3,167 matches
-
degete negre și uscate: Iaca, ici în vale-i curtea, cu toate acareturile... O casă scundă de bârne albea în vălcea, cătră iaz, înconjurată de șuri și grajduri acoperite cu paie. Are curte strașnică boierul... vorbi moș Nastase... Boierii îs deprinși cu odăi multe... L-am întrebat eu într-un rând: Cucoane Jor, ce-ți trebuie dumnitale patru odăi așa de mari? Ce faci cu ele?... Și el ce-a zis?.. Hm! el ce să zică? N-a zis nimic. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
A început a râde... ș-a spus că el face foc... Eu știu? —Așa-i deprinderea, moș Nastase. Noi trăim în pământ, ș-afară. Nu știi dumneata cum îs iernile grele câteodată?... stăm afară în perdea, cu vitele... Noi suntem deprinși cu toate... Boieru-i boier, el are alte obiceiuri... El are altă piele... zise moș Nastase; și amândoi începură a râde. Coborâră, trecură pe dinaintea bordeielor. Câțiva oameni îmbrăcați în straie mohorâte umblau prin bătătură, adăpau vite, duceau cai de căpăstru, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bine? D-apoi cum? îi răspunse rânjind Faliboga. De ce s-au dus boierii noștri acolo? Ca să le fie mai bine!... Așa aș fugi și eu de iarnă, dac-aș putea... Da’ la urma urmei de ce să fug? acu m-am deprins cu dânsa... Eu cred, zise Niță, că boierul s-a dus numai pentru cuconița lui... Era subțirică și albă... eu n-am mai văzut așa fetiță... Ea l-a dus pe boier. N-ai văzut cum se uita la dânsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Va veni vremea pentru domni - scria Culi - să puște pe baciul lor, care are o blană de cinci pași în lung și de trei în lat, o blană înspicată negru; și carele urs e cel mai viclean și s-a deprins a fura șunci de cal aninate la hochstand. Îți va veni și vreme ta, viclene! îl amenință Culi pe acel urs; neștiind însă bine dacă și-a ales peștera de somn în teritoriu la Prelunci, ori s-a amistuit cine știe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de la bacii poienari; s-a dus să-și găsească soții la Braniște; a ales și a târguit cu ajutorul lor un cal în locul Murgului. Pe acesta îl chema Șargu. Era voinic și blând. Coborând cu stăpânul său cătră apa Frumoasei, se deprinsese să sforăie și să ocolească oseminte împrăștiate, într-un loc unde fusese o întâmplare năprasnică. Câteodată Culi uita, dus de gânduri; iar Șargu îi da semn, ca să-și aducă aminte. A căzut o ploaie viforoasă la sfârșitul lui august și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
putea să mă stânjenească; aș fi plecat înainte de căderea serii, ca să nu vină ora strigoilor și nu m-aș mai fi întors niciodată pe acel țărm. 8 În cartierul în care m-am născut n-am avut prilejul să mă deprind să respect bătrânețea. Copiii cu care mă jucam eu printre pubelele rău mirositoare nu erau dispuși să fie moralizați. La școală nu învățam mare lucru, în schimb pe stradă se preda temeinic disprețul. Profesorii mei erau în același timp colegii
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Despărțindu-mă de Dinu, am pornit spre sala cu oglinzi. Se făcuse seară și n-aveam nici un chef să mai ascult avertismentele bufniței. Preferam să uit, sub lumina scânteietoare a candelabrului, atmosfera de panică din azil. Pe deasupra, trebuia să mă deprind cu noua situație, să-mi capăt curajul de a mă așeza într-o noapte, cu orice risc, pe fotoliul Bătrânului, fiindcă nu mai exista drum înapoi. Francisc m-a invitat să mă spăl, ca de obicei, pe mâini. O clipă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în mod sigur, acolo se petre- cea ceva. Pasări, fără îndoială. Pisica nu a mai stat la codeală. A țâșnit din brațele ocrotitoare ale stăpânei și într-o clipită a dispărut între frun- zele copacului. Copac din care se și deprinseseră câteva păsărele. Jos, la rădăcinile copacu- lui, doamna își freca, cu dispe- rare mâinile și suspina înăbușit. Se uita în stânga și-n dreapta, în speranța vreunui ajutor. Numai că nu se afla nimeni prin preaj- mă, iar domnul cel amabil
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
suspect - și cu dublă cetățenie, uite că mă pune dracu’ să-mi dau cu părerea despre NATO și despre aderarea României la acest pact al națiunilor occidentale, să strâmb din nas și din buze a dispreț, grimasă pe care am deprins-o din copilărie și n-am putut să mă dezbar, apoi să zic cu o voce tărăgănată: dar de ce vreți, oameni buni, să intrăm în NATO, nu înțeleg... Tot așa v-ați repezit să intrați și în partid și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
lapte, nu de hrană tare. 13. Și oricine nu se hrănește decît cu lapte, nu este obișnuit cu cuvîntul despre neprihănire, căci este un prunc. 14. Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin întrebuințare, să deosebească binele și răul. $6 1. De aceea, să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Hristos, și să mergem spre cele desăvîrșite, fără să mai punem din nou temelia pocăinței de faptele moarte, și a credinței în Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
a Marioritzei și i-o reținu căutându-i ochii, așteptând să-i întâlnească privirea ușor surprinsă, zâmbind apoi și așteptând tresărirea reflexului de încântare pe buzele ei, înainte de a i-o săruta fericit că putea oferi o mostră din galanteria deprinsă în timpul anilor de studenție petrecuți la Viena și Pisa. Domnița Ecaterina urmări din ce în ce mai uimită desfășurarea acestui dialog mut. Era ca și cum tocmai ar fi surprins trezirea la viață a unui bărbat. Și noua prezență pe deplin masculină o tulbura. Îi reamintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Nu suntem cu nimic mai prejos”. Și de câte ori ascultase ea seara, înainte de culcare, povestea inițierii unui cocon boieresc! Mai întâi, făcând diverse servicii în casa altui boier, la fel ca pajii și scutierii, slujind apoi la Curte, pe lângă domn, și deprinzând rigoarea și caracterul unui veritabil cavaler. Este adevărat că, prin trecerea timpului, cu greu mai găseai un caracter cu adevărat cavaleresc, dar nu era doar asta. Dintre toate popoarele, românii au o adevărată plăcere în a-și renega noblețea ereditară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
m-a aruncat în lume, în modul cel mai violent cu putință. Organismul meu este încă într-o stare de instabilitate. Prin urmare, sunt în plin proces de adaptare la tensiunea din câmpul muncii. Deândată ce organismul meu se va deprinde cu biroul, voi face primul pas uriaș vizitând fabrica, inima tumultuoasă a firmei Levy Pants. Prin ușa fabricii am auzit destul de multe pârâituri și vuiete, dar starea mea cam iritabilă de acum exclude pentru moment o descindere în acest infern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
porțile raiului, Îngerii lor Înarmați cu săbii de foc, ca și judecătorii lor cu balanța lor măsluită.“ Mulțimea Îl asculta sastisită și temătoare, gîndind că are de-a face cu-n sforar, căutînd Înțelesul ascuns al vorbelor. Căci lumea era deprinsă cu stăpînirea fariseilor, care Învăluiau cu vorbe mieroase și promisiuni, mai apoi urma osînda. Și acum Îl pîndeau și pe el, doar s-o trăda cu o vorbă - să spună, pînă la urmă, pentru ce venise, ce atîta vorbărie deșartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Petru. PÎnă la urmă, zădărît de căpoșenia lui Petru, care-i tot pomenea de minunile Lui, Simon zise: „Și eu pot să fac o minune ca Nazarineanul vostru!“ „Ușor de zis“, i-o tăie Petru, cu glas tremurînd. „O fi deprins niscaiva șiretlicuri de prin bazarurile egiptene“, zise un ucenic din suita lui Petru. „Să fim cu luare-aminte la solomoniile lui.“ „Și Nazarineanul vostru - cum Îl cheamă? - S-o fi inițiat În magia neagră?“, Întrebă Simon. „Au fost mai multe minuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de tutun de o noapte Întreagă, cu un Amory palid, Împleticindu-se din pricina nicotinei din plămâni. A scăpat un icnet slab. — O, Amory, nu mai fuma! O să te Împiedice să crești! Nu-mi pasă, a insistat el sumbru. Trebuie. Am deprins obiceiul. Fac o mulțime de lucruri despre care e mai bine să nu afle ai mei. A ezitat, permițându-i imaginației feței să picteze tablouri sinistre. — Săptămâna trecută am fost la vodevil. Myra era copleșită. Amory Își ațintise din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de studiu pentru viitorii ani. Ea Începuse, după cum s-a văzut, cu frumusețea ei și temperamentul ei impresionabil; restul era produsul romanelor populare accesibile și al conversațiilor din camerele de toaletă, culese de la femeile ceva mai În vârstă. Isabelle se deprinsese cu un mers artificial Încă de la vârsta de nouă și jumătate ani, când ochii ei mari și Înstelați Îi proclamaseră cel mai convingător calitatea de ingenuă. Proporțional, Amory se lăsa mai puțin amăgit. El aștepta să cadă masca, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și e în relații excelente cu sergentul Firestone. Apoi ai fost văzut bând în timpul serviciului - ceea ce fac și eu, dar în circumstanțe mult mai discrete. Înțelegi ce-ți zic? Danny încercă să pară supus, un mic truc pe care îl deprinsese pentru astfel de situații - ochii plecați, fața încruntată. — Da, domnule. Dietrich își aprinse o țigară. — Ori de câte ori îmi spui ”domnule”, știu că te joci cu răbdarea mea. Ai noroc că-mi placi, detective. Ai mare noroc, pentru că sunt de părere că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
care lucrau pentru un salariu de nimic. Coleman a fost foarte rănit, a încercat să-și găsească o altă slujbă la vreo două laboratoare dentare, dar a aflat că Joredco era singurul care confecționa proteze cu dinți de animale adevărați. Deprinse obiceiul să bântuie prin întuneric - întuneric adevărat, căci toată lumea stătea ascunsă după perdelele de camuflaj, ca japonezii să nu vadă luminile și să facă și în L.A. ce făcuseră la Pearl Harbor. Coleman compunea muzică în minte în timp ce bântuia. Curiozitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
era o atitudine firească pentru un om al cărui tată a trăit mereu „într-un nor de fum ca un zeu olimpic”. Eugen Lovinescu a descris portretul făcut de tânărul Iacob tatălui său, boierul Costache Negruzzi : Când ochii ți se deprindeau [de atâta fum], zăreai în fund, șezând grecește [= turcește] pe o sofa, un om bine închegat, stând de vorbă cu Kogălniceanu. Alături, feciorul [ciubucciu] aștepta în picioare. Când boierul [C. Negruzzi] bătea din palme, feciorul umplea un nou ciubuc, îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
123). Personajul imaginat în 1845 de Alexandre Dumas-tatăl (el însuși un opiofil), Contele de Monte-Cristo, își păstrează „pilulele de hașiș” într-o cutiuță confecționată dintr-un smarald. El este un dandy care combină năravurile occidentale (pariziene) cu cele orientale (turcești), deprinse acestea din urmă de la Pașa din Ianina (regiunea Epir, Grecia), tatăl iubitei sale Haydée (217). Astfel de „pilule de hașiș ușor aurite”, păstrate cu grijă într-o „mică bombonieră de argint cizelat”, înghite și tânărul protagonist dintr-o nuvelă a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scotea doar niște strigăte - scrie Cătălin Avramescu - și, în pofida eforturilor pedagogilor și medicilor vremii, nu a putut fi niciodată obișnuit cu un trai omenesc” (14). Se spune că, după susținute eforturi de a-l învăța franceza, Victor din Aveyron a deprins să pronunțe doar două cuvinte. E drept, două cuvinte importante : lait și Oh Dieu ! Istoria părea să-i dea dreptate cabalistului evreu Zerakhya din Barcelona, citat mai sus. Nu e de mirare că suveranii iluminiști și-au arătat interesul pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
n-o să fim în stare să înțelegem nici un cuvânt când o să ajungem în țara aceea... — Avem tălmaci, nu? Uitându-se la Nishi cum primea mustrările lui Tanaka, în adâncul sufletului său, samuraiul îl invidia pe acest tânăr care se putea deprinde repede oriunde și cu oricine. Crescut în valea sa, el avea o fire rușinoasă față de necunoscuți, la fel ca și Tanaka. Însă tânărul Nishi se plimba prin toate colțurile vasului dovedind o curiozitate fără margini față de construcția și mecanismele corăbiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
care dormeau împrejur: — Negustorii ascultă povestirile creștine doar de dragul negoțului în Nueva España. Pentru a putea face negoț, ei trebuie să cunoască și învățăturile creștine. Însă voi nu sunteți negustori. Atâta vreme cât sunteți supuși ai casei Hasekura, nu aveți voie să deprindeți învățătura creștină! Vorbind astfel, samuraiul își aduse deodată aminte de cuvintele lui Matsuki Chūsaku. El spusese că în sufletul lui Velasco se găsea o înverșunare oarecum înspăimântătoare și că Velasco se arăta blând tocmai ca să-și ascundă această înverșunare. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cum aseară i-am dat și eu o mână de ajutor, Înregistrând corespondența și completând adresele pe plicurile către cei ce au trimis bani sau pomelnice, o să-l scutesc și altă dată de această operație, solicitând În schimb să mă deprindă cu rânduiala zilei, pentru a nu mai fi pus În situația ridicolă din această seară. 30 noiembrie 2012 După o noapte cam agitată, ziua nu a fost lipsită de surprize, mai ales că am avut destule bâlbe la strană și
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]