5,982 matches
-
clienților prin întocmirea planurilor individuale de acțiune și promovarea unor servicii rapide și de calitate; ... d) respectarea caracterului concurențial al activităților de pe piața muncii; ... e) confidențialitatea datelor personale ale clienților; ... f) transparenta în activitatea desfășurată și în privința rezultatelor obținute; ... g) descentralizarea serviciilor și a procesului de luare a deciziilor; ... h) adaptabilitatea serviciilor la modificările din mediul social și economic. ... Articolul 101 Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă prezintă Ministerului Muncii și Solidarității Sociale rapoarte trimestriale și anuale privind executarea bugetului
LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 (*actualizată*) privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147132_a_148461]
-
natura celor care fac obiectul prezentei ordonanțe, cu aprobarea ordonatorului principal de credite." 2. Alineatul (2) al articolului 3 va avea următorul cuprins: "(2) Numărul maxim de posturi poate fi actualizat prin lege, pe bază de justificări fundamentate, în funcție de stadiul descentralizării serviciilor publice comunitare și de complexitatea atribuțiilor ce revin autorităților administrației publice locale." 3. Alineatul (2) al articolului 7 va avea următorul cuprins: "(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 1 alin. (3
ORDONANTA nr. 25 din 30 ianuarie 2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147495_a_148824]
-
desființarea acestora au fost abrogate sarcinile și atribuțiile pe care ele le aveau. În locul acestor instituții, în temeiul Constituției din anul 1991 și al Legii nr. 69/1991 au fost înființate consiliile locale, care funcționează conform principiilor autonomiei locale și descentralizării serviciilor. De asemenea, prin desființarea unităților socialiste, atribuțiile prevăzute de Legea nr. 10/1982 au rămas fără subiecții titulari care aveau obligația să le exercite și în consecință aceste dispoziții au fost abrogate. Se mai afirmă că autoritatea publică, aplicînd
DECIZIE Nr. 111*) din 8 noiembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112340_a_113669]
-
noiembrie 2006, aplicarea prevederilor alineatului (1^1) al articolului 170 din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicata, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la data de 31 decembrie 2007. (2) Sistemul de finanțare a învățământului preuniversitar de stat asigura descentralizarea fondurilor la nivelul unităților de învățământ. Modalitățile concrete de proiectare, repartizare și execuție bugetară a fondurilor destinate învățământului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, elaborate de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, împreună cu Ministerul
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
noiembrie 2006, aplicarea prevederilor alineatului (1^1) al articolului 170 din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicata, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la data de 31 decembrie 2007. (2) Sistemul de finanțare a învățământului preuniversitar de stat asigura descentralizarea fondurilor la nivelul unităților de învățământ. Modalitățile concrete de proiectare, repartizare și execuție bugetară a fondurilor destinate învățământului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, elaborate de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, împreună cu Ministerul
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
al Comisiei Naționale pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului; ... v) execută controlul gestionar de fond la unitățile economice și bugetare subordonate. ... Articolul 7 În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 6, Comisia Națională pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului asigura, pe baza principiului descentralizării, sprijinirea și orientarea primăriilor județene, municipale, orășenești și comunale, precum și a unităților de specialitate din subordinea acestora. Capitolul 3 Organizare și funcționare Articolul 8 Comisia Națională pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului are un colegiu de conducere care hotărăște în problemele
DECRET nr. 220 din 11 mai 1990 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107030_a_108359]
-
funcționează. Întreprinderile, asociațiile și persoanele fizice pot presta activitate de cercetare și proiectare, în condițiile legii privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative. Articolul 2 Cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și proiectarea se organizează pe baza principiilor descentralizării, creșterii autonomiei și cooperării. Articolul 3 Conducerea unității de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare este exercitată de către consiliul de administrație, constituit conform legii. Conducerea științifică este exercitată de consiliul științific, care adopta programele de cercetare și dezvoltare ale unității
HOTĂRÎRE Nr. 458 din 28 aprilie 1990 privind stabilirea unor măsuri în domeniile cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi proiectării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107111_a_108440]
-
abrogat de pct. 11 al art. 1, Titlul I din LEGEA nr. 99 din 26 mai 1999 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 27 mai 1999. (3) Activitatea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului se desfășoară pe principiul descentralizării. În acest scop, societățile comerciale care fac parte din categoria întreprinderilor mici și mijlocii pot fi privatizare la nivelul sucursalelor teritoriale și al direcțiilor teritoriale județene ale Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului. ... ------------ Alin. (3) al art. 8 a
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 88 din 23 decembrie 1997 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117600_a_118929]
-
capacitatea de a se orienta în avalanșa fluxurilor informaționale care ar putea influența procesul educațional. Din perspectiva autorului Joița E. (pag. 28, 2002) procesul educațional: s-ar concretiza în crearea noilor valori morale, culturale și sociale, a alternativelor educaționale, a descentralizării decizionale și curriculare, (...) a educației permanente, a educației pentru schimbare, a educației pentru societatea informațională. Schimbarea în structura învățământului va antrena și schimbarea rolului profesorului. Mai mult decât atât, prin tehnologiile de rețea devine accesibilă utilizarea informațiilor educaționale și programelor
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
se induce faptul că însăși esența organizării este aceea a realizării interesului individual prin intermediul realizării intereselor/obiectivelor organizaționale. 7. Retribuire. Salariul este un element motivațional, deși nu se poate spune că există un sistem perfect de retribuire. 8. Centralizarea și descentralizarea. Gradul în care acestea sunt realizate depinde, în esență, de doi factori: caracteristicile activităților organizației și calitatea personalului. 9. Lanțul ierarhic, în care se rețin două elemente esențiale: ierarhia este necesară pentru a asigura unitatea de acțiune; comunicarea laterală este
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
fundamentale la cele individuale, precum și la modalitățile de realizare a acestora; * creșterea responsabilității și a răspunderii individuale pentru îndeplinirea obiectivelor, atât a persoanelor cu atribuții manageriale, cât și a celor cu atribuții de execuție; * promovarea unui management participativ caracterizat de descentralizare și flexibilitate; * conceperea și implementarea unor indicatori de performanță și de eficiență pentru evaluarea gradului de realizare a obiectivelor individuale și organizaționale; * conceptul de management să fie orientat spre eficiență, eficacitate, economie de resurse (cei trei E); * activitatea să fie
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
realizării dezvoltării în acest domeniu este aceea a măririi / creșterii semnificative a ponderii finanțării totale a activității sportive; * creșterea semnificativă a finanțării totale a sportului să fie realizată prin următoarele căi: sporirea contribuției componentei administrației locale însoțită de măsuri de descentralizare a pârghiilor economice necesare; sporirea contribuției componentei private, susținută de acte normative care să faciliteze și să favorizeze implicarea; atragerea Loteriei Naționale ca sursă de finanțare a activității sportive, inclusiv prin crearea unui cadru juridico normativ adecvat de utilizare a
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
stabilite pentru fiecare clasă în domeniul practicării atletismului; * trebuie înțeles ca un element reglator atât pentru activitatea de instruire a elevilor, cât și pentru îmbunătățirea strategiilor didactice. Catedrele de educație fizică, profesorii de specialitate, în baza conceptelor de autonomie și descentralizare, au posibilitatea să opereze cu cele mai adecvate instrumente de evaluare oferite de sistem. Astfel, pentru atletism, există două categorii de opțiuni: 1. opțiunea profesorului, în funcție de condițiile de lucru, pentru: 1.1. alergarea de viteză și de rezistență sau naveta
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dintre confruntarea locală și cea globală. Noile războaie pot fi analizate contrastiv cu războaiele anterioare din punctul de vedere al scopurilor (politică a identităților, spre deosebire de țelurile geopolitice sau ideologice), al metodelor de luptă (războaie de gherilă, tehnici de contrainsurgență și descentralizare) și al modului de finanțare (economia de război globalizată profituri din activități criminale, deturnarea ajutoarelor umanitare, contribuțiile diasporei, asistența financiară a guvernelor interesate în continuarea violenței). Accentuarea agresivă a politicilor identitare duce la etnicizarea războiului la periferie și, odată cu aceasta
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
disponibilitatea acceptării unei liste electorale comune 521 reprezentau două gesturi politice remarcabile într-o atmosferă politică tensionată. Păstrându-se pe terenul noii Constituții, considerată una liberală, Comitetul format în jurul ziarului Constituțiunea realiza o comparație între efectele centralizării și cele ale descentralizării administrative, evidențiind mai ales impactul negativ al politicilor publice centraliste asupra intereselor locale și individuale. Întregul demers inițiat de Iordache Beldiman, Constantin Dimitrie Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C. Mavrocordat, Gh. Mârzescu, V. Pogor, Al. Balș, Gh. Cristoforu 522
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
intereselor locale și individuale. Întregul demers inițiat de Iordache Beldiman, Constantin Dimitrie Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C. Mavrocordat, Gh. Mârzescu, V. Pogor, Al. Balș, Gh. Cristoforu 522 putea fi considerat o pledoarie în favoarea punerii în aplicare a principiului descentralizării (inclus în noua Constituție), văzut ca modalitate de respectare a intereselor locale ale Moldovei. Nota conservatoare a angajamentului politic menționat ieșea în evidență și prin exprimarea opțiunii pentru un "progres realizat cu prudență și maturitate"523. Gândită de către unii lideri
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era, în același timp, o bună ocazie de a menționa "măsurile" necesare eliminării consecințelor negative rezultate din deciziile luate de către fostul domnitor. Solicitarea unei implicării rapide a guvernului în desfășurarea unor activități economice productive și realizarea unei cât mai mari descentralizări se aflau printre obiectivele politice asumate în mod clar de reprezentanții liberalilor radicali 525. La sfârșitul anului 1866, liderul lor I.C. Brătianu își schimba concepția asupra disputelor politice, protestând acum față de utilizarea epitetelor de "albi" și "roși" îndemnând la "înfrățire
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
luni în Iași, în numărul din 13 septembrie 1866 531, în același ziar, liderul conservator amintit respingea categoric astfel de proiecte politice pe care le considera din start imposibile și inadmisibile. La Iași, întreaga dezbatere asupra procesului de centralizare versus descentralizare intra mai întâi în atenția alegătorilor adunați în salonul Balș532 și apoi a lui Titu Maiorescu, care cerea "Comitetului Central al grupării conservator-moderate" explicații asupra modului de raportare la probleme precum mutarea Curții de Casație la Iași, dar și aceea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fi creștinii înădușiți de neamul jidovesc"641. Unul dintre puținii oameni politici care dorea în aceeași perioadă mai multe lămuriri cu privire la problema evreiască era Titu Maiorescu. El era cel care cerea la 28 septembrie "Comitetului Central" din București lămuriri asupra descentralizării, a transferului Curții de Casație la Iași și a intențiilor autorităților centrale cu privire la chestiunea israelită, cum o numea el, și care nu era definitiv tranșată prin articolul 7 din Constituție 642. Dacă astfel de discursuri aveau un anumit impact, aceasta
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
se îndrepta spre modificarea statutului juridic internațional al țării. În același timp însă, două probleme nerezolvate de vechiul regim stăteau pe agenda clasei politice românești, declanșând numeroase și vii dezbateri. Când spunem asta, avem în vedere problema centralizării, respectiv a descentralizării statutului român și ceea ce avea să fie numită problema evreiască. Dacă prima jumătate a secolului al XIX-lea se caracteriza prin existența unor incidente locale între etnicii evrei și români, după revoluția de la 1848 elita politică românească începea să se
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
continuarea reformelor inițiate în timpul domniei lui Cuza deveneau ținte prioritare ale acțiunilor politice desfășurate după abdicarea fostului domnitor. Printre reformele preconizate a fi puse în aplicare se aflau reforma electorală cu vot universal, organizarea rapidă a puterii militare, desființarea Senatului, descentralizarea administrativă și reducerea atribuțiilor puterii guvernamentale, simplificarea impozitelor, reducerea cheltuielilor, răspunderea tuturor funcționarilor și dreptul oricărui cetățean de a-i urmări în justiție, organizarea creditului, libertatea deplină a presei și a întrunirilor, asociații politice, reforma codicilor și a organelor judecătorești
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ci și pentru a creiona câteva din "măsurile" pe care le vedeau posibile pentru a realiza reparațiile necesare. Două dintre acestea erau implicarea de urgență a guvernului în desfășurarea unor activități economice productive 723 și realizarea unei cât mai mari descentralizări. Problema centralizării, considerată excesivă în timpul domniei lui Cuza, stârnea în continuare reacții emoționale. Zvonul potrivit căruia în Iași exista din nou o stare de nemulțumire la adresa autorităților centrale și solicitările venite de aici, prin care se cereau lucruri considerate de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în dezbaterile din toamna anului 1866 arată că fiecare dintre ele joacă un rol la declanșarea unui proces interesant de clarificare ideologică în spațiul românesc, contribuind în felul acesta la conturarea unor grupări politice ce se denumeau liberale, respectiv conservatoare. Descentralizare versus centralizare, libertățile cetățenești privite comparativ cu obligațiile fiecăruia dintre cetățenii români, separarea puterilor, libertarea presei sunt doar câteva din subiectele ce apar în timpul campaniilor electorale. Chiar dacă, indiferent de formațiunea care redactează un program politic, preocupările pentru politica externă sunt
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Parteneriatul educațional este o necesitate absolută deoarece: elevii au nevoie de o interpretare unitară a mesajelor care le vin din medii diferite, o interpretare coerentă și echilibrată pentru a se evita confuziile în orientarea lor către adevăratele valori; procesul de descentralizare în care se află educația presupune parteneriatul cu un evantai de factori sociali care pot prelua roluri și responsabilități la nivel local; contactul permanent al instituțiilor școlare cu diferiți parteneri sociali facilitează racordarea efectivă a școlilor la realitate. Parteneriatul școală-părinți
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
chiar la nivel privat) în sensul găsirii unei formule pentru trasarea unei linii de politică culturală coerentă. În urma unor studii făcute de către Consiliul Europei și UNESCO, se constată o apropiere a structurilor politicilor culturale și o tendință spre principiul unei descentralizări, implicit spre principiul federal. În același timp, institutele culturale naționale se repoziționează prin raportare la contextul european, ceea ce înseamnă ideea unui dialog între culturi, adică interculturalitate, însă statele își promovează cultura națională în scopul situării în contextul european, neexistând în cadrul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]