3,128 matches
-
în mod sigur, acolo se petre- cea ceva. Pasări, fără îndoială. Pisica nu a mai stat la codeală. A țâșnit din brațele ocrotitoare ale stăpânei și într-o clipită a dispărut între frun- zele copacului. Copac din care se și deprinseseră câteva păsărele. Jos, la rădăcinile copacu- lui, doamna își freca, cu dispe- rare mâinile și suspina înăbușit. Se uita în stânga și-n dreapta, în speranța vreunui ajutor. Numai că nu se afla nimeni prin preaj- mă, iar domnul cel amabil
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
duce din când în când spre a-mi continua într-o oarecare măsură activitatea literară, considerată a fi, indirect, în folosul Bisericii. Sunt acum monah de șapte ani. Am reușit să organizez de bine de rău biblioteca mănăstirii, m-am deprins să nu lipsesc de la Sfânta Liturghie și de la Miezonoptică principalele momente ale disciplinei călugărești și am fost, cred, de oarecare folos mai multor candidați la examenul de intrare în Seminarul Teologic. Dau din tot sufletul slavă lui Dumnezeu că m-
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Viața de societate face însă abia primii pași, și ceea ce pentru unii e o sursă de plăceri inedite pentru alții poate deveni o obligație searbădă, dacă nu de-a dreptul un motiv de supărare. Smaranda Vogoride, soția domnitorului Mihail Sturza, deprinsă înaintea căsătoriei cu traiul sedentar al femeilor din Constantinopol, și-a întârziat câtva timp apariția la seratele curții ieșene pentru a lua în taină lecții de dans. Mai apoi, a început să dea primele probe ale iscusinței dobândite astfel, mulțumindu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
foarte potrivit pentru damele societății de la 1828, care au fost înzăstrate cu o frumuseță proverbială). Ele mai întâi au primit o educație îngrijită în pensioanele din Iași și chiar în institutele din străinătate, învățând limbele franceză și germană, studiind muzica, deprinzând manierele europene, adoptând costumele și ideile nouă și sâmțindu-se, în fine, create pentru a fi regine, pentru a exercita o influință salutară în societate, pentru a păși triumfal pe calea unei existențe demne de calitățile lor fizice și morale. Din
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Trecerea de la o fază la alta a presupus, de fiecare dată, depășirea unor obstacole, abolirea unor prejudecăți, învingerea unor inerții. A fost o adevărată luptă, îndelungată și dificilă, purtată însă cu inteligență și fermitate până la victoria deplină. Ceea ce ne-am deprins să numim „epoca alfabetului de tranziție“ este, în fapt, o epocă a tranziției alfabetice. Deosebirea apare limpede: alfabetul de tranziție reprezintă doar o etapă, tranziția alfabetică - procesul total. Vechiul alfabet chirilic românesc cuprindea 43 de litere:. În gramatica sa din
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
era a face pe copil a zice că buche și cu az face ba, și vede și cu ije face vi, și glagore și cu uc face gu. Acel silabism avea nevoie de luni și de ani până să se deprinză copiii a-l învăța pe dinafară“ (Curs întreg de poezie generală, I). Anevoințele slovenirii îl puteau năuci chiar pe un școlar dintre cei isteți, cum trebuie să fi fost Ion Codru Drăgușanu: după o iarnă întreagă de învățătură cu dascălul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
apariție (periodul I și II, adică aproximativ 1837-1840). Una din sarcinile noii publicații, cum aflăm dintr-un articol redacțional (Către Dd. prenumăranți, per. I, nr. 23), era aceea de „a recomanda rumânilor literile moșilor lor, a-i face a se deprinde cu dânsele, a le iubi, a le cinsti și într-însele a-și vedea limba; a păși treptat până când va ajunge a se publica toată cu aceste litere“. Periodul I oferă, în acest spirit, patru texte în alfabet latin - traduceri
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
o societate avansată, fie de o comunitate mai înapoiată. Herder depășește deja definirea fondatoare a etnologiei introduse de Tylor, pentru care cultura corespunde unui ansamblu format din "cunoștințele, credințele, arta, morala, obiceiurile și toate celelalte aptitudini pe care omul le deprinde ca membru al unei societăți".210 În ceea ce-l privește el adoptă un punct de vedere mai puțin folcloric, cutumier și static care-l apropie în definitiv de unele concepții mai recente ale unei culturi în mod constant evolutive și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
scufundându-se în rnare, Teseu obține inelul și cununa magică - lucrate de Hefaistos putea să pătrundă și să iasă din labirint; cf. M. Delcourt, op. Cit., p. 119. 7 Un alt element specific tradițiilor șamanice și acelora ale fierarilor-vrăjitori: Hefaistos își deprinde meșteșugul în grota Eurynome (Moartea) sau în fierăria subterană a lui Cedalion. supranaturale 8. Mitologia lui Hefaistos concentrează izvorul unei forțe magice asemănătoare "secretelor meseriei" metalurgiștilor, fierarilor, meșteșugarilor, pe scurt, a desăvârșirii tehnologice și artizanale. Dar toate tehnicile își au
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
da”, deși în clipa respectivă nu aveam în minte nici un proiect editorial. Am adăugat parcă la șoptirea cuiva: „în jurul lui Bacovia”. Răspunsul a fost pe cît de spontan, pe atît de corect. Asta fac de ani: mă „învîrt”! M-am deprins nu numai să trec prin curtea operei lui, ci și să mă plimb pe la marginea ei și dincolo de ea. „Excursiile” de acest fel - o spun fără să ies din nota de modestie de pînă aci - mi se potrivesc. Sînt un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cît și fizic. Rar la începutul literaturii romîne moderne (unul dintre cei la care apare e I. H. Rădulescu) 1), „hidos” dobîndește maxima forță repulsivă și e folosit mai des spre sfîrșitul secolului al XIX lea2). Bacovia îl va fi deprins citind pe Grandea, Odobescu, Caragiale, Vlahuță, Tradem 3). „Tiran” e vechi, prezent în limba cronicarilor, a lui Dosoftei și a lui Dimitrie Cantemir, dar își dezvăluie întreg conținutul polemic abia o dată cu patruzecioptiștii: Negruzzi, Heliade, Bălcescu. Numai cineva conștient de valoarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unică în toate privințele, pe fața pămîntului, unde viclenii sînt inteligenți, cei stricați virtuoși, hoții oameni de cinste, lichelele și incapabilii fruntași”, o „țară în care totul e mînjit, totul impur și totul putred”.3) O țară decepționantă pentru cei deprinși cu ordinea, seriozitatea și loialitatea. „Vezi, asta-i țara, pe care voi cei de dincolo (ardelenii - n. m.), - îi spunea Vasile PÎrvan lui Onisifor Ghibu - , n-o cunoașteți îndeajuns”.4 ) Țara în a cărei capitală „îți mănînci sufletul degeaba”, îi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
peste aceste valuri...” 1) Ceea ce atrage atenția în această frază e viziunea de sfîrșit de lume și cuvîntul „transformism”. Azi el este ieșit din uz, dar a avut epoca lui de glorie, cînd era frecvent, aproape inevitabil. Bacovia l-a deprins în școală și, fără îndoială, l-a citit de zeci de ori în presa și în cărțile vremii. „Transformismul” e opusul „teoriei fixității”. A fost susținut de Lamarck, Geoffroy Saint-Hilaire, Darwin, Thomas Huxley 2), Haeckel și Hugo de Vries. într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
același Minulescu 7). în folosirea acestui cuvînt, Bacovia e mai aproape de contemporanul său decît de Eminescu. La el „infinit” duce cu gîndul o singură dată la o mișcare prin aer, ascensională: -Hai;/ -în infinit.../-în infinit;/ - Cîntă...”8). Nu e deprins să privească pe verticală, ci doar pe orizontală. „Infinitul” înseamnă, prin urmare, lărgime, ca în acest frumos vers din „Alb” („Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă”)9) sau depărtare, adîncime, ca în versul pus la începutul glosei: „în infinit pămîntul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
O, lasă-mă acum să te cuprind.../ -Hai, să valsăm, iubito, hohotind,/ După al toamnei bocet mortuar.” („Vals de toamnă”) Bacovia o ispitește, o invocă retoric, pentru impresionarea celorlalți, o tranformă în mijloc de șantaj sentimental. în timp ce el s-a deprins cu moartea-n gînd, „iubita” și alții sînt înfricoșați de ea. Autorul Plumbului reprezintă un exemplu interesant de mitridatizare: după doze constante de „gînduri amare”, a devenit imun la ceea ce pe alții îi terorizează. Convingerea sa pare să fie că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Aruncă o privire în zarea de azur”. Alteori dă dovadă că înțelege atît „voioasele vechi moravuri” de Arminden, „plăcerile de o zi”, cît și starea de „post festum”, cu întoarcerea „Spre necesarul randament/ Din monotona Muncă”. în fine, munca îl deprinde cu anonimatul („voi fi uitatul muncitor”) din viața socială și economică. Cine a introdus cuvîntul „pantofi” în literatura romînească? în poezie, Iancu Văcărescu, în „Ocheanul”, o așa-zisă „baladă” („Și în mulți cu rupți pantofi/ Ce trec d-artiști, filosofi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
băcăuan” (Grigore Tabacaru), „Marele istoric băcăuan” (Vasile PÎrvan). Cum își revendică alții valorile? De pildă, în discursurile primarului din Stratford-uponAvon o fi figurînd, oare, expresia „Marele poet stratfordian”, pentru Shakespeare, bineînțeles? Lecturile din Hippolyte Taine, asidue pe vremuri, m-au deprins cu ideea că: „Nimic nu există decît datorită individului; pe individ trebuie să-l cunoaștem”. (Pagini de critică, Ed. pentru Literatură Universală, 1965, p. 248). Străduindu-mă pentru asta, cercetez însă amprentele timpului pe viața poetului. Fără ele, studiul meu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lipsesc mijloacele de a se acomoda cu ritmurile și pretențiile ei. în primul rînd, voința. îmi închipui că-i venea teribil de greu să iasă în lume. Dacă pentru plimbările sale nocturne avea curaj, pentru o șezătoare literară - nu. Se deprinsese cu solitudinea ca și cu întunericul. Nu i-a lipsit curiozitatea față de oameni, dar - lucru care-l deosebește de majoritatea scriitorilor, actorilor, artiștilor plastici - nu-i plăcea să fie văzut, mai ales în grupurile lor. între motive era, desigur, și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îl raportăm la versurile despre suflet din opera sa. Din toate, doar unul, cel din „Hibernal noptat”, evocă nostalgia după înalt: „O, vis, o, suflet ideal”, degajat de o reverie erotică. Restul vorbesc despre un „suflet singuratic”, „taciturn”, neliniștit, „delicat”, deprins cu tristețea, derutat („orb”), „ruinat”, apoi o dată de un „suflet mai viteaz” și o dată de „suflete moarte”. Moment extatic ce pare fără sfîrșit (în realitate efemer), „ridicarea din erori” are prețul unei absolviri morale, al unei calmări a angoaselor și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
socială prin profesionalizarea acesteia. După căderea comunismului și Biserica Ortodoxă dezvoltă această dimensiune socială a ei, prin faptul că în cadrul instituțiilor sale de învățământ superior sunt create secții de teologie cu dublă specializare, însemnând teologie+asistență socială, în care sunt deprinse modalități, standarde din lumea laică de activitate a instituțiilor ecleziastice de asistență socială, însă toate "îmbrăcate" în forma creștină de funcționare. Astfel că astăzi există instituții de asistență socială ale Bisericii în care sunt desfășurate servicii de tip primar și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de către Iustinian Papii Vigilius și Pelagius, să condamne "Cele Trei Capitole"2; pentru că a fost nevoie de un efort și mai mare din partea lor pentru a face să fie acceptată această decizie de către episcopii și teologii din Occident, care, puțin deprinși cu subtilitățile neo-chalcedonismului, judecau lucrurile în mare și departe: în noua orientare definită de sinodul de la Calcedon din anul 553 ei nu au văzut decât o revanșă a monofiziților asupra înfrângerii lor din 451" (Marrou, 1999, pp. 250-251). Legat de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
establishment fără echivoc axiologic. Unii au ei înșiși talent artistic și, în momentele de respiro pe care profesiunea din care-și câștigă existența le îngăduie, scriu, pictează, cântă la pian, vioară ori alt instrument muzical ale cărui secrete le-au deprins și exersat din copilărie. Ce se poate face, însă, pentru cealaltă parte, majoritară, a unei societăți pentru care, dintr-un cumul de motive obiective și subiective, cultura nu constituie o prioritate? Ei vor fi destul de greu, unii, imposibil de atras
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai mare rege care a domnit vreodată în Tracia”, după cum glăsuiește inscripția dedicată lui Aconnion din Dionysopolis, pe Deceneu care a putut servi ca model pentru Sfinxul din Bucegi. Asemenea lui Zamolxis, și Deceneu a dobândit învățătura în Egipt, unde deprinsese oarecare semne de prorocire, făcându-i pe oameni să creadă că el cunoaște tainele zeilor , cunoștințe pe care le-a pus în slujba concentrării și centralizării puterii geto-dacilor sub conducerea lui Burebista. Marele rege avea nevoie de sprijinul marelui preot
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și statele islamice a elementelor de birocrație fără de care statul nu poate exista. Nu hoardele mongole au impus supraviețuirea moștenirii lui Gengis-Han, ci mandarinii chinezi, meticuloși, exacți în înscrierea în registre a populației contribuabile, a cheltuielilor, învățaților uiguri care-i deprindeau pe mongoli să scrie și să citească, învă țații mahomedani care-i învață să privească dincolo de cortul lor. Putem spune că mongolii au creat o infrastructură indispensabilă funcționării statului: drumuri sigure și stațiile de poștă. Circulația informației, a oamenilor și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în continuare despre saune sau "băile cu abur" care sunt nelipsite din casele finlandezilor. După fiecare saună, finlandezii fac un duș cu apă rece sau, de multe ori, indiferent cât e de frig afară, se rostogolesc prin zăpadă. Pentru că sunt deprinși încă de mici cu baia "nu se rușinează să intre bărbați la un loc cu femei. Nu se aude nici odată o vorbă jignitoare, vreun cuvânt cu înțeles necuviincios"81. Baia este privită ca cel mai bun remediu împotriva bolilor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]