4,021 matches
-
care i ar putea scuza atitudinea, dezvăluind o mare ambiție, este scopul final pe care Descartes și-l propusese în legătură cu ideile sale, respectiv acela de a avea un impact și o pătrundere cât mai largă în cercurile savanților și oamenilor culți. Acesta a fost și motivul pentru care Descartes a dedicat și a trimis foștilor săi profesori exemplare ale Discursului și Meditațiilor.) Pe de altă parte, caracterul expunerii Principiilor filosofiei și diviziunea lor în paragrafe, ilustrează dorința și intenția lui Descartes
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
un statut asemănător celui al sculpturii și la fel se poate spune despre perioada romană. Ca și în cazul sculpturii, pictura greacă a fost considerată un model funda‑ mental în timpurile romane, iar pictura portretelor juca un rol important in cultul roman al strămoșilor. Spre deosebire de alte popoare antice, grecii prin arta lor magnifică au glorificat umanitatea; în schimb romanii, în ciuda faptului că au fost mai puțin originali, au extins moștenirea greacă creând o tradiție de îmbinare durabilă a artelor greco‑romane
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de artă; ea trebuie să transforme în formule palpabile ceea ce în sine este insesizabil. Ori arta are o capacitate aparte de a culege și transmite mesajul, traducându‑l în culori, forme, sunete care ajută intuiția celui care privește sau as‑ cultă. Dar arta are nevoie de Biserică? Întrebarea este provocatoare; în realitate, dacă este înțeleasă în sensul corect, are o motivație legitimă și profundă pen‑ tru că așa cum am văzut, o mare sursă de inspirație pentru artist este acea patrie a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
costume etc. „Peripețiile Alisei...”, de exemplu, am reluat-o de trei ori, de fiecare dată crezând că am găsit tonul cel mai potrivit, dar constatând, în primele două cazuri, că altceva îmi doream. Afinitățile dumneavoastră au ca țintă îndeosebi basmul cult. Cum vă alegeți subiectele și ce ați oferit până acum cititorilor? Abordez orice fel de subiect, fără niciun fel de prejudecată, deoarece privesc fiecare carte prin universul ei și nu-mi limitez, deci, spațiul de cândire. Editorial am debutat în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
costume etc. „Peripețiile Alisei...”, de exemplu, am reluat-o de trei ori, de fiecare dată crezând că am găsit tonul cel mai potrivit, dar constatând, în primele două cazuri, că altceva îmi doream. Afinitățile dumneavoastră au ca țintă îndeosebi basmul cult. Cum vă alegeți subiectele și ce ați oferit până acum cititorilor? Abordez orice fel de subiect, fără niciun fel de prejudecată, deoarece privesc fiecare carte prin universul ei și nu-mi limitez, deci, spațiul de cândire. Editorial am debutat în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
grupului. 2. Muzică Instrumentist 1. Descifrarea unor partituri destinate formației instrumentale, reproducerea lor; 2. Susținerea partidei destinate instrumentului mânuit, respectând tehnica instrumentală specifică; 3. Interpretarea adecvată (tempo, dinamică) înscrisă în cerințele dirijorului, a specificului formației instrumentale (de muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 4. Înscrierea în disciplina impusă de specificul unei formații muzicale; 5. Exersarea continuă, individuală, a repertoriului; 6. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 3. Muzică Corepetitor 1. Descifrarea unor partituri cu acompaniament cu dificultate medie și reproducerea lor; 2. Acompanierea unor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
muzicale; 5. Exersarea continuă, individuală, a repertoriului; 6. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 3. Muzică Corepetitor 1. Descifrarea unor partituri cu acompaniament cu dificultate medie și reproducerea lor; 2. Acompanierea unor interpreți vocali sau instrumentali de tipuri diferite (muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 3. Acompanierea unor interpreți vocali în formare (exerciții tehnice, asimilarea pieselor); 4. Acompanierea muzicală și susținerea exercițiilor tehnice în formarea dansatorilor (dans clasic, popular, etc.); 5. Asigurarea nivelului artistic corespunzător al elevilor în interpretare; 6. Exersare individuală a repertoriului
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
fi împăcat cu adoratorii planetari. Ei doreau detronara lui Constanțiu și reintroducerea pe față a păgânismului. Criza ia proporții; conjurații devin atât de mulți încît armata alcătuită din grupuri de popoare și secte, îl proclamă ca împărat pe cel mai cult, mai fanatic și mai îmbibat de elenism dintre ei, pe Julian Apostatul, cel care a fost creștin și care l-a renegat pe Isus, pentru a se întoarce la planete și la zeii păgâni - 361 en. Inițiat în mistere de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
arsă de fanatismul mahomedan, care se vedea încolțit de un pericol asemănător. Dar cei mulți și proști, continuau să creadă în orice și cu predilecție în stele: ei reprezentau o forță peste care nu se putea trece. Cei puțini și culți, cei îmbibați de clasicism și mitologie, erau susținătorii dibaci și periculoși ai temelor natale; lor nu li se putea lua cuvântul decât odată cu capul. In aceste timpuri întunecate, biserica nu a permis în afara Bibliei ca manual științific, decât scrierile lui
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
înaintea încoronării. Jacques al VII-lea, regele prea savant al Scoției, a venit personal pe insula Hwen ( sau HVEEN???), pentru a primi lumina magului înțelept. Când invidia a început să-și arate colții, generalul Henri de Rantzau, de la Hamburg, om cult și inițiat în taine, s-a simțit prea onorat să-l găzduiască pe Tycho, cu aparatele și întreaga lui familie. De la Praga a sosit o ofertă și mai generoasă. Impăratul Rudolf al II-lea îi acordă maestrului Tycho titlul de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
metonimică deja semnalată, rolul de a crea o complicitate culturală între autor și cititor. Sensul acestor referințe ekphrastice se creează în dialogul etern dintre autor și publicul său. Din perspectiva aceasta, cu scrisul lui Constantin Țoiu suntem în fața unui autor cult, care nu face însă o demonstrație ostentativă de erudiție plastică și pentru care evocarea unor opere de artă în universul său romanesc este un exercițiu cât se poate de firesc: "Am oroare de așa numiții scriitori culți"48. Recursul la
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în fața unui autor cult, care nu face însă o demonstrație ostentativă de erudiție plastică și pentru care evocarea unor opere de artă în universul său romanesc este un exercițiu cât se poate de firesc: "Am oroare de așa numiții scriitori culți"48. Recursul la o operă de artă, prin descriere sau referință ekphrastică, rămâne măsura culturii unui scriitor, dar, deopotrivă și proba lecturii pentru cititor. Referințele ekphrastice fac din autorul celor două romane un artist al bricolajului cultural. Constantin Țoiu, ca
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
aurite. Am aflat că acest loc se numea foaier și, așteptând să înceapă piesa am primit și câteva informații despre istoria teatrului. La începutul secolului XIX, feciorii de boieri ce învățau în Franța, Germania și Italia făcuseră cunoștință cu teatrul cult. Prima piesă de teatru în limba română a fost jucată în Moldova de Gheorghe Asachi în casele boierului Ghica. În 1846 este inaugurată sala Teatrului din Copou, care va fi distrusă într-un incendiu în anul 1888. Astfel, în anul
Sfera by Briciu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93592]
-
apropiat lui Dostoievski, retras definitiv la Mânăstirea Optina, remarca faptul că în Grecia modernă Ortodoxia este cu mult mai consistentă și mai ancorată în spațiul rural decât în mediul urban, dominat de un fel de raționalism superficial, în defavoarea vechii tradiții culte teologice. Această observație se poate extinde asupra tuturor țărilor ortodoxe, cu excepția, poate, a Rusiei dinainte de Primul Război Mondial. Explicația acestui fapt constatat de gânditorul rus este una aparent simplă: dezvoltarea ideii moderne de stat și de națiune se află la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în scaun un arhiereu tânăr, pătruns de adevărul duhovnicesc al Ortodoxiei, care, la trecerea la cele veșnice ale titularului, să-i ia și de drept, nu numai de fapt, locul. Astfel ar trece în scaunele de păstorire elemente tinere, viguroase, culte, credincioase și dreptcredincioase, contribuind la revigorarea Bisericii. Înnoirea vieții bisericești trebuie să se realizeze canonic, cu chiriarhii, și nu împotriva lor, așa cum sugerau anumite propuneri gazetărești. Episcopul, un adevărat păstor de suflete, chiar dacă poate fi criticat pe nedrept de o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
creșterea și să te întorci la bobul încolțit". 1 Ortega y Gasset, Misiunea Universității, București, Univers, 1999: "Universitatea constă în învățământul superior pe care trebuie să-l primească omul obișnuit... Trebuie să facem din omul obișnuit înainte de toate un om cult (să-l situăm la înățimea timpului său) și un bun profesionist (specialist)... Dar Universitatea nu poate fi numai atât! Universitatea este distinctă, dar inseparabilă de știință, de cercetare. Universitatea este în afară de aceasta, știință. Mai mult Universitatea trebuie, înainte de a fi
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Meridiane, București, 1980, pag 93; Carmen Istrate Murariu - Dicționarul artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008. „... Seria de ilustrații desene în tuș - la Miorița, sunt poate întradevăr o primă performanță în activitatea sa. Pozitiv influențat de contactele cu arta cultă, el realizează un desen de autentică acuratețe și sensibilitate, cu soluții compoziționale bine găsite. Fără să se îndepărteze de o interpretare candidă a textului, el nu mai cucerește numai prin ingenuitate, ci și prin calități plastice incontestabile ale discursului său
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
care o temă o suportă printr-o interpretare ingenuă, Savu nu-și împrumută motivele de nicăieri, ci și le inventează, le construiește de la un bun început într-o manieră naivă, adică în alt sistem de convenții decât cel al artei culte...” (Victor Ernest Mașek) Scalco Georgeta Pictor Localitatea: Botoșani Studii: Muncitoare Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Scalco Octav Pictor Localitatea: Botoșani Studii:Tapițer Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
au vrut să o noteze. Vedeau În muzică o artă secretă, o știință ocultă, asemănătoare religiei și numai preoții o studiau și o transmiteau poporului. Dar alături de această muzică populară a existat și există la popoarele de cultură o muzică cultă... opere, simfonii și multe altele. Și muzica cultă se afla, la multe popoare, În slujba religiei. De aceea, ele o notau tot atât de puțin cum făceau cu legile și obiceiurile religioase făcând astfel Încât să nu știm decât foarte puțin despre această
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
o artă secretă, o știință ocultă, asemănătoare religiei și numai preoții o studiau și o transmiteau poporului. Dar alături de această muzică populară a existat și există la popoarele de cultură o muzică cultă... opere, simfonii și multe altele. Și muzica cultă se afla, la multe popoare, În slujba religiei. De aceea, ele o notau tot atât de puțin cum făceau cu legile și obiceiurile religioase făcând astfel Încât să nu știm decât foarte puțin despre această muzică veche. În primul rând nu cunoaștem ceea ce
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
ultimii ani se manifestă În Întreaga lume, datorită radioului, televiziunii, cinematografiei și mai nou a internetului, precum și a comunicațiilor aeriene rapide, care au apropiat, Într-o măsură neînchipuită Înainte, toate țările Între ele, o unificare tot mai pronunțată a muzicii culte. Muzica cultă europeană despre care vorbim este totodată aceea a Întregii civilizații occidentale.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
se manifestă În Întreaga lume, datorită radioului, televiziunii, cinematografiei și mai nou a internetului, precum și a comunicațiilor aeriene rapide, care au apropiat, Într-o măsură neînchipuită Înainte, toate țările Între ele, o unificare tot mai pronunțată a muzicii culte. Muzica cultă europeană despre care vorbim este totodată aceea a Întregii civilizații occidentale.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
pontifice, președinte, principe, rege), dar și acestea sunt intrate de mult în limbă. - Nu primește niciuna dintre formațiile interne recente (-ete, singurul sufix care produce substantive aparținând acestui tipar - tipul: molete, ochete, orbete, scaiete -, este neproductiv, mai ales în registrul cult). - Variantele neologice italienești din limbajul juridic, frecvente la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor (vezi Hamangiu 1887), au pierdut, aproape fără excepție, pe -e, trecând la tiparul prototipic de masculine (administratore 6 - administrator, ascendente - ascendent, comodante - comodant
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
tiparelor flexionare feminine este concludentă pentru câteva direcții. 2.2.1. Continuă să se manifeste diferențierea de registru stilistic pentru cele două tipare flexionare de bază ale femininelor [ă - e vs ă - i (devocalizat)] Ă - e este preferat în registrul cult, cuvintele aparținând fondului neologic, iar ă - i este preferat de cuvintele aparținând fondului vechi sau devenite suficient de uzuale pentru a fi simțite de vorbitori ca făcând parte din fondul vechi. Pentru această diferențiere de registru stilistic stau mărturie numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
dar și creații interne (*mineriadă), și numai 5 intrări în tiparul flexionar ă - ĭ (*geacă-i), ceea ce înseamnă o pondere de aproximativ 20/1. Deși mult diferită în raport cu ponderea stabilită de Brâncuș (1985) − 10/1 −, direcția de evoluție pentru fondul cult al limbii a rămas aceeași. - Se includ aici formațiile obținute din baze împrumutate cu sufixul moțional -ă, formații extrem de numeroase, dată fiind creșterea numărului de meserii/de ocupații/de activități practicate de către femei (sau și de către femei): *alergologă, *anatomopatologă, *balcanistă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]