5,148 matches
-
fi plătite de România pentru finanțarea bugetului comunitar de circa 869,0 milioane EURO pentru anul 2007 și circa 979,0 milioane EURO pentru anul 2008, cu cele prevăzute a fi primite de la bugetul Uniunii Europene, iar o imagine mai cuprinzătoare rezultă din tabelul nr. 3.16. Tabelul nr. 3.16 Principalele fluxuri financiare la nivel bugetar Între România și Uniunea Europeană - estimări mil. EURO 2004 2005 2006 2007 2008 1. Total fonduri de la bugetul Uniunii Europene 875,3 896,0 1141
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
populația prin anexarea provinciilor Schleswig-Holstein, Hanovra, Hessen-Kassel, Frankfurt și Nassau. În 1871, același Bismarck, la încheierea Războiului franco-prusian, abil provocat de el (era un mare strateg politic: "telegrama de la Ems"), înlocuiește Confederația Germaniei de Nord cu o entitate politică mai cuprinzătoare, Imperiul German (cel de-al Doilea Reich, Deutches Reich sau Kaiserreich) care se naște pe mormîntul lui Second Empire, regele Wilhelm I al Prusiei devenind împăratul Germaniei unificate. Cel de-al Doilea Reich cuprindea 22 de regate, mari ducate, ducate
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Mare își dădea bine seama,poate mai bine decât ceilalți din vremea lui, că arianismul vizează întregimea învățăturii ortodoxe despre mântuire. Din acest motiv oJmoouvsio" la Sfântul Atanasie cel Mare nu constituie decât una din-tre piesele teologiei lui, mult mai cuprinzător decât arăta la începutaceste termen. Sf. Atanasie cel Mare a caracterizat credința creștină exclusiv ca credință în mântuirea prin Dumnezeu-Omul Cel deofiin-ță (oJmoouvsio") cu Dumnezeu, și în mijlocirea Lui pentru întreagaomenire; astfel a deosebit el creștinismul de toate celelalte religii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
este cea mai larg recunoscută de o serie de cercuri academice și de afaceri internaționale, de unele organizații internaționale (ca OCDE, UNCTC), ca și de unele guverne ale țărilor lumii. În aceste circumstanțe, În opinia altor autori, o definiție mai cuprinzătoare a transnaționalei ar putea fi următoarea: o transnațională este o modalitate de coordonare a producției de la un centru strategic de luare a deciziei, atunci când această coordonare are În vedere activitățile firmei dincolo de granițele naționale. Promotorii unei astfel de abordări consideră
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
curînd nefiresc? Însă dacă nu credem în egalitatea politică, atunci cum putem susține democrația? Și dacă, totuși, credem în egalitatea politică printre cetățenii unui stat, nu ne cere acest fapt să adoptăm ceva asemănător celui de-al cincilea criteriu cetățenia cuprinzătoare? Ne întoarcem acum spre aceste întrebări provocatoare. Capitolul 5 DE CE DEMOCRAȚIA? De ce să susținem democrația? Mai specific, de ce să susținem democrația în guvernarea unui stat? Nu uitați că statul este o asociație unică al cărei guvernămînt deține o extraordinară capacitate
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pentru a face referință la guvernămintele reale, nu la cele ideale, deci la cele care îndeplinesc într-o mai mare măsură criteriile prezentate în capitolul anterior, însă în nici un caz în totalitate. Uneori voi folosi și guvernămînt popular ca termen cuprinzător ce include nu doar sistemele democratice din secolul al XX-lea, ci și sistemele care sînt democratice în alte privințe, dar în care o parte semnificativă din populația adultă este exclusă de la sufragiu sau de la alte forme de participare politică
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
superioare binelui și intereselor tuturor celorlalți". Respingînd în mod implicit principiul egalității intrinsece, Jones formulează ceea ce ar putea fi numit principiul superiorității intrinsece sau cel puțin superioritatea intrinsecă a lui Jones. Bineînțeles, pretenția la superioritatea intrinsecă ar putea fi mai cuprinzătoare și, de obicei, este: "Binele și interesele grupului meu (familia lui Jones, clasa, casta, rasa sau orice altceva) sînt superioare binelui și intereselor tuturor celorlalți". Ajunși aici, nu va fi nici un șoc să recunoaștem că noi, oamenii, avem mai mult
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Figura 6. Ce instituții politice reclamă democrația pe scară largă? Democrația pe scară largă reclamă: 1. Oficiali aleși prin vot 2. Alegeri libere, corecte și frecvente 3. Libertatea de expresie 4. Surse alternative de informare 5. Autonomie asociațională 6. Cetățenie cuprinzătoare INSTITUȚIILE POLITICE ALE DEMOCRAȚIEI REPREZENTATIVE MODERNE Pe scurt, instituțiile politice ale guvernării democratice reprezentative moderne sînt: 1. Oficiali aleși prin vot. Controlul asupra deciziilor guvernamentale în privința politicilor revine în mod constituțional oficialilor votați de cetățeni. Astfel, noile guvernări democratice pe
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Pentru a-și înfăptui diferitele drepturi, inclusiv pe cele necesare pentru funcționarea eficientă a instituțiilor politice democratice, cetățenii au de asemenea dreptul de a forma asociații și organizații relativ independente, inclusiv partide politice și grupuri de interese independente. 6. Cetățenia cuprinzătoare. Nici unui adult cu rezidență permanentă în țară și supus legilor acesteia nu-i pot fi negate drepturile care sînt accesibile altora și necesare celor cinci instituții politice pe care tocmai le-am enumerat. Acestea includ drepturile de a vota în
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
observatori din Europa și Statele Unite au ajuns la concluzia că orice țară care aspira să fie civilizată și progresistă trebuia să adopte în mod obligatoriu o formă democratică de guvernămînt. Cu toate acestea, cea de-a șasea instituție fundamentală cetățenia cuprinzătoare lipsea pretutindeni. Deși Tocqueville a afirmat că "statul Maryland, care fusese fondat de oameni de vază, a fost primul care a proclamat sufragiul universal", el ca majoritatea bărbaților (și a multor femei) din timpul său presupunea în mod tacit că
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
la vot Controlul asupra agendei 3. Libertatea de expresie Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 4. Surse alternative de informare Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 5. Autonomie asociațională Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 6. Cetățenie cuprinzătoare Cuprindere deplină DE CE (ȘI CÎND) DEMOCRAȚIA RECLAMĂ EXISTENȚA UNOR REPREZENTANȚI ALEȘI? Întrucît subiectul principal al guvernării democratice au devenit unitățile de dimensiuni mari cum sînt națiunile sau țările, s-au ivit următoarele întrebări: cum ar putea participa efectiv cetățenii atunci
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
necesare și oportune, ci chiar inevitabile. Asociațiile independente sînt de asemenea o sursă de educație și luminare civică. Ele oferă cetățenilor nu numai informații ci și ocazii de discuții, dezbateri și dobîndire a abilităților politice. DE CE DEMOCRAȚIA RECLAMĂ O CETĂȚENIE CUPRINZĂTOARE? Răspunsul se află, binențeles, în motivațiile care ne-au condus la concluzia capitolului precedent. Aproape că nu mai e nevoie să le repetăm aici. Putem privi instituțiile politice prezentate în acest capitol și rezumate în figura 6 din mai multe
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
un nou gen de democrație putea fi creat inserînd practica medievală a reprezentării în filonul antic al democrației. Au avut dreptate. În esență, procesul de extindere a dus în cele din urmă la o guvernare reprezentativă înteiemată pe un demos cuprinzător, ajutînd astfel la conturarea concepției noastre moderne de democrație. Totuși, date fiind dezavantajele relative ale reprezentării, de ce nu au respins-o reformatorii democratici în întregime, optînd în schimb pentru democrația directă sub forma, să spunem, adunării poporului în stil grec
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
adulți număra, în mod caracteristic, între două mii și zece mii care era, după părerea unor teoreticieni politici greci, aproximativ numărul potrivit pentru un polis bun, pentru un oraș-stat care se autoguvernează. Cu toate acestea, corpul cetățenesc din Atena era mult mai cuprinzător avînd poate în jur de șaizeci de mii la apogeul democrației ateniene, în anul 450 î.H. "Consecința", observa un specialist, "a fost că Atena avea pur și simplu prea mulți cetățeni pentru a funcționa cum trebuie ca un polis
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
învechite care nu mai este susținută de majoritățile parlamentare și electorale. În consecință ei s-ar putea folosi de acest control pentru a tergiversa aplicarea reformelor, așa cum au procedat de cîteva ori în Statele Unite, în special în timpul perioadei de reforme cuprinzătoare dintre anii 1933-1937, cînd președinte era F. D. Roosevelt. Avînd în vedere experiența americană, unele țări democratice care aveau prevăzut în mod explicit controlul de constituționalitate în textul constituțiilor scrise după cel de-al doilea război mondial, au renunțat la mandatele
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
majoritare se formează cu dificultate și sînt extrem de instabile. În consecință, eficiența în guvernare este mult redusă. Un exemplu des citat este cazul Italiei. Ceea ce ignoră adesea adepții sistemului V. Pl. este că în unele țări cu sistem RP programe cuprinzătoare de reformă au fost adoptate de către majorități parlamentare stabile care constau deseori dintr-o coaliție între două sau trei partide. Într-adevăr, cîteva democrații cu sistem RP, cum sînt Olanda sau țările scandinave, sînt adevărate modele de pragmatism al reformei
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
decît în condiții foarte speciale. Acestea includ talentul conciliator; toleranța sporită pentru compromisuri; lideri demni de încredere care pot negocia soluții la conflicte care să atragă acordul adepților lor; un consens cu privire la valori și țeluri fundamentale care să fie destul de cuprinzător pentru a se putea ajunge la un acord; o identitate națională care să decurajeze pretențiile radicale de separare; și un grad de aderare la procedurile democratice care să excludă mijloacele violente și revoluționare. Aceste condiții sînt neobișnuite. Acolo unde lipsesc
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
îi revine în mod firesc sarcina de a aloca resursele rare: capital, forță de muncă, utilaje, terenuri, clădiri, bunuri de consum, spații de locuit și restul. Pentru a realiza acest lucru, guvernul are nevoie de o planificare centralizată detaliată și cuprinzătoare, precum și de responsabili care să se ocupe cu elaborarea, aplicarea și asigurarea executării planului. Acestea sînt sarcini uriașe, care necesită o cantitate impresionantă de informații valide. Pentru a obține adeziunea la directivele impuse, oficialii guvernamentali trebuie să depisteze și să
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democrației reprezentative moderne . . . . . . . . . . . . . De ce democrația cere alegeri libere, corecte și frecvente? . . . . . . . . . . . . . De ce democrația reclamă libertatea de expresie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De ce democrația reclamă disponibilitatea unor surse de informare independente și alternative? De ce democrația presupune existența unor asociații independente? De ce democrația reclamă o cetățenie cuprinzătoare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 9. VARIETĂȚI I. DEMOCRAȚIA PE DIFERITE SCĂRI . . . . . . . . Însă cuvintele contează . Încă o dată: despre mărime și democrație . O dilemă fundamentală a democrației . Dar mai bine mai mare alteori . Partea întunecată: negocierea între elite . Capitolul 11. VARIETĂȚI III. PARTIDE ȘI SISTEME
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
însușirea, apartenența, spațiul, timpul etc. pentru a urmări felul în care realitatea comună este reflectată în formele diferitelor limbi. În centrul cunoașterii se află lucrul la care se raportează însușirile, manifestările, relațiile și care rămâne la baza abstractizărilor, oricât de cuprinzătoare și imaginare ar fi acestea. În limbă, dacă depășim stadiul demonstrativ al cuvântului primar, lucrul este denumit de substantiv. Sensul de substanță al ( acestuia este dat de simpla raportare a segmentului sonor la lucru: ac, in, ou, șa, zi. Segmentul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
arabofon. Tropismele statelor arabe, eforturile lor de găsire și de punere în loc a unor structuri panarabe, cu reușitele (puține) și eșecurile lor (mult mai numeroase), ierarhizarea lor geopolitică și încă multe alte elemente prezentate de autor, asigură cititorului o înțelegere cuprinzătoare a rolului și locului lumii arabe în arhitectura mișcătoare a sistemului mondial care se ordonează sub ochii noștri. prof. dr. Octavian Groza
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
persoană ca părinte, cu propriile probleme, propriile dorințe, propriile egoisme, obișnuințe, propriile pulsiuni etc., ce ar putea dăuna, respectiv, dezechilibra tânăra mlădiță în formare. Și ca multe alte adevăruri ale omenirii și această artă se poate sintetiza într-o formulă cuprinzătoare. EDUCAȚIE = ÎNVĂȚARE + IUBIRE Învățarea fără iubire și iubirea fără învățare lasă lacune importante în educație, devenind, astfel, incompletă. Învățarea în această formulă nu reprezintă doar note mari la școală în urma reproducerii unor texte sau noțiuni. Învățarea aici are drept scop
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
copii ei să gândească așa. Asta presupune să citească mult. După o scurtă pauză: Știi ce mi-ar place? Să studiez astrologia. Ea se uită întrebătoare la el. Dar știi de ce? Pentru că mi se pare una din cele mai complete, cuprinzătoare științe. Însumează enorm de multe. Și nu uita că este una din cele mai vechi științe, ceea ce înseamnă că lumile trecute, foarte vechi, mult înainte de Hristos, legau manifestările umane și ale materiei de cele spirituale sau nevăzute ca un întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
în acest timp mai mult sub semnul ei curent, pe axa om-cer, într-o viziune cosmologică pe care am mai întâlnit-o și în alte lumi antice. De aici refuzul disecțiilor, apărarea integrității microcosmosului uman de sub zodia macrocosmosului, a toate cuprinzător. De aici imaginea unei anatomii cu destule erori privind atât numărul organelor cât și funcționalitatea lor. Ei gândeau structura organismului după cea a cosmosului, constelațiilor dinspre care venea „suflul vital“ dirijator al circulației sanguine. Pentru hippocraticii europeni această optică rămâne
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în timpul repetițiilor, astfel încât să ajungă la calm, astfel încât să se debaraseze de toate elementele străine de rolul său sau putându-i dăuna. El poate atunci să apară pe scenă pentru a-i comunica publicului angoasele traversate, dar în termeni limpezi, cuprinzători, simțiți în profunzime, inteligibili și elocvenți. În acest moment, publicul va fi mai afectat decât actorul, iar acesta își va păstra întreaga-i forță pentru ca s-o îndrepte acolo unde este mai multă nevoie de ea în reproducerea vieții interioare
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]