27,663 matches
-
a World Wide Web-ului e o lume fără granițe, fără cetățenii și pașapoarte. Dacă aceasta este lumea în care vor trăi oamenii secolelor următoare, ce mai poate să însemne dezrădăcinarea care o tulbura pe Hannah Arendt cu doar cîteva decenii în urmă? Spre deosebire de jumătatea anilor '90, cînd Internetul părea o veritabilă Mecca, astăzi entuziasmul s-a mai domolit, lăsînd loc analizelor mai atente și lucide. Multe dintre fulminant apărutele companii "dotcom" au dispărut deja la fel de fulminant; programele de poștă electronică
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
nou la 1848, dar dumneavoastră, susținătorii noștri, ați devenit imperiu iar pe noi nu ne-au mai lăsat turcii să acționăm. Un principe care a cunoscut aspirațiile Belgiei, ne va ajuta mai mult să trecem peste acest hiatus de trei decenii, decât un ofițer prusac, educat în regimentele care au îngenuncheat revoluția de la 1848. Germanii au cedat în fața Habsburgilor și nu și-au realizat visul de a deveni un stat unitar; în vreme ce Belgia este deja, așa cum vrem și noi să fim
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
așa ceva nu se așteptase. Si nici nu-i trecuse prin minte că s-ar fi putut aștepta. Bărbatul acesta, de-o maturitate interesantă fiindcă-și păstra entuziasmul tineresc, se dovedea atât de experimentat, cu fibra atât de intens lucrată în decenii de inițiative și perseverență revoluționară, încât o uimea. Ea, prietena lui Victor Hugo, opozantul de geniu, a lui Ernest Renan ce revoluționa termenii credinței, a liber cugetătorilor de la Revue des deux mondes și a celor mai originali scriitori, de la venerabilul
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
sau se împrăștie altă dată ca potârnichile amenințate de pușca vînătorului. Multe se pot închipui doar privind scrisorile, darămite citindu-le. Mi-am reamintit, fie și frunzărindu-le, o groază de întîmplări, de figuri, unele de acum trei sau patru decenii. Și m-a surprins un lucru. în prima mea tinerețe, abia intrat în lumea literară, nu primeam cine știe cîte scrisori, deși nu locuiam în București; ceva mai tîrziu, numărul scrisorilor crește pe măsura înmulțirii contactelor mele personale și a
Specii pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16549_a_17874]
-
particulară. N-am descoperit dovezi în Cartea albă pentru această intruziune, dar ea nu este exclusă și, în orice caz, noi o bănuiam ca foarte posibilă. Alt răspuns privește epoca mai dincoace. Deja telefonul a dat o lovitură grea corespondenței. Deceniile din urmă, cînd aproape fiecare familie poseda un astfel de instrument de comunicare, nici prea scump, pînă deunăzi, n-aveau cum să fie favorabile înfloririi genului epistolar. Confortul convorbirii telefonice duce la rărirea scrisorilor. Noi citim și scriem din ce în ce mai puțin
Specii pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16549_a_17874]
-
cantonat în formulări seci și stereotipe, nu a reușit să-și transmită mesajul alegătorului. În contextul situațional în care a fost folosită, formula limbaj lemnos - trimițînd fără echivoc la sintagma limbă de lemn, larg încetățenită în uzul lingvistic al ultimului deceniu - presupune o 'alunecare' semantică, circumscrisă situațional și favorizată de structura sa originar metaforică. Deși evoluția semantică - schimbarea sensului, ca și îmbogățirea semnificațiilor unui cuvînt sau ale unei grupări lexicale mai mult sau mai puțin fixate - reprezintă un fenomen lingvistic general
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
ales sub formă de reacție afectivă, refuzînd 'uzul rațiunii', discernămîntul lucid și realist între posibilități (social-istorice) și dorințe personale (care, nu arareori, vin în contradicție cu cele ale ansamblului societății). Din păcate, în viața socială și politică românească a ultimului deceniu au prevalat - contraproductiv - reacțiile și atitudinile visceral-afective asupra deliberării calme și responsabile și a deciziilor circumstanțial realiste. Inconsistența fundamentării teoretice a guvernării, lipsa de viziune a clasei politice, erorile și corupția au contribuit la dezorientarea electoratului, pus - cu totul nepregătit
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
Manolescu Un interesant articol despre revizuirile literare publică, în Familia, nr. 9, Ion Simuț. Intitulat Rezistența vechii ierarhii de valori, articolul examinează (sumar, dar complet) motivele care au făcut-o să pară de neclintit scara de valori stabilită la finele deceniului șapte și la începutul deceniului opt. împărtășesc cea mai mare parte dintre observațiile criticului orădean. Mi-am propus să insist pe una sau două dintre ele, în speranța de a duce cu o jumătate de pas mai departe discuția. Ion
Despre revizuiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16568_a_17893]
-
revizuirile literare publică, în Familia, nr. 9, Ion Simuț. Intitulat Rezistența vechii ierarhii de valori, articolul examinează (sumar, dar complet) motivele care au făcut-o să pară de neclintit scara de valori stabilită la finele deceniului șapte și la începutul deceniului opt. împărtășesc cea mai mare parte dintre observațiile criticului orădean. Mi-am propus să insist pe una sau două dintre ele, în speranța de a duce cu o jumătate de pas mai departe discuția. Ion Simuț vorbește, pe drept cuvînt
Despre revizuiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16568_a_17893]
-
Mai complicată este situația de după 1989. Accentul definitiv și irevocabil pus pe reevaluarea morală a izvorît din condițiile particulare ale revoluției anticomuniste. Dacă ne gîndim bine, nu se putea altfel. încă o dată, scriitorii s-au aflat în avangardă, după ce, în deceniile 8 și 9 dăduseră cel mai mare număr de disidenți, și și-au făcut ordine în ograda lor. Nici o instituție culturală (și nu numai!) n-a cunoscut un proces la fel de lucid și de radical ca acela din literatură. Procesul comunismului
Despre revizuiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16568_a_17893]
-
Z. Ornea În foarte bogata literatură memorialistică publicată, azi, la noi e puțină cea despre perioada deceniilor comuniste, scrisă de factorii de răspundere ai acelei tragice epoci. Și asta pentru că, în acele decenii, memorialistica, epistolarul intim n-au fost agreate, lăsîndu-ne fără mijloace de informație de sursă primară. Paul Sfetcu, unul dintre șefii de cabinet ai lui
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
Z. Ornea În foarte bogata literatură memorialistică publicată, azi, la noi e puțină cea despre perioada deceniilor comuniste, scrisă de factorii de răspundere ai acelei tragice epoci. Și asta pentru că, în acele decenii, memorialistica, epistolarul intim n-au fost agreate, lăsîndu-ne fără mijloace de informație de sursă primară. Paul Sfetcu, unul dintre șefii de cabinet ai lui Gh. Gheorghiu-Dej, care i-a vegheat anticamera timp de 13 ani, fiind mereu în apropierea șefului
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
care, apoi, editoarea, d-na Lavinia Betea, o cunoscătoare a epocii, le-a ordonat, selectat, a dat titlu capitolelor, reieșind o carte utilă ca document de informație. Ca alți, mulți, dintre apropiații săi, trăiește și aici legenda că cele două decenii cînd destinele țării au fost în mîna lui Dej erau infinit mai bune, chiar edulcorate, în raport cu cele stăpînite, din 1965, de Ceaușescu. Această legendă, falsă, o întreține și Paul Sfetcu. E adevărat, poate, că în anii șaizeci nivelul de trai
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
Z. Ornea Cine ar fi crezut că un prozator realist cu înclinații moralizatoare în care epicul e totuși salvat va scrie în ultimele decenii de viață proze romantic-eroice? Și, totuși, Agârbiceanu (căci de el e vorba) scrie în 1941, pe vremea refugiului sibian, lunga povestire (aproape un roman) Faraonii, în care abordează, cu rar talent, lumea exotică a mediului țigănesc. Mai scrisese înainte (1907-1921
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
revoluția cu pricina să nu conțină un fond oarecare rasist. Apărîndu-l pe Eliade de învinuirea de antisemitism, dl Handoca nu bagă de seamă cîteva sintagme foarte limpezi din articolele sale. Greșala "piloților orbi" care au condus luntrea românească aproape două decenii n-a fost doar aceea de a fi permis să se fure ca-n codru, precizează Eliade, dar de a fi lăsat "să se distrugă burghezia națională în folosul elementelor alogene" și "să se deznaționalizeze profesiunile libere". Cu o frumoasă
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
îi corespunde adesea în realitate legătura e foarte firavă. Atitudinea de sistematică și naturală dedublare are și reflexe literare. Un loc comun destul de răspîndit e cel al îndrăznelilor de limbaj din Moromeții lui Marin Preda. Desigur, critica literară din ultimele decenii a discutat mai mult despre etica si filosofia personajelor și a subliniat pe drept cuvînt autenticitatea și umorul vorbirii lor; există totuși o părere, destul de răspîndită, după care prin această autenticitate s-ar încălca limitele tradiționale ale "bunei cuviințe" în
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
Tisei, cf. p. 34-36). Aerul de familiaritate cu care ne întîmpină scrisorile versificate e produs probabil de apropierea lor de o altă specie cam disprețuită de folcloriști din cauza naturii ei incerte și prea moderne: textul de amintire, perpetuat timp de decenii între adolescenți, păstrîndu-și cam aceleași motive și același limbaj indiferent de trecerile de la o generație la alta. O trăsătură specifică a scrisorilor versificate e insistența lor metadiscursivă, tematizarea acțiunii de a scrie, cu motivele, circumstanțele, instrumentele și fazele ei. începutul
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
Sistematica poeziei. În planul limbajului, literatura română postbelică pregătea, cu mijloace proprii, superspecializate, ieșirea din întuneric. Sigur că, pentru o astfel de interpretare, trebuie pornit de la ipoteza de operă, ceea ce nu prea se mai potrivește cu actualitatea literară a ultimului deceniu. Două obiecții se aduc operei. Prima se bazează pe ideea că ierarhia literară ar fi incorectă politic. Aici nu am ce să nuanțez: istoria literară nu poate fi decât ierarhizatoare, ierarhiile nu pot fi decât meritocratice. A doua critică este
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
partea lui de legendă, puternic codificată psihosocial, cu foarte multe implicații morale, valorice, ontologice. La acest nivel, opera a însemnat un eveniment al conștiinței și un cuib spiritual, unul din acele puncte de rezistență care au făcut ca, după patru decenii de comunism, să nu fim cu toții aurolaci culturali, copii săraci și sceptici ai proletcultismului și avangardelor (voazinajelor lor, interferențele și schimbările de pălărie, inclusiv "pohetice", vor trebui cândva lămurite, poate înțelegem pe ce drum ne aflăm de la o vreme). Aici
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
Ca limbaj polisemic și codificat ontologic, literatura a preluat foarte multe funcții ale dialogului civil, devenind un fel de unghie de spart burți, "o unghie uriașă de la piciorul lui Dumnezeu", vorba lui Iona. Apare, în cele câteva studii consacrate acestui deceniu, o eroare foarte gravă de interpretare. Chiar dacă au fost constrângeri mai puține, libertatea nu li s-a oferit tinerilor scriitori, drept cadou politic. Ei sunt cei care și-au cucerit-o, spărgând zidul de mediocritate din jurul lor. Mesajul lui Iona
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
Oricât am încerca să ne definim originalitatea prin ruptura totală față de generația anterioară, se poate explica în fel și chip că valorizarea cotidianului a pornit din și încă mai ține de această paradigmă a navigației-locuire, care a modelat imaginarul ultimelor decenii de comunism. Multă vreme nu am înțeles de ce se spunea că, după relativa deschidere din anii șaizeci, literatura română s-a frânt sub presiunea cenzurii. Următoarele decenii au fost decenii de mare literatură, cu formule mult mai rafinate și mult
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
încă mai ține de această paradigmă a navigației-locuire, care a modelat imaginarul ultimelor decenii de comunism. Multă vreme nu am înțeles de ce se spunea că, după relativa deschidere din anii șaizeci, literatura română s-a frânt sub presiunea cenzurii. Următoarele decenii au fost decenii de mare literatură, cu formule mult mai rafinate și mult mai complexe. Ce dispăruse, de fapt? Lumina, speranța. Și dacă nu dispăruse de tot, fusese amânată pentru generația următoare. Iată cum se încheie Matca. O femeie se
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
de această paradigmă a navigației-locuire, care a modelat imaginarul ultimelor decenii de comunism. Multă vreme nu am înțeles de ce se spunea că, după relativa deschidere din anii șaizeci, literatura română s-a frânt sub presiunea cenzurii. Următoarele decenii au fost decenii de mare literatură, cu formule mult mai rafinate și mult mai complexe. Ce dispăruse, de fapt? Lumina, speranța. Și dacă nu dispăruse de tot, fusese amânată pentru generația următoare. Iată cum se încheie Matca. O femeie se lasă acoperită de
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
-ți spun o vorbă" (O să plouă). Ar trebui urmărite contextele, pentru că ai ci sunt indiciile pentru ceea ce a fost perceput ca punct de sprijin, ca element salvator. Cel care fixează semnificația Arcei pe o ideologie a individualizării este, la începutul deceniului următor, Nicolae Manolescu: Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc. Direcțiile de propagare a sensului sunt aceleași ca în Sistematica poeziei: dinspre rețea către producția literară. Retorica ontologică, așadar, și încă mai mult decât în orice alt studiu de naratologie
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
inovator în plan formal (nu e cel mai important criteriu) dar care a pus întrebările grele ale conștiinței, ținând loc și de istorie și de jurnal de actualități. Acolo s-a dus războiul cel mai dur cu cenzura. Sigur că deceniile de comunism au însemnat restricții, frică, suferință, martiraj, nevoie de proces, de arhivă, de zi comemorativă, dar nu de tip victimologic, pentru că victima, încercând să recupereze o istorie neîntâmplată, face ea însăși victime. Cu toate îngrădirile, cu toată durerea, cu
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]