4,789 matches
-
care nu apar și la alte societăți"227. Ralph Linton și Abraham Kardiner erau convinși că putem cunoaște și, deci, caracteriza felul de a fi, de a gândi și de a simți al unei națiuni și că putem indica valorile definitorii pentru identitatea unui, să zicem, american, italian sau român. Acest ideal se pare că este contrazis de diversitatea manifestărilor sociale și culturale din cadrul fiecărei societăți, iar definirea personalității unei națiuni este mai degrabă asociată cu problemele stereotipiilor, etichetărilor și discriminărilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
psihologia vârstelor, a dezvoltării, psihologia educațională, psihologia orientării și consilierii, psihologia personalității etc). Situată între copilărie și vârsta adultă, adolescența constituie un fenomen biologic, psihologic și social, cu determinări multiple, de ordin genetic, geografic, cultural, social și educațional. Cunoașterea particularităților definitorii ale acestei etape exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
interesul crescut pentru această vârstă cu caracteristici extrem de complexe sub aspect psihologic, relațional, valoric etc. Fără a se contrazice neapărat în punctele lor esențiale, multe dintre teoriile referitoare la dezvoltarea personalității în adolescență propun viziuni complementare, axate pe anumite elemente definitorii ale acestui proces, astfel încât o abordare holistică, multidimensională a evoluției personalității la vârsta adolescenței ar fi absolut necesară. Considerată una dintre cele mai complete și complexe teorii referitoare la dezvoltarea psihosocială a personalității, teoria ciclurilor vieții, elaborată de Erik Erikson
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
viață, acestea nu sunt stabile, astfel că după o analiză ulterioară sunt abandonate. Acești adolescenți pot fi sensibili, receptivi și principiali sau dimpotrivă anxioși, ezitanți și autojustificativi (Scarr, Weinberg și Levine, 1986). Pornind de la constatarea sentimentului expresivității personale ca dimensiune definitorie a statutelor identitare, Waterman (1990) diferențiază șapte tipuri de statute identitare semnificative pentru adolescenți: 1. identitate dobândită expresivă când adolescentul după explorări active se angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri pe care le-a experimentat ca
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
atitudinii estetice față de realitate, ci este și o parte caracteristică a ei, tocmai latura în care educația estetică se realizează la cel mai înalt grad. Educașia artistică se află astfel în centrul educașiei estetice, după cum reflectarea artistică constituie o manifestare definitorie a atitudinii estetice față de realitate. În întreaga sa activitate, omul dorește realizarea de lucrări culturale, materiale, cu un aspect cât mai plăcut, atât sub raportul mărimilor și proporțiilor, cât și al formelor și culorilor pe care le îmbracă lucrările practice
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
-l evalueze, să înțeleagă diferitele trepte ale esteticului, să poată face comparații și aprecieri, în ultimă instanță să creeze frumosul. Pentru a înțelege importanța pe care o are educația estetică a elevilor în însușirea specificului reflectării estetice, trebuiesc amintite trăaăturile definitorii ale imaginației artistice. Imaginația artistică este mijlocul specific prin care arta reflectă viața și generalizează de pe pozițiile idealului estetic, artistic, într-o formă vie, concret senzorială, nemijlocit sensibilă. Cea dintâi condiție a reflectării elementului artistic, constă tocmai în a înțelege
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
ani copilul trece de la acțiunea imediată la operație. Reușita la aritmetică presupune capacitatea elevului din clasa I de a reprezenta mintal, de a imagina rezultatul unor acțiuni, adică de a anticipa prin reprezentare desfășurarea unor situații simple. Diferențele individuale sunt definitorii pentru gradul de educabilitate a elevilor. Se caută, astfel, o concordanță între caracteristicile psihofiziologice ale subiectului și exigențele sarcinilor școlare. Criteriul acestei concordanțe este succesul la învățătură exprimat în calificativ ca modalitate de evaluare a randamentului școlar. Calificativul este un
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
ARGUMENT În contextul agenților educativi, familia și școala sunt cunoscute ca principale instanțe de socializare cu rol definitoriu în formarea și dezvoltarea personalității copilului. Responsabilitatea pentru calitatea educației și succesul școlar se întemeiază pe relații de colaborare variate între familii, școli și comunitate. Pentru aceasta este nevoie de coordonarea eforturilor cadrelor didactice și părinților în cadrul unor relații de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
activității cognitive. „Conceptele reprezintă setul comun de atribute ce se pot acorda unui grup de scheme, imagini sau simboluri“. În procesul învățării este necesar ca școlarul mic să sesizeze faptul că unul și același concept utilizează unele din însușirile sale definitorii în cazul unei anumite relații și alte însușiri definitorii în cazul de relații evocate. În perioada școlară mică se dezvoltă cunoașterea directă, ordonată, conștientizată. În gândire începe să se manifeste independență, în jurul vârstei de 8 ani, suplețe în jurul vârstei de
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
se pot acorda unui grup de scheme, imagini sau simboluri“. În procesul învățării este necesar ca școlarul mic să sesizeze faptul că unul și același concept utilizează unele din însușirile sale definitorii în cazul unei anumite relații și alte însușiri definitorii în cazul de relații evocate. În perioada școlară mică se dezvoltă cunoașterea directă, ordonată, conștientizată. În gândire începe să se manifeste independență, în jurul vârstei de 8 ani, suplețe în jurul vârstei de 9 10 ani, iar spiritul critic, întemeiat logic, devine
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
autentică a fenomenelor sociale. Caracteristicile cercetării calitative determină ca, în esență, ea să fie orientată către analiza cazurilor concrete în particularitatea lor locală și temporală, pornind de la spusele și activitățile oamenilor în contextele lor locale. De aici izvorăște ca dimensiune definitorie caracterul de critică socială și orientarea activist-acțională a cercetărilor calitativiste. Avînd în vedere specificul temei de cercetare despre parteneriatele școală-familie-comunitate în spațiul social al județului Alba am angajat, la început, principiile paradigmei calitative pentru a analiza problematica temei propuse din
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
profesorilor și părinților ne îndreptățesc să vorbim doar de existența unor relații între școală, familie și comunitate, nicidecum de parteneriate. Menținînd totuși termenul consacrat în literatura de specialitate, rețeaua semantică vizualizează concluzia că, în acest moment, caracterul formal reprezintă proprietatea definitorie a parteneriatelor. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.8. Starea actuală a parteneriatelor Interpretarea răspunsurilor la întrebările despre parteneriate pune în lumină folosirea de unii respondenți a limbii de lemn prin care încercă în relatările lor surmontarea realității. Rețeaua semantică 3.9 prezintă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de narativitate" (Louvain, 1997: 11-35) și am analizat limitele descrierii și ale povestirii în "Descriere de acțiuni: povestire sau relatare?" (Littérature nr. 95, Larousse, 1994: 3-22). Noțiunea de prototip nu mai deplasează reflecția asupra clasificărilor în direcția căutării unor criterii definitorii stabile (condițiile necesare și suficiente), ci în cea a grupării atributelor de importanță variabilă. Obiectivul euristic al acestei abordări este definit astfel de către J.-M. Schaeffer: Funcția principală a unei noțiuni cu definiție prototipică nu este cea de a ne
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
individul își imaginează, se raportează de fiecare dată la un obiect, imaginația fiind direcționată către acesta, chiar dacă el există sau nu în lumea reală. Prin Edmund Husserl și Jean-Paul Sartre, imaginația poate fi investigată cu ajutorul fenomenologiei, fiind "unul din factorii definitorii care separă gândirea umană de inteligența artificială. Imaginația apare des în dezbaterile despre posibilități deoarece ceea ce este imaginabil are aceeași finalitate cu ceea ce este posibil"98. Pentru Husserl, imaginea trebuie privită din perspectiva fenomenului intenționalității și legată de o anumită
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
semnificație lucrurilor într-un cadru cultural care îl ajută să gândească lumea. În termenii lui Corbey și Leerssen, "toate culturile umane gândesc și își construiesc lumea prin intermdiul categoriilor"344. Din acest punct de vedere, identitatea, care reunește totalitatea trăsăturilor definitorii ale individului, și alteritatea, care înglobează elementele distinctive ale celuilalt, trebuie analizate din perspectiva felului în care conținutul lor atribuie semnificații unui obiect, în lucrarea de față, fiind valorizată în primul rând dimensiunea acestora ca procese, și în plan secundar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interacționărilor cu ceilalți. Astfel, eul se conturează în funcție de grupul de referință noi care atribuie semnificații și care determină felul cum eul va reuși să se individualizeze. Din acest punct de vedere, eul este o construcție care asimilează particularitățile și elementele definitorii ale grupului din care face parte, dar, în același timp, conține trăsăturile specifice ale individului. În acest sens, identitatea este rezultatul unei procesări a identității grupului, care poate fi considerată o alteritate pentru individ, din care acesta alege elementele care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de vedere, celălalt reprezintă negarea sistemului de referință, a valorilor, și intră, de cele mai multe ori, în conflict cu interesele individului și grupului. În acest caz, alteritatea apare ca absență a identității 369, întrucât alteritatea are o construcție proprie, conținând elemente definitorii care le exclud pe cele ale identității. Așadar, alteritatea ca absență a identității nu exprimă în niciun caz un vid, o simplă negare, ci o structură care se opune conținutului identității. Având în vedere acestea, se poate aduce în discuție
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
identitate și alteritate Așa cum am văzut, identitatea și alteritatea pot fi abordate atât ca entități distincte, cât și ca părți ale unui proces de devenire culturală. Însă, indiferent de perspectivă, identitatea poate fi privită doar în cadrul unui raport cu alteritatea, definitoriu pentru prima fiind faptul că este unică în raport cu cea de-a doua. Astfel, chiar dacă privim lucrurile din punctul de vedere al existenței în și pentru sine a identității și nu luăm în calcul posibilitatea devenirii ei, individualitatea identității presupune o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din punctul de vedere al interdependenței lor substanțiale, fiind termeni ai căror conținut se influențează reciproc. Dacă identitatea este asemănarea cu sine, de ce ar fi nevoie de sublinierea acestei asemănări dacă nu ar exista necesitatea diferențierii, a sublinierii unor elemente definitorii? Fiind legată de procesarea mentală a unor factori care țin de interesele personale, ale grupului și de un anumit context, fără a uita, evident, componentele sociale și culturale, identitatea presupune existența atât în raport cu sine, cât și în raport cu altul sau celălalt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Lucian Boia reține, sintetizând, că volumul de eseuri ionescian sau Schimbarea la față a României, al lui Cioran, „exacerbează o stare de spirit caracteristică” acelei generații care marca un anume „salt istoric”, într-o Românie aflată „în delir...” (p. 25) „Definitoriu” pentru „acea” generație pare a fi conceptul de „experiment”, de căutare a unei „noi morale”, numită de Mircea Eliade drept: „huliganism” (p. 27), la care se adaugă fascinația crescândă pentru „idolul” lor, Nae Ionescu, profesorul care „predica libertatea, autenticitatea și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
s-au avut În vedere următoarele șase secvențe vizând structurarea operațiilor mentale: percepție, interiorizare primară, construire de structuri mentale, transpunere În limbaj, acomodare internă, adaptare externă. Categoriilor de secvențe prezentate anterior le corespund categorii de competențe organizate În jurul câtorva verbe definitorii, și anume: 1. Receptarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: identificarea de termeni, relații, procese; observarea unor fenomene, procese; perceperea unor relații, conexiuni; nominalizarea unor 47 concepte, relații, procese; culegerea de date din surse variate; definirea unor concepte
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
se preocupă mai mult de condiția sa transcendentă decât de relațiile cu mediul. În al doilea rând, comunitatea este închisă pentru că este în fond opresivă, dictând membrilor modelele de existență. Aceste două viziuni ale lumii antice despre comunitate au devenit definitorii pentru majoritatea perspectivelor ulterioare asupra comunității. Comunitatea socială a intrat în câmpul cercetărilor de tip sociologic, mai precis etnometodologic, în mod special prin studiile lui Ferdinand Tőnnies asupra relațiilor sociale. Analiza lui Tőnnies (1978 96-155) se bazează pe fundamente psihologice
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și dezvoltarea comunitară Perspectivele punctate mai sus asupra comunității conduc la ideea că puterea legăturilor în rețeaua socială, adică acele interrelații care duc la identificarea indivizilor ca parte a comunității și permit celorlalți să-i identifice ca atare, reprezintă aspectul definitoriu al unei comunități solide. Legăturile sociale sunt căile (mijloacele pot fi variate) prin care membrii comunității interacționează și creează spațiul comunității. "Capacitatea acestora (a membrilor, n.n.) de a împărtăși valori și interese comune permite unei comunități să dezvolte legături puternice
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
neputând fi radical modificate de situațiile tranzitorii sau accidentale; 2. Sunt condensări ale diverselor funcții psihice; 3. Sunt generalizate (se manifestă în cele mai diverse situații) și au caracter reproductiv (intră în funcțiune de câte ori este necesar); 4. Sunt esențiale și definitorii pentru om (vizează aspectele cele mai importante ale manifestării omului privind orientarea sa, răspunsurile sale fundamentale); 5. Dispun de o relativă plasticitate (se pot restructura, modifica și perfecționa în grade diferite în funcție de cerințele relaționării cu ambianța). Datorită acestor caracteristici, însusirile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o bună capacitate de operare cu informațiile, și mai bună adaptare la situațiile atipice, prin folosirea acestor informații; - latura afectiv motivațională a intereselor interne, orientarea spre cunoașterea și rezolvarea problemelor în sens larg (perseverența, încrederea în sine); - creativitatea este elementul definitoriu pentru modul de utilizare al potențialului intelectual și motivației. Evident, copiii supradotați, cei talentați își vor dezvolta și valorifica aceste potențialități cu ajutorul intervențiilor educaționale, care nu sunt întotdeauna înscrise în sistemele obișnuite de instruire. Inteligența completează creativitatea, iar prin produsele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]