2,697 matches
-
oficiul teritorial de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol. 2. Cererile se soluționează în termen de 3 luni de la data înregistrării. Anexa 4 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ȘI MEDIULUI Direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală Județul .............../Municipiul București AUTORIZAȚIE pentru defrișarea plantației de pomi fructiferi/arbuști fructiferi Nr. ...../............ În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea pomiculturii nr. 348/2003 și ale art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii pomiculturii Hotărârea Guvernului nr. 156/2004 , în baza cererii aprobate cu nr.
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
juridică ...................., din localitatea ......................., județul .................., proprietar/deținător legal, să defrișeze plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi ..............din comuna .............., satul ....................., tarlaua ..............., în punctul denumit local ................,pe suprafața totală de ..... ha, în perioada ........., din speciile ........................., soiurile ........................... . Plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi supusă defrișării are vârsta de .... ani și prezintă ....% goluri. Alte motive pentru care se solicită defrișarea sunt:...................... .............................................................................. Directorul direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală, .............................................................. Data eliberării ................. --------
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
fructiferi ..............din comuna .............., satul ....................., tarlaua ..............., în punctul denumit local ................,pe suprafața totală de ..... ha, în perioada ........., din speciile ........................., soiurile ........................... . Plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi supusă defrișării are vârsta de .... ani și prezintă ....% goluri. Alte motive pentru care se solicită defrișarea sunt:...................... .............................................................................. Directorul direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală, .............................................................. Data eliberării ................. --------
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
f) cheltuieli cu activitatea de audit financiar extern; ... g) alte cheltuieli. ... (2) Cheltuielile pentru amenajarea terenului au în vedere următoarele categorii: ... a) amenajarea terenului - include cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului și care constau în demolări, demontări, dezafectări, defrișări, evacuări de materiale rezultate, devieri rețele de utilități din amplasament, sistematizări pe verticală, drenaje, epuizmente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiția de bază), devieri de cursuri de apă; ... b) amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială - se
ORDIN nr. 760 din 25 mai 2016 (*actualizat*) privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor în cadrul Programului operaţional regional 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272310_a_273639]
-
spinosa și păducel - Crataegus monogyna, suprapus peste asociația vegetală Prunos pinosae-Crataegetum. Acest tip se încadrează în cele mai răspândite tufărișuri din România, cu o valoare conservativă moderată, considerate habitate prioritare Emerald. Tufărișurile de păducel și porumbar s-au instalat în urma defrișării celor ponto-sarmatice, prin luarea în cultură a terenurilor. În prezent se observă o restrângere a tufărișurilor din zonă, în favoarea fânețelor și a terenurilor cultivate. Tufărișurile formează insule pe rupturile de pantă din cadrul fânețelor de la Ponoare, dar se regăsesc și în afara
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
și funcțiile habitatului sunt alterate întrucât lipsesc specii precum Caragana frutex. Tufărișurile actuale aparțin unui tip de habitat, edificat de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, considerat prioritar la nivel european. Vulnerabilitatea acestor habitate este mare, în special datorită defrișărilor, pentru cultivarea lor și pătrunderii unor specii alogene cu potențial invaziv. Starea globală de conservare este nefavorabilă, lipsind specii caracteristice tipului de habitat și pentru că suprafețele ocupate sunt restrânse. Pajiștile cu iarbă albastră - Molinia caerulea - 6410, ocupă aproximativ 0,2-1
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
speciile cunoscute din zona carpatica, valoroase cinegetic: cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În apele de munte trăiește: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și babetele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
rusă, care are sensul de depresiune între două movile. A doua ipoteză arată că toponimul s-a format din "zola", întâlnit în limbele slave cu sensul de sol după arderea pădurii. Istoricul arată că în Zalău au avut loc numeroase defrișări de păduri prin metoda arderii. A treia ipoteză arată că toponimul vine din "zalov", participiu de la verbul "zalovitti", care înseamnă a începe să prinzi. Dacologii consideră că toponimul s-a format pe baza cuvântului "zilai" din limba dacă, ce are
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70% din suprafața regiunii, defrișările care s-au produs în ultimul secol, făcând loc pajiștilor și terenurilor de cultură. Pădurile care acoperă încă dealurile din zona asigura condiții bune de habitat unor specii de animale de interes cinegetic și peisagistic : căprioara, iepurele, veverița, rozătoare mici
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
sunt de 395 l/m/an într-un an față de media pe țară 640 l/m/an. Din acest punct de vedere arelul este unul dintre cele mai secetoase din țară exceptând Delta Dunării. Precipitațiile tot mai scăzute se datoreaza defrișării celor 600 de ha de pădure și livadă. Zăpadă face ca la Ivești să se găsească cam timp de 25 de zile pe an.precipitațiile pot fi sub formă de zăpadă și la nivel de grosime strat de zăpadă grosimea
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
relativ dezechilibrată, aprox. 70% din suprafața totală a comunei fiind teren agricol și doar 30% din suprafața totală a comunei fiind teren împădurit. Pădurile de foioase acoperă versanții nordici și dealurile din sud, sud-est, precum si zona de nord-est a comunei. Defrișările sunt aproape nule, în timp ce în pădurea Bacalu s-a plantat pin negru, dud și nuc, în pădurea Albina nuc și în pădurea Rotari salcâm, stejar, gorun și frasin. Ocupând aprox. 70% din teritoriul comunei, terenurile agricole au un potențial de
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
au fost aduse de călugări din pădurea Bahu, ținutul Lapuseni. Mai tarziu prin anii 1810 - 1820 taindu-se pădurea s-au făcut și câteva gospodării împrejurul bisericii, cum însă aceste asazari se aflau pe terenuri fugitive, din cauza ploilor și a defrișărilor făcute, schitul și gospodăriile omenești s-au surpat. Sinistrații s-au mutat atunci mai la sud cu vreo 300 m spre Manzatesti cladindu-si gospodăriile din nou și dând naștere satului de astăzi, Coada Stincii. Odată cu mutarea gospodăriilor, au mutat
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
Răducăneni (unde se intersectează cu DN28) și Grozești. Suprafața cultivabila este de aprox. 1000 hectare. 40% din teritoriul comunei este pădure, aici situându-se și dealul Moșnei, care face parte din ansamblul Codrii Iașilor, cu punctul culminant numit "Movila Cetățuii". Defrișările în zonă sunt foarte mici, ele rezultând mai mult de pe urma operației de rărire a arborilor, efectuate de direcția silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ . Regiunea Moșnei se caracterizează
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
dealul Moșnei, care face parte din ansamblul Codrii Iașilor, cu punctul culminant numit "Movila Cetățuii". Defrișările în zonă sunt foarte mici, ele rezultând mai mult de pe urma operației de rărire a arborilor, efectuate de direcția silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ . Regiunea Moșnei se caracterizează printr-o faună caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai întâlnite specii fiind: Flora Moșnei este caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai numeroase specii sunt: Conform
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
29,6%, vii - 6,5%, livezi - 4,9%. Efectivele de animale au scăzut, mai ales la bovine, ovine și păsări, excepție făcând cabalinele, a căror efective sunt în ușoară creștere. Perimetru silvic este de , fiind într-o continuă scădere datorită defrișărilor intensive.În comună există 5 gatere, care antrenează o forță de muncă de 100 persoane. Resursele naturale sunt reprezentate de cariera Marmora, cu calcar grezos, și cariera Bâzga cu gresie calcaroasă și calcar oolitic, neexploatată în prezent. Fondul forestier al
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
pe un teritoriu împădurit la 200 m de sat, în partea de vest, dincolo de pârâul Eruga. În 1903, la Babșa a venit un delegat de la Budapesta care a făcut măsurători, a studiat zona, a luat probe de sol. A urmat defrișarea pădurii care acoperea spațiul viitoarei colonii. La defrișări au muncit românii din Babșa, care au primit în schimb dreptul de a cultiva pământul respectiv pe o perioadă de 3 ani (1903 - 1906). După defrișarea vetrei, s-au trasat intravilanele, s-
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
sat, în partea de vest, dincolo de pârâul Eruga. În 1903, la Babșa a venit un delegat de la Budapesta care a făcut măsurători, a studiat zona, a luat probe de sol. A urmat defrișarea pădurii care acoperea spațiul viitoarei colonii. La defrișări au muncit românii din Babșa, care au primit în schimb dreptul de a cultiva pământul respectiv pe o perioadă de 3 ani (1903 - 1906). După defrișarea vetrei, s-au trasat intravilanele, s-au parcelat spații pentru 81 de case, s-
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
luat probe de sol. A urmat defrișarea pădurii care acoperea spațiul viitoarei colonii. La defrișări au muncit românii din Babșa, care au primit în schimb dreptul de a cultiva pământul respectiv pe o perioadă de 3 ani (1903 - 1906). După defrișarea vetrei, s-au trasat intravilanele, s-au parcelat spații pentru 81 de case, s-au trasat străzi largi, cu trotuare pietruite, trotuare, sistem de scurgeri, fântâni la fiecare colț. Casele au fost construite cu un an înainte de sosirea coloniștilor, de către
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
documentar, pentru prima dată, în anul 1264, sub numele de terra Bolcholka. Toponimul „Săliște“ care denumește trupul nordic al localității ne îndreptățește să afirmăm că satul a fost întemeiat și a evoluat (cel puțin parțial) într-o poiană rezultată în urma defrișării pădurii. Patru decenii mai târziu, în anul 1303, localitatea apare cu numele de Pachalca, o formă destul de apropiată de cea actuală, care confirmă faptul că denumirea sa a suferit o serie de modificări. Mai multe secole la rând referirile la
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
mergea prin iarbă, păraile erau mai scurte și mai mici, dar a fost o rupere de nori, coastele s-au rupt, iar râpele s-au adâncit, torentele au adus bolovani și pietre mari, așa cum se văd acum. Era desigur rezultatul defrișării masive a pădurilor din timpul roirii satelor. Toate delurile erau arate și semănate cu cu grâu de primăvară, cu ovăs, secară și alac. Atunci, pe la 1920 și mai târziu, toată lumea ara. Secerișul ținea de la 1 august și se termina la
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
bază de avere, au reușit să-i păstreze suprafețe mari de teren sau chiar să și le sporească. Odată cu fenomenul de roire a satelor din urmă cu două-trei secole, nevoia tot mai acută de pământ a dus și aici la defrișarea unor mari suprafețe de păduri pentru a fi redate agriculturii și păstoritului. Lemnul uneori l-au transformat în cărbune, pe care o parte l-au comercializat în orașele în curs de industrializare. De aici a rezultat numele de Cărbunări. Satul
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
mențiunea că în timpul ploilor torențiale se produc eroziuni pe versanți, inundații în vai și stagnări de apă în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
-lea, fie datorită revărsărilor Someșului, fie datorită creșterii numărului populației, neîncăpătoare pe vechea vatră a satului. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, vatra satului era localizată în zona ,Sub Vii” și ,Pe Deal”(au avut loc mari defrișări de terenuri, acoperite înainte cu păduri). Zona fiind mai ridicată, oamenii erau mult mai protejați în caz de inundații; în situatii extreme, exista posibilitatea ca în timp foarte scurt, să se retragă pe înălțimile din apropiere. Ultima poziționare a localitătii
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
abundente, a distrus 3 ha de culturi pomicole și terenuri agricole. Vegetația specifică a Depresiunii Baia Mare este cea a pădurii de stejar. Până relativ recent (secolul XIX) existau mai multe păduri de stejar și gorun, dar care au fost supuse defrișărilor intense. Stratul ierbos este, în schimb, foarte bogat. Din cauza restrângerii pădurilor de stejar ca urmare a defrișărilor, fauna acestui sat nu mai reprezintă o unitate tipică. Mai pot fi zărite vulpea, dihorul, iepurele de câmp, șoarecele de câmp, diferite păsări
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]