3,710 matches
-
timp și în aceleași împrejurări. Experiențele vieții sunt diferite și învățămintele la fel. Bine, ar putea să spună neîncrezătorii. Ce fel de școală este aceea fără profesori, fără catalog, fără să se facă prezența și fără note? Viața nu este croită și nu se desfășoară la fel pentru toți oamenii. Nici elevii nu au înzestrare fizică, intelectuală și sufletească asemănătoare. Viața le oferă lecții dintre cele mai diferite, acestea fiind solicitările, încercările și trăirile sufletești la care sunt supuși, astfel că
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
pentru a i se oferi lui Dănilă ceea ce-i lipsește: “un burduf de bivol plin cu bani, să-l deie pusnicului Dănilă”. Dar “norocul” nu-i poate surâde pentru mult timp păgubosului Dănilă și, constatării sale sarcastice: “Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă, să-ți vie cu banii de-a gata la picioare și să te facă putred de bogat”, i se contrapune o nouă provocare născută din predestinarea da a fi “cel dăruit de
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
structură a sistemului politic românesc, s-au creat condiții pentru înființarea partidelor politice și funcționarea sistemului multipartit, s-au asigurat libertatea presei și celelalte drepturi democratice, a funcționat parlamentul bicameral și a fost adoptată, în pofida împotrivirii opoziției, noua Constituție democratică, croită după modelul occidental, chiar dacă avea lacune în anumite privințe. Ion Iliescu se poate mândri cu titlul de arhitect al noii democrații românești, care a culminat cu aplicarea exemplară a succesiunii puterii în 1996. Cu totul altfel se prezenta tabloul economic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
pus însă într-o postură penibilă la Parlament atunci când a venit cu o listă a noilor miniștri din care lipsea ministrul Justiției și a trebuit să recurgă la o chichiță juridică pentru a obține votul Parlamentului. În sistemul nostru semiprezidențial, croit după modelul francez, avem de fapt două centre de putere: Cotroceni și Palatul Victoria. Această situație cere din partea celor doi titulari o perfectă colaborare și înțelegere reciprocă pentru ca sistemul să funcționeze și să existe în țară autoritate. Din iarna lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
ceilalți spadasini care profitaseră de antract pentru a veni mai aproape. Căpitanul Însuși se folosise cândva de același tertip, așa că pentru el afacerea era limpede ca apa; cu atât mai mult cu cât ceilalți doi scandalagii se apropiau și ei croindu-și drum prin mulțime. Privi În jur căpitanul, ca să-și dea seama În ce situație se afla. Un amănunt semnificativ: nici alcadele Curții, nici alguazilii care de obicei vegheau asupra ordinii la reprezentații nu erau de găsit. Cât despre vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
nu se mai zăresc din troiene, iar streșinile caselor gem sub povara albă. E ajunul Crăciunului și ca prin farmec, ninsoarea s-a oprit, lăsând însă loc gerului pătrunzător, care-ți mușcă parcă drept din inimă. Cete de colindători își croiesc, timid, pârtii pe ulițele satului. Din fereastra aproape înghețată a casei pierdute printre copaci, Mia privește afară. Și-a lipit nasul pistruiat de geam și ascultă cu atenție ecourile ce răzbat de dincolo de pereți. Mama n-a lăsat-o anul
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
a atins obrazul cald al femeii de lângă el, ei bine, mâna aceea a devenit netedă și delicată, așa cum era, cu mult în urmă... O privește înmărmurit. Cum e posibil? Inima bate să-i spargă pieptul și lacrimile încep a-și croi drum spre bărbie. - Vezi? E adevărat, Silviu. E cât se poate de real Niciodată nu ești prea bătrân, ca să devii tânăr. Mai ales când iubești. Așa cum o faci tu, cum o fac și eu. Adânc. Aproape inexplicabil. Împotriva oricărei logici
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ca omul sănătos, ea te îmboldește și te bagă până la gât în ireal și himeră, te solicită și, în cazul de față, îți irită până la roșeață reminiscențele din copilăria a cărei stemă se profila deja înspăimântător de mare; o stemă croită din colaje de prăjitură cu caise și orez cu lapte, presărat generos cu scorțișoară sau dulceață de vișine, din aceea puternic mirositoare a acrișor. Pe strada Peneș Curcanu însă, chiar în capăt, înainte s-o cotești, e un soi de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
argintul frunzelor de pelin, unduitoare și somnoroasă, arunca acum valuri de verzime înalturilor sumbre, cu toate că încă foșgăia pe dedesubt de lighioane și vietăți strivite; gândaci, melci, lăcuste, cărădăști turnate-n armuri de aramă și chiftirițe războinice; libărci și salamandre înaripate croindu-și loc prin jungla de tulpini zimțoase, înaintând trudnic prin încâlcitura de buruiene și rădăcini smulse din pământ, lăsându-se strivite de valul necontenit care venea din urmă, suspendat pentru o clipă în aer, într-un fel de buimacă măreție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
urmă. N-ar fi putut intra de coarne. Rămase-n prag bătând cu copita, nerăbdător. Cerboaica încălță pâslarii din piele de lup (cu al cărei miros trebui să treacă două ierni să se învețe și să obișnuiască animalele), îmbrăcă șuba croită din pielea altor patru Seco, cu guler lat de-o palmă, căptușită cu blăniță de ied; își potrivi cochet, puțin lăsată pe-o sprânceană, căciula cu urechi și cozoroc de șapcă, croite din spinarea negrie a lupului bătrân și bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se învețe și să obișnuiască animalele), îmbrăcă șuba croită din pielea altor patru Seco, cu guler lat de-o palmă, căptușită cu blăniță de ied; își potrivi cochet, puțin lăsată pe-o sprânceană, căciula cu urechi și cozoroc de șapcă, croite din spinarea negrie a lupului bătrân și bolnav, hărtănit și sfâșiat în luptă dreaptă de Tudora, în ajunul Crăciunului din anul când Miluță venise s-o vadă.. Miluță, cumnatu-său, tocmai isprăvise școala și fusese proaspăt numit șef de gară la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fatalism dâmbovițean. Voi reveni, căci subiectul doare. 12 august 2010 Pentru un album cu Sinaia culturală Dacă anul trecut îmi începeam cartea despre Cioran în vila Noica de la Păltiniș, la doi pași de Rășinari, unde altundeva era mai firesc să croiesc un eseu despre corespondența lui I.L. Caragiale, de nu la Sinaia? Mă rog, se putea și-n republica Ploieștilor, ori, și mai aprig, la Berlin, acolo unde ni s-a dăruit cea mai intensă jubilație epistolară a senectuții, cea mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Procopoaiele, Piscu peștile, posesoarele de Bubico și Goe, moașele regurgitant-flatulente, săltărețele adulterine aducătoare de „mici economii“, zalele cu deochi din lanțurile slăbiciunilor etc. - tot atâtea sarcasme drăcești ale unei misoginii de cinism carnavalesc. Ei bine, ce credeți? Tot numărând și croind statistici, am ajuns la concluzia că angelicul (mai ales dimensiunea marianică) domină copios demonicul în literele noastre. Cuminte, pudic, pufos-filial, scriitorul român trage amarnic la feminitatea matern ocrotitoare și fuge ca dracul de tămâie de amazoane și menade. Când nu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vădită empatie. „Buclele ei se revarsă de sub un acoperământ grațios peste un ișlic de sobol împodobit cu surguciul din diamante și panaș de pene fine, cum numai femeile de neam domnesc aveau dreptul să poarte. E îmbrăcată cu o haină croită din belșug, garnisită cu guler lat, de blană, larg deschisă, lăsând să se vadă rochia cu decolteul și poalele marcate de volane dantelate, cu mâneci lungi, încheiate și ele cu manșete din dantele. Principesa poartă în jurul gâtului trei șiruri de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
limb, spațiu filtrant al extremelor, care estompează, dar nu falsifică, nuanțează fără să malformeze... prea mult. Nu studii de specialitate istorico-socio-literară am de gând să fac. Ca gazetar, nu am stofă de erudit și nu am de gând să-mi croiesc un frac pentru lucrul în grădină. Nu istoria, nu istoriile mă interesează, ci firea omului, așa cum se înfățișează ea în scrisul făptuit exclusiv pentru (un) celălalt. Lucru pentru patru ochi, scrisoarea stă, cum spuneam, la mijloc, legătură între două suflete
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ascultăm o jumătate de oră și plecăm, e bine așa? Oh, pentru mine e foarte bine, spuse inginerul, cu o figură care spunea nu de mine e vorba, pentru dumneavoastră să fie bine. Simon zise: Păi, haideți atunci. Inginerul își croi drum printr-o mulțime de oameni care, nemaiîncăpînd la bar, își beau paharul în picioare, care pe unde apucaseră. Apoi o ușă de împins, o scară de coborît, o altă ușă de împins și ajunseră. În sfîrșit! își zise Simon
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
justiții imanente, răscumpărînd victimele răpuse de el. Cea mai elevată expresie a motivului, în cuprinsul literaturii române, este balada lui Ștefan Aug. Doinaș, Mistrețul cu colți de argint: Un prinț din Levant îndrăgind vînătoarea prin inimă neagră de codru trecea. Croindu-și cu greu prin hățișuri cărarea, cînta dintr-un flaut de os și zicea: - Veniți să vînăm în păduri nepătrunse mistrețul cu colți de argint, fioros, ce zilnic își schimbă în scorburi ascunse copita și blana și ochiul sticlos... Fastuosul
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
ce e de făcut? Probabil că lucrul cel mai important ar fi să detensionăm și să demitologizăm ideea de președinte. N-ar fi rău se se umble și la Constituție (dl. Constatinescu a sugerat c-o va face!), pentru a croi această funcție după modelul principalelor state europene. La noi, unde derapajele autoritariste se produc atât de ușor, unde violența e acoperită de o pojghiță fragilă de acalmie, n-ar fi rău să avem garanții serioase că omul din fruntea statului
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
vreo obligație (întrebîndu-se chiar de ce-o fi existînd), făceau să pară vacanțele un non sens. Elevele silitoare nu sînt uitate, dar prim planul este ocupat de tineri mai degrabă atipici, nelipsiți însă din mozaicul social. Pucci, cu capul prost croit dintru bun început, cum decretase propriul lui tată, continuă "să pască" rătăcind prin urbe și cînd rămîne pentru a treia oară consecutiv repetent, ceea ce e totuși un bine, firea-i apatică împiedicîndu-l să-și manifeste natura de răufăcător. Amicul lui
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
case (de exemplu, rom. zidar, fr. ma çon, sp. albañil, port. alvanel) sunt, aproape toate, împrumutate. Cele mai evidente schimbări lexicale apar în cadrul meseriilor care trebuie să facă față exigențelor modei. Mă refer, în primul rând, la numele meseriașului care croiește și coase haine, croitorul. (Semnalez, în paranteză, că verbul de bază a coase a fost moștenit din lat. consuere, ca și în toate limbile romanice; verbul a croi, în schimb, în română a fost împrumutat din slavă.) Termenul latinesc sartor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
față exigențelor modei. Mă refer, în primul rând, la numele meseriașului care croiește și coase haine, croitorul. (Semnalez, în paranteză, că verbul de bază a coase a fost moștenit din lat. consuere, ca și în toate limbile romanice; verbul a croi, în schimb, în română a fost împrumutat din slavă.) Termenul latinesc sartor s-a păstrat numai în centrul și nordul Italiei, în forma sarto, precum și în unele dialecte franco provensale. Din acestea a fost împrumutat de spaniolă, devenind sastre. În
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
schneder din germană, la fel ca dialectul bănățean, unde îl găsim pe șnaidăr. În Transilvania (mai ales în Crișana) se folosește sabău, împrumutat din maghiară. În acest context romanic, nu trebuie să ne surprindă termenul rom. croitor, format de la a croi, împrumut slav, cu sufixul -(i)tor, moștenit din latină. Termenul este atestat târziu, în secolul 17, în Lexiconul lui Mardarie. Mai interesant este faptul că româna a avut și pe cusător(iu) (apare la D. Cantemir), cu femininele cusătoriță, cusătoreasă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
au poziție importantă în lexicul românesc (două sute treizeci și trei apar și în vocabularul reprezentativ al limbii române: bici, boală, bogat, boier, brazdă, ceată, ciocan, (a) citi, (a) clădi, clei, clește, (a) clipi, coajă, (a) coborî, cocoș, comoară, (a) cosi, coș, ( a) croi, cumpănă, drag, (a) iubi, nevastă etc.). Unele dintre aceste cuvinte au stat la baza creării terminologiei feudale românești (boier, ceată, clacă, răzmeriță etc.). În vocabularul reprezentativ al limbii române, elementul slav ocupă rangul IV, ca și elementul germanic în vocabularele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Ioanide constatase că impresia de aerian provenea la Erminia exclusiv din ochi, din zâmbet. Încolo era plină la obraji, iar la trup, cu înaintarea în vârstă (avea acum patruzeci de ani), chiar puțin balonată, contribuind la asta și rochiile comode, croite fără căutarea liniei, cu unica excepție a câte unui guler foarte atent brodat și a unei camee. Erminia mânca abundent la masă, chiar cu oarecare lăcomie de copil, plecîndu-și capul deasupra farfuriei. Felul îngrijit cu care mânuia tacâmurile, gesturile supravegheate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai exista îndoială deci: Tudorel însoțise în Germania pe Hangerliu. Ioanide mai observă că de la o vreme indivizii care patrulau pe stradă dispăruseră. Ce mă privește pe mine? decise altă dată Ioanide, după o lungă meditație. Și eu mi-am croit viața singur!" Când însă își aduse aminte de Pica, se încruntă și-și schimbă filozofia. Ioanide avu ideea de a examina odaia lui Tudorel, de la etaj. Aceasta era mică, asemenea unei celule, cu un pat îngust, o masă simplă și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]