința pentru formula evolutivă e categorică și ea coincide cu crezul social-politic manifestat de celălalt istoric de seamă, M. Kogălniceanu. "Să sporim în bine", îndemnase acesta încă în Arhiva românească, atent la aceeași strategie a mobilizării morale. La fel gândea și Eminescu și el prezent la marea festivitate atunci când socotea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fapt, chiar dacă mărginit încă la asemenea zone, protejate numai simbolic de agresiunea forțelor oculte ale vechiului regim. Altare improvizate amintesc de morții din Decembrie, ca un tragic memento, ca o provocare la angajament social. Lozinci fără număr dau expresia noului crez politic, zidurile cenușii ale Universității rezumă parcă un "discurs" structurat de spiritul libertar și democratic. Steagurile baltice, așezate unul sub altul, se prelungesc pe verticală în tricolorul nostru, ca un nou pas, logic, în reconstrucția unei Europe libere. O asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
poate abdica fără pericolul căderii sub domnuia bunului plac, a despotismului ce anihilează inițiativa creatoare și coboară munca în trivial. Înțelegem lesne de ce I. Ghica așeza presa lângă învățământ, ca factor de stimulare a progresului material, moral, intelectual. E un crez ce ține de conduita societății moderne. Îl regăsim la orice publicist sau om politic mai de seamă, cu remarca obișnuită că presa unifică lumea pe calea ideilor, a dezbaterii polemice, a selecției operate din mers. Reversul încă se cuvine amintit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a fost ucis Nicolae Iorga, în al șaptezecilea an al vieții sale de grea muncă și credință dârză", se spune în sobra inscripție de pe cruce, amintind oricui, laconic, locul unde a murit ca un viteaz, fără a sacrifica nimic din crezul său, unul din cei mai însemnați oameni ai acestui pământ. În concizia și sobrietatea lui, epitaful ne spune și ce avem de făcut după încheierea parantezei totalitare: muncă și credință! Muncă onestă, răbdătoare, atentă la nevoile aproapelui. Credință fermă în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
al justiției tot atâta timp, iar în spațiul criticii, fie aceasta literară sau artistică, a stăruit în aplicarea unor principii formative, susceptibile a contribui la crearea unei societăți civile. Rector, deputat, ministru în mai multe rânduri, Maiorescu a rămas fidel crezului său în orice ipostază. Un realism benefic îi inspira gesturile. Din atâtea trebuințe ale lumii românești, el a știut să se pună în slujba celor care se potriveau mai deplin ideilor asumate din capul locului. O ideologie culturală se recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
culturii fără frontiere", un semn al timpului, denotă același spirit, situându-se în aceeași serie de inițiative. Ca și pe vremea când tânărul Ciprian cânta "întregii Dacii", românimea s-a strâns din nou în jurul amintirii ștefaniene spre a-și mărturisi crezul de viață și a transforma acea amintire în sursă de tărie morală. Câțiva organizatori inimoși s-au priceput să lege admirabil căutările de mai înainte cu gestul de acum. Iar o mulțime de oameni, strânsă de oriunde, a putut asista
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
raptul din 1812, în plin regim reglementar, istoricul nu se sfia să spună, cu inerente precauții de limbaj, adevărul. Pentru el, patria era una, definită etnocultural, iar nu geopolitic. Cum să nu lupte pentru refacerea unității pierdute? Unirea a fost crezul cel mai înalt al generației sale, generație care ajunsese la concluzia, formulată plastic de Bălcescu, că fericirea nu poate exista fără libertate, libertatea fără putere și puterea fără unire. Pornind de la ce este mai aproape, inexorabil, i-a fost dat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
viziune asupra lumii latino-americane, ci și o viziune latino-americană asupra lumii 72. Și, de ce nu, cu cuvintele lui Sábato, care, la primirea premiului Cervantes, în 1984, spunea, cu speranța, că arta, în general, și românul, în particular, trebuie să fie crezul însuși al artistului, un foc care să repare ceea ce a distrus aviditatea omului pentru tehnocrație: S-a distrus prea mult până acum, iar când realitatea este distrugere, literatura nu poate să însemne decât reconstruirea încrederii pierdute. De aceea, în următorii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Cioran, ca și Sábato, crede că, pentru un scriitor, nu este atat de important să te eliberezi de idei, prin epuizare, ci, dimpotrivă, să le aprofundezi, iar acea "tiranie" de care se ferea Unamuno nu este decât o binecuvântare. Consecvent crezului sau, Sábato îi recomandă tânărului novice în Scrisoare către un june scriitor: "să scrii când nu mai poți, când simți că, dacă nu o faci, înnebunești, iar atunci, scrii din nou despre același lucru, vreau să spun, pe alte căi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sau lemnul rebel". Literatura trebuie, în accepțiunea să, să-i dezvăluie omului propria înfățișare, de aceea scrisul este pentru Sábato "sfâșietor, o obscură pedeapsă"118, o îndeletnicire ce nu lasă loc răgazului și clipelor de pace sufletească, de acord cu crezul sau: "scriitorul are un singur angajament: cel față de adevăr 119. În ficțiune, eroul sau este, fără îndoială, Don Quijote. Am parafrază spunând că Don Quijote este Sábato însuși, pentru care, deși e îngrozitor să-ți dai seama de acest lucru, "viața se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ei se întâlnesc la nivel personal și nu mai sunt așa străini un profesor si un elev care nu și-au vorbit încep să comunice. Se creează un sens al complicității, au loc schimburi de idei și păreri, se împărtășesc crezuri, este oferit sprijin mutual și fiecare se simte mai puțin izolat. Teama nu-si mai are locul, sentimentele putând fi discutate împreună știind că agresivitatea poate fi dezamorsată. Relația se schimbă: în locul utilizării autorității sunt instrumentele medierii acestea putând fi
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3130]