14,695 matches
-
perfecțiune”. Spre deosebire de Parisul existent, care, după părerea lui, semăna cu un „porc spinos” și era „o imagine a infernului dantesc”, orașul său ar fi fost o „entitate organizată, senină, puternică, aerisită și ordonată”. Figura 17. Vedere aeriană asupra Alsaciei. Imagine datând aproximativ din anul 1930 și publicată În lucrarea lui Le Corbusier, La ville radieuse. Geometrie și standardizare Este imposibil ca, citind multe dintre scrierile lui Le Corbusier sau văzând numeroase dintre schițele sale arhitectonice, să nu observăm pasiunea (sau mania
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
standardizate dimensiunile tuturor elementelor, multiplii mărimilor stabilite permițându-i arhitectului să realizeze combinațiile particulare pe care le dorea. Tocurile de uși și ferestre, cărămizile, țiglele, ba chiar și șuruburile au Început să respecte un cod uniform. Primul manifest al CIAM, datând din 1928, cerea legiferarea noilor standarde de către Liga Națiunilor, acestea urmând să stea la baza unui limbaj tehnic universal ce ar fi fost apoi obligatoriu Învățat de Întreaga lume. Mai departe, o convenție internațională ar fi „normalizat” diversele unități de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de familie), create spre sfârșitul secolului al XIX-lea, au devenit instrumente administrative importante pentru poliție, armată, justiția civilă și penală și pentru monitorizarea alegerilor. Replica standard cu care Începe dialogul dintre un polițist și un civil - „Vos papiers, Monsieur!” - datează din această perioadă. După experiența „orbirii” administrației din cauza distrugerii registrelor civile În incendiul care a afectat primăria (Hôtel de Ville) și Palatul de Justiție (Palais de Justice) la sfârșitul Comunei, În 1871, funcționarii au avut grijă să țină registrele În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sens este abordarea lui Michel Foucault În Discipline and Punish: The Birth of the Prison, traducere de Alan Sheridan, Vintage Books, New York, 1977. Doresc să fac aici distincția Între progresele În materie de cunoaștere științifică și invenții (multe dintre acestea datând din secolul al XVIII-lea sau chiar de dinainte) și transformările masive pe care invențiile științifice (produse, În general, În secolul al XIX-lea) le-au determinat În viața de zi cu zi. Witold Kula, Measures and Men, traducere de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
and Bolshevick State-Building in the Countryside, 1917-1925”, lucrare prezentată În cadrul Programului de studii agrare de la Yale University, New Haven, pe data de 14 aprilie 1995, p. 24. Figes stabilește, de asemenea, o legătură Între aceste păreri și manifestele socialiste ce datează cel puțin din anii 1890 și În care se spunea că progresul economic va aduce sfârșitul țărănimii (p. 28). R.W. Davies, The Socialist Offensive: The Collectivisation of Soviet Agriculture, 1929-1930, Macmillan, Londra, 1980, p. 51. Conquest, Harvest of Sorrow
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
and the Javanese Past in New Order Public Space”, În Virginia Matheson Hooker, ed., Culture and Society in New Order Indonesia, Oxford University Press, Kuala Lumpur, 1993, pp. 166-182. Un alt caz În care exemplul a fost luat drept realitate datează din vremea dezastruosului Salt Înainte de la sfârșitul anilor 1950, când subordonații lui Mao Zedong au creat imagini sofisticate și Înșelătoare cu țărani sănătoși și recolte bogate, de-a lungul rutei pe care urma să o parcurgă trenul președintelui. Yi-fu Tuan
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a romanului francez, pe care îl prescurtează și căruia îi transformă parțial concepția. Se renunță la unele elemente cavalerești - cultul onoarei și simțul războinic - și se modifică psihologia eroilor, sentimentul de amour courtois fiind transpus în cadru familial. Traducerea românească, datând din secolul al XVIII-lea, este o adaptare prescurtată și conținând unele elemente locale, făcută după versiunea neogreacă. Singura copie, din 1789, păstrată într-un miscelaneu de texte religioase, aparține logofătului Ioniță (Niculae) Șoimescu, din părțile Muscelului, care a intitulat
IMBERIE SI MARGARONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287536_a_288865]
-
două titluri de care va fi tentat să se despartă: Dialectică și estetică (1971) și Umanism: viziune și întruchipare (1978). Meritul lucrării dintâi, Romanul monumental și secolul XX, este că dezvăluie interesul autorului pentru ideea de sublim, deși interpretarea este datată într-o oarecare măsură și atinsă de „optimismul istoric” și de „monumentalismul” epocii. Analizele au în vedere cărți ale unor autori de prim rang, precum Lev Tolstoi, Maxim Gorki, Heinrich Mann, John Galsworthy, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu. Studiile din Dialectică
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
6.X.1930, Conduratu, j. Prahova - 11.VII.2002, București), dramaturg. Este fiul Eugeniei și al lui Tănase Ioachim, tâmplar la CFR. Își începe învățătura la Buzău, unde urmează școala primară și cursurile Liceului „B.P. Hasdeu” (1941-1949). Din perioada 1947-1948 datează primele sale apariții ca actor-amator, pe scena Teatrului Popular din localitate, și totodată cele dintâi încercări în domeniul dramaturgiei. Între 1949 și 1953 este student la secția de actorie a Institutului de Teatru „I.L. Caragiale” din București. După terminarea studiilor
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
experiență scenică, I. propune publicului (cititor / spectator) secvențe din „comedia” vieții într-o manieră definită prin simplitate (structurarea piesei în două părți), accesibilitate a conflictului („cazuri de conștiință” prezentate într-un context cotidian), știință a dozării efectelor etc. Începuturile lui datează din anii ’60, vădind influența teatrului absurd, cu afinități mai degrabă pentru tensiunea pieselor lui Samuel Beckett decât față de orizontul parabolic al creațiilor lui Eugen Ionescu. „Uitate” prin arhivele secretariatelor literare, dintr-o simptomatică teamă față de presupusul lor caracter subversiv
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
, carte populară sub al cărei nume este cunoscută traducerea și autohtonizarea satirei alegorice bizantine Poricologos, atribuită lui Teodor Prodromos. Cele mai vechi tălmăciri românești, datând din 1781, au fost făcute după versiunea greacă, apărută la Veneția în 1752 și 1775. M. Gaster tipărește pentru prima dată textul Istoriei poamelor în Chrestomație română (II, 1891), reproducând manuscrisul 2379 de la Biblioteca Academiei Române. O variantă superioară a fost
ISTORIA POAMELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287630_a_288959]
-
în cronografe. În cultura românească a fost mai răspândită varianta cuprinsă în cronograful grecesc tradus de Pătrașcu Danovici. Copiată și în texte independente, ea a circulat și sub titlul Războiul Troadei sau Legendele Troadei. Cel mai vechi manuscris românesc cunoscut, datând din 1689, are titlul Împărățâia lui Priiam împăratul Troadei cetății ceii mari și a fost publicat de I.C. Chițimia și Dan Simonescu în primul volum din Cărțile populare în literatura românească (1963). Narațiunea înfățișează sumar evenimentele cunoscute din Iliada, deosebirea
ISTORIA TROADEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
de editare: Start Date (Data de pornire) - Dacă setați o dată de pornire pentru proiect,toate sarcinile încep de la acea dată până în momentul în care li se atribuie o temporizare și niște dependențe; Finish Date(Data de finalizare) - Dacă se știe data limită de finalizare a proiectului, aceasta poate fi introdusă aici și apoi se poate lucra în sens invers pentru a planifica proiectul. Trebuie bifată opțiunea din Shedule pentru a face disponibilă această opțiune (aceasta permite setarea alternativă a oricărei din
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
dată. Toate celelalte constrâng sarcina doar să se desfășoare într-un anumit interval stabilit. 4.21.5 Folosirea termenelor limită Se pot stabili date limită pentru o sarcină. O dată limită diferă față de o constrângere prin aceea că Project nu folosește data limită pentru a calcula planificarea proiectului. În schimb, data limită se manifestă ca un marcher vizual pentru a reaminti de existența ei.(acest marcher este simbolizat printr-o săgeată îndreptată în jos conturată). Dacă se poziționează mouseul deasupra indicatorului de
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
Ioan Asan al II-lea și Imperiul Latin funcționa încă. Aceasta trimite la perioada dinainte de ruperea alianței cu occidentalii și împăcarea cu Vatatzes și Frederic al II-lea. Evenimentul se situează deci cu câțiva ani mai înainte de 1239, cum îl data B. P. Hasdeu, mai probabil înaintea asediului de la Tzurulon și anterior pactului dintre Ioan Asan și Vatatzes, prin 1236-1237. S-ar putea ca nici versiunea lui Alberic, care condiționează trecerea latinilor prin Bulgaria de cooperarea cu cumanii, să nu spună
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
durată cu lumea Bizanțului, mai ales cu intermediarii slavi ai acesteia. Relațiile românilor cu slavii în evul mediu continuă a fi încă un subiect controversat al istoriografiei române, chiar dacă primele abordări științifice, în mediul lingviștilor și în cel al istoricilor datează, cel mai târziu, din a doua jumătate a secolului XIX. Printre temele care au provocat nesfârșite dezbateri se numără, deloc întâmplător, și cea privind perioada și direcțiile din care a pătruns la nord de Dunăre liturghia în limba slavă. A. D
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Printre temele care au provocat nesfârșite dezbateri se numără, deloc întâmplător, și cea privind perioada și direcțiile din care a pătruns la nord de Dunăre liturghia în limba slavă. A. D. Xenopol, de pildă, considera că afirmarea slavonei în biserica românească datează chiar din epoca Fraților Apostoli Constantin (Chiril) și Metodie 10, pentru ca, la scurt timp, Nicolae Iorga să lege „cuvintele slave sau slavo-grecești care numesc părțile slujbei“ și „feluritele rugăciuni și cântări“ din limba noastră liturgică de raporturile românilor • Adolf Armbruster
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
revoltei 17, ideea a fost reluată în special de către istoricii armeni care au continuat să-l plaseze pe Mihalcea Hâncu în șirul înaintașilor care au influențat istoria Moldovei, alături de Ion vodă și legendarii fii ai Serpegăi 18. Cronicile, corespondența diplomatică datând din acea vreme sau relatările călătorilor străini impresionați de consecințele tulburărilor ce au zdruncinat ordinea în Țara Moldovei nu-i amintesc însă pe aceștia printre protagoniștii evenimentelor. Nici în cuprinsul celor două studii, fundamentale pentru înfățișarea frământărilor de la cumpăna anilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai mari cereale, vite (în special oi), miere și ceară, dar vitele mari puteau fi vândute și pe alte piețe, în special în Polonia, de unde, prin Danzig, ajungeau în apusul Europei. În acest context și în prelungirea unui privilegiu ce data din 1614, prin care negustorilor veniți din Polonia li se permitea tranzitarea Moldovei, cu toată marfa și cumpărăturile lor, dar numai pe drumul de la Cernăuți, Hotin și Soroca 23, se pare că locuitorii din vecinătatea acestui culoar comercial, cei mai mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
defecțiune de genul celei provocată de Mihai Racoviță. În consecință, s-a decis să supravegheze, cu mai multă atenție, nu numai mișcările domnului din Moldova, • Hurmuzaki, Documente, Supliment I1, p. 392. • Cf. raportul bailului Veneției pe lângă Poarta Otomană, Lorenzo Tiepolo, datat Constantinopol, 18 noiembrie 1709, la ibidem, IX1, p. 445. • Cf. Constantin Enea, Știri privitoare la români în corespondența lui Petru cel Mare, în „Studia Universitatis Babeș-Bolyai“, Series IV, Fasciculus 1, 1960, Historia, Cluj, p. 94-95. ci și pe cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca lucrurile să mai continue așa în aceste provincii (subl. ns.). Austria le va anexa, sper“41. Iată, așadar, o altă viziune (epistolară), cu un interpret de altă factură și vizând alte obiective decât cele urmărite de J.O. Noyes, datând însă din aproximativ aceeași etapă evolutivă a societății românești, care, asociată scenelor ilustrate narativ de medicul american și, desigur, multor altor surse contemporane 42, oficiale sau private, îngăduie cunoașterea mai nuanțată a istoriei naționale, în context zonal, cu luminile și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să arate că biserica avea un pridvor deschis. Acesta ar fi pridvorul propriu-zis al bisericii, de la care „se observă stâlpii îngropați în zidăria mai nouă și se mai cunosc colțurile împodobite ale capitelelor“, deoarece pridvorașul deschis, păstrat până astăzi, „trebuie datat de la sfârșitul veacului al XVIII-lea sau din primii ani ai veacului al XIX-lea“29. De asemenea, se mai pot observa câteva ferestre, dintre care unele au fost zidite în vremea unor reparații ulterioare. Întorcându-ne la decorația documentului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dat demisia din funcția de rector, a părăsit Iașul plecând la București, și de acolo în străinătate (I. Căpreanu, op. cit., p. 266-267). • C. Stere, România și războiul european, în „Viața Românească“, vol. XXXV, nr. 10-12, 1914, p. 207-230. Articolul este datat: Iași, 28 decembrie 1914. • Ibidem, p. 210. În fața pericolului țarist, evident, C. Stere nu percepea, la realele dimensiuni, intențiile expansioniste ale Austro-Ungariei în sud-estul Europei. În ce privește România, sunt de reamintit prevederile teritoriale din cadrul Tratatului de pace semnat la București, la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
supreme de neam • adică spre Răsărit. A-și alege altă cale e o imposibilitate istorică, logică, morală a instinctului de conservare“34. Sub aceeași semnătură, se combătea o posibilă alianță cu Rusia, afirmându-se că „începutul umilirii românismului înaintea Rusiei datează din momentul întrevederii din Constanța“35. Trimiterea se referea la vizita țarului Nicolae al II-lea de la începutul lunii iunie 1914, apreciată la Berlin și Viena ca un moment în apropierea diplomatică dintre România și Rusia 36. În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
redactate de I. Liprandi în anii 1828-1829, timp în care acesta s-a aflat la București. Pe parcursul anilor, autorul și-a completat manuscrisele cu numeroase noi note și observații. Cele mai numeroase note au fost introduse în anii 1842-1847, ultimele datând din perioada 1864-18686. Care a fost cauza ce • Ja. Grosul, N. Mohov, Istoriografija Moldavskoj SSR, în „Učennye zapiski Kišinevskogo Universiteta“ (Kišinev), 1958, t. 33, p. 33-54; idem, Istoriografija Moldavii, în Očerki istorii istoričeskoj nauki v SSSR (V 3 tt.), Pod
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]