14,316 matches
-
5.2): (5.206) sugerează care sunt modalitățile de modificare a acesteia, deci și a vitezei, anume: -prin variația alunecării, s, -prin modificarea numărului de perechi de poli, p, -prin schimbarea frecvenței de alimentare, f1. Caracteristica mecanică a motorului asincron, definită ca dependență n=f(M), în condiții de alimentare impuse, se deduce din funcția M=f(s), trasată în figura 5.15, reluată în fig. 5.33 a). Corespondența punctelor P, Q, N și O se realizează prin relația (5
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
autoexcitare: :sau; , de unde rezultă: precum și . Diferența de 3V, față de valoarea așteptată, 220V se datorează unor neglijări, printre care și cea a inductanței de scăpări. Pentru aprofundarea funcționării în sarcină a unui GA autoexcitat se apelează la caracteristica externă a acestuia, definită ca dependență a tensiunii la bornele statorului în funcție de curentul de sarcină în condițiile păstrării constante a vitezei de antrenare și a factorului de putere, adică:pentru n = const.,. În fig.5.70 c) se prezintă trei caracteristici externe: pentru 1cos
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la creșterea rezistenței rotorice punctul K1 se deplasează pe dreapta (d3). Pentru caracterizarea stabilității mașinii ca motor, în regimuri de variații bruște ale sarcinii se poate apela la un factor de rigiditate a caracteristicii, sau la s factorul de stabilitate definit ca raport între variația cu alunecarea a cuplului la o sarcină oarecare (un anumit s) și aceeași variație corespunzătoare situației critice: (6.106) Evident, condiția de stabilitate optimă este obținută la s=0, când:(6.107) prezintă valoarea sa maximă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
constante. Schema mașinii reale este dată în fig. 6.42 a). Folosind aceeași convenție de asociere a sensurilor mărimilor, se pot scrie ecuațiile de tensiuni pentru cele 3+3 circuite ale mașinii, astfel:(6.201) (6.202) În continuare trebuie definite fluxurile totale ale fazelor mașinii, ținând seama atât de componentele proprii cât și de cele mutuale, știind că armătura rotorică este mobilă, adică , unde intervine viteza unghiulară, de cele mai multe ori considerată constantă. Inductanțele proprii ale fazelor au câte o componentă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
să devină compatibile) sau planuri comune (dragostea, munca, activitatea politică). Ne confruntăm fără Încetare cu trei probleme: nu știu ce să fac; știu ce vreau să fac, dar nu știu cum; știu cum, dar nu Îndrăznesc. Cu toții avem un proiect ferm, dar și vag definit: vrem să fim fericiți. Ceea ce nu știm e prin ce fel de proiecte putem concretiza această aspirație. Alegerea scopurilor e una dintre cele mai delicate operațiuni ale inteligenței. Recent, psihologii preocupați de evoluție au studiat atent modul În care Își
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
doilea an a trecut la Bârlad sub conducerea poetului George Tutoveanu, scrie G.Ursu în studiul său „Tecuciul literar”, Bârlad, 1943. „Freamătul” în intenția inițială a fost o revistă de cultură generală, care cuprindea și literatură, fără o direcție bine definită, cu o seamă de colaborări locale și fără de valoare deosebită, printre are deabia se strecurau, ici-acolo câteva nume cunoscute: Bacovia, A.D. Xenopol, A.C.Cuza, Eugen Boureanu, I. Petrovici, Al. Doinaru, Volbură Poiană, A. Mândru...” - scrie același în „Istoria literară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În diferite etape ale procesului. Organizație. Facultate, departament etc. (diviziune a sistemului de Învățământ). Proces. Succesiunea de acțiuni necesare pentru obținerea de valoare adăugată la nivelul cerut de clienți. Precizare În Învățământ, procesul de formare profesională Într-o specializare bine definită. Produse. Absolvenți cu o formare profesională Într-un domeniu precizat. Proiectare. Fundamentare de noi activități de formare profesională. Revizuire. Activitate sistematică Întreprinsă pentru a asigura În mod continuu potrivirea, adecvanța și eficiența aspectului urmărit În vederea atingerii unor obiective clar specificate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
care servește cunoașterii umane) și, În al treilea rând, este nevoie de un scop al cunoașterii. Conform acestor condiții, rezultă că pentru a examina un fenomen ca sistem trebuie separat de alte fenomene și individualizat ca pe un lucru independent, definit riguros. Teoria sistemelor este un foarte bun instrument de abordare a lumii materiale și spirituale. Cu ajutorul ei se poate distinge un sistem de celelalte sisteme. Se poate studia ordinea, organizarea și complexitatea lui. Se poate clasifica Într-una din clasele
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sistemul prin intermediul conexiunilor. Prin conceptul de conexiune se pune În evidență și interdependența oricărui sistem cu oricare alt sistem. Aceste conexiuni nu sunt conexiuni de sinteză, de reunire a elementelor, ci conexiuni externe ale ansamblului definit de sistem. Orice sistem definit este definit univoc În timp și spațiu. Datorită acestui fapt orice sistem se află Într-o anumită interdependență cu mediul exterior. În raport cu mediul exterior, orice sistem are o intrare, o ieșire, o comportare și o schimbare a modului de comportare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Îndoială, Întotdeauna, În orice proces de predare și de Însușire a cunoștințelor, dar importanța relativă acordată fiecăreia dintre ele variază foarte mult. De obicei, se dă cea mai mare importanță obiectivelor din prima categorie, deoarece cursurile sunt În mod normal definite și analizate pe baza programelor respective. Sistemul taxonomic care a reținut cel mai mult atenția specialiștilor este taxonomia (adică, știința legilor de clasificare) obiectivelor Învățământului, prezentată, cu mai mulți ani În urmă, de către Bloom și colaboratorii săi. Ea deosebește trei
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
aceste două cazuri limită, În care valoarea mesajului este zero, există, pentru receptor, o valoare maximă, figura 3. Din figura 2 rezultă că, din punctul de vedere al coeficientului său de informație, un mesaj se poate situa Într-un punct definit al unei scale (jos) care se Întinde de la banalitatea totală al cărui exemplu perfect este repetiția, până la originalitatea totală, din care ne sunt oferite exemple de jocul aleatoriu al semnelor echiprobabile. Cu alte cuvinte, se numește redundanță excedentul relativ de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sarcinilor cu care este confruntat omul. Gândirea Începe acolo unde apare o situație problemă. Altfel spus, acolo unde nu există o problemă, nu există nici gândire, În sensul cel mai strict al termenului. Situația-problemă conține totdeauna ceva ce trebuie desăvârșit, definit. Probabil tocmai de aceea rezultatul rezolvării ei va fi o cunoștință nouă pentru subiect sau un procedeu de acțiune fie nou, fie modificat. Așadar, cunoașterea științifică a realității și procesul Învățării sunt Într-o oarecare privință asemănătoare. De aceea, se
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
constituind un bloc coerent În relații bine precizate cu structura generală a sistemului de unități din programul respectiv, Însoțită de fixarea obiectivelor Învățării acelui modul prin stabilirea competențelor indispensabile celui ce Învață În momentul Începerii studiului modulului - competențele fiind astfel definite și descrise Încât să fie observate și măsurabile de către studentul Însuși. În genere, fiecărui modul i se asociază și instrumentele didactice necesare, care sunt explicit puse la dispoziția celui ce Învață și care au fost verificate și validate experimental. De
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
itemii din punct de vedere tehnic ? cum se va face asamblarea itemilor ? cum vor fi formulate instrucțiunile testului ? va măsura testul astfel construit un eșantion semnificativ de rezultate ale Învățării ? a) Probe scrise; lucrări, teze, teste elaborate după itemi bine definiți; b) Probe orale; răspunsuri orale; c) Probe practice; experiențe, rezolvări de probleme și exerciții; B. Metode alternative de evaluare (moderne): a) Observarea sistematică a studenților: poate fi făcută pentru a evalua performanțele studenților dar mai ales pentru a evalua comportamente
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În cazul unor relații financiare cu o altă organizație, există Întotdeauna contracte ferme cu aceștia? 5. Structura organizațională a) Misiunea organizației și obiectivele sunt În relație directă cu posibilitățile de susținere a structurilor instituționale? b) Rolurile din cadrul organizației sunt clar definite și atât de flexibile Încât să se poată adapta la schimbarea nevoilor? c) Delimitările Între compartimentele instituției dvs. sunt astfel trasate Încât să permită o colaborare eficientă? d) Este autoritatea structurală (ierarhică) folosită să promoveze principiile dreptății și corectitudinii? e
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
calității definește structura documentației sistemului calității? 12. Sunt toate procedurile incluse sau se fac referiri la ele În manualul calității? 13. Este manualul calității elaborat Încât să arate cum respectă instituția cerințele importante din ISO 9000? 14. Instituția educativă are definită o structură de management care să precizeze care sunt managerii cu autoritate pentru calitate? 15. Instituția educativă are definită o structură de management care să precizeze care sunt managerii cu responsabilități pentru calitate? 16. Structura de management este definită și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
calității? 13. Este manualul calității elaborat Încât să arate cum respectă instituția cerințele importante din ISO 9000? 14. Instituția educativă are definită o structură de management care să precizeze care sunt managerii cu autoritate pentru calitate? 15. Instituția educativă are definită o structură de management care să precizeze care sunt managerii cu responsabilități pentru calitate? 16. Structura de management este definită și documentată ca parte a sistemului calitații? 17. Structura de management arată cine este responsabil pentru identificarea deficiențelor privind calitatea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
are definită o structură de management care să precizeze care sunt managerii cu autoritate pentru calitate? 15. Instituția educativă are definită o structură de management care să precizeze care sunt managerii cu responsabilități pentru calitate? 16. Structura de management este definită și documentată ca parte a sistemului calitații? 17. Structura de management arată cine este responsabil pentru identificarea deficiențelor privind calitatea? 18. Structura de management arată cine este responsabil pentru controlul și păstrarea sistemului calității? 19. Structura de management arată cine
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
implementate și menținute? 27. Procedurile și politicile analizate la intervale definite de conducere sunt adecvate? 28. Procedurile și politicile analizate la intervale definite de conducere sunt eficace? 29. Rezultatele auditurilor interne sunt analizate regulat de manageri la intervale de timp definite și În concordanță cu proceduri documentate? 30. Analizele și deciziile luate sunt Înregistrate? 31. Există proceduri documentate care să acopere toate clauzele relevante ale standardului? 32. Procedurile sunt compatibile cu politica privind calitatea declarată a instituției educative? 33. Gradul de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
în 2008, 0,5 % din PIB și în 2009 0% din PIB Republica Cehă ER (2005) ER - limite privind cheltuielile publice prevăzute într-o strategie pe termen mediu (analog României), acoperind doi ani peste anul bugetar curent. În cazuri strict definite guvernul poate modifica plafoanele privind anul doi și anul trei de prognoză (modificarea se poate face numai cu aprobarea parlamentului) SR - reguli conforme statutului de membru al UE și viitor membru al Zonei Euro (încadrarea în matricea criteriilor Maastricht) Danemarca
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
că, prin actul cunoașterii, subiectul intervine În mod necesar asupra obiectului cunoașterii, modificându-l. Realitatea nu mai constituie o existență În sine, ci mai curând o realitate de intervenție sau de interfață. În cercetarea fizică Întâlnim și conceptul de real definit ca cel care desemnează lucrurile, și nu ideile, cuvintele, numele. Este ceea ce poate constitui obiect de cunoaștere. Este ceea ce produce efecte, fiind opus aparentului, fictivului. Este ceea ce există acum, fiind opus posibilului. Este cel care Ține de concret, opus deci
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a explica”, adică a deplia ceva ce este pliat. Herbert Spencer (1820 - 1903) consideră că: „Evoluția este o integrare a materiei și o disipare concomitentă a mișcării; În timpul evoluției, materia trece de la o omogenitate nedefinită și incoerentă la o eterogenitate definită și coerentă, iar mișcarea conservată suferă o transformare asemănătoare”. Legea evoluției este un principiu care specifică progresul natural ca o trecere de la simplu la complex, prin constituirea de „Întreguri” de un ordin superior. Dintr-o perspectivă darwinistă, evoluția este rezultatul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
lumină - aceea de realitate a lumii materiale. La nivel subatomic materia nu este o certitudine Într-un anumit loc, ci mai degrabă prezintă „tendința de a exista”, iar evenimentele nu se desfășoară În mod cert la momente de timp bine definite și În moduri clar precizate, ci prezintă „tendința de a se produce”. În formalismul teoriei cuantice aceste tendințe sunt denumite probabilități și sunt asociate unor mărimi matematice care descriu comportări ondulatorii. De aceea, particulele sunt În același timp și unde
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
studiat. Ontologia cuantică este reprezentată sugestiv de Werner Heisenberg. Ea are un element care explică aspectul ondulatoriu al naturii și altul ce evidențiază caracterul corpuscular al naturii. Aspectul ondulatoriu e interpretat În ontologia lui Werner Heisenberg nu ca o probabilitate definită subiectiv ci ca o tendință obiectivă pentru ca un eveniment actual să apară. Evenimentul actual exprimă realitatea obiectivă și corespunde aspectului corpuscular al naturii. Ontologia lui Werner Heisenberg permite Înserarea conștiinței În descrierea naturii făcute de un fizician. Reprezentarea ontologică depășește
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
prin alte canale decât simțurile normale. Personalitatea desemnează omul În totalitatea determinărilor sale biopsiho-sociale și spiritual cosmice; din p.d.v. psihologic p. reprezintă ceea ce este stabil, sintetizat, cristalizat În sistemul psihic uman (Însușiri psihice temperament, caracter, aptitudini, Eu integrator). Personalitatea este definită ca elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizează și o diferențiază de altă persoană. Populație (statistică) reprezintă o mulțime de elemente care au cel puțin o caracteristică (calitate) comună si care face obiectul cercetării statistice. Pragul absolut este
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]