6,256 matches
-
propoziții descriptive. Complexitatea acestor fraze-secvență apare chiar în momentul în care trebuie să ținem seama de ierarhia unităților (macro-propoziții descriptive notate Pd și micro-propozițiile descriptive notate pd) care o compun 40. Această secvență este construită pe baza unei singure operații descriptive de aspectualizare: două proprietăți ale personajului sunt obiectul unei expansiuni fără succesiune, în cazul celei dintâi [așa țanțoș [ca un gentelman]] și mult mai complexe, în cazul celei de-a doua, deoarece sunt luate succesiv în cont părțile [pd (3
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
proprietăți (Pd (1) PROPR) ale servitorului chinez sunt arătate aici: "mare" și "slab" și doar o singură parte (Pd (1) PART): "chipul" său. S-a putut observa cum caracterul arborescent al structurii acestei descrieri are legătură cu faptul că expansiunea descriptivă se poate dezvolta, nu direct din tema-titlu (un fel de hipertemă), ci plecând de la o unitate luată ca sub-temă-titlu, printr-o operație de sub-tematizare. Această operație permite delimitarea obiectelor: costum sau pantofi sau chipul personajul, pentru a le putea atribui
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
punct de vedere lexical), pe de o parte, și chipul, pe de altă parte. Se pare că, lăsând la o parte, în cea de-a doua secvență, trăsăturile exterioare personajului, izotopia devine apreciativă. Unitatea fiecărei secvențe rezultă din ierarhizarea propozițiilor descriptive. Două reformulări succesive încheie cele două fraze-secvență și conferă acestei descrieri o unitate textuală, cea a portretului în paralel din tradiția retorică clasică. În cadrul modelului dinamic indispensabil în lingvistica textuală, constatăm că este vorba mai puțin de o singură descriere-reprezentare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai întâi o dinamică în interiorul fiecărei fraze-secvență, apoi modificarea frazei-secvență (P3) în fraza-secvență (P4), apoi (orientarea argumentativă). Textul 3.2.: Tipuri și prototipuri de elefanți africani Prima parte a acestui text are drept temă-titlu clasa / elefanți africani /. O primă macro-propoziție descriptivă (Pd1 PART) selectează cele două părți ale acestei clase precizând (pd2 SIT metonimie), unde apare fiecare din cele două subspecii. Putem considera această punere în relație o subliniere a definiției fiecăruia dintre aceste două tipuri. Urmează descrierile și aici după
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
schemei 1, propusă la finalul acestei părți introductive: structura exemplului reprezintă o ocazie de a sublinia felul în care o reprezentare poate fi construită pas cu pas, propoziție cu propoziție 41. a) Primul segment al textului reprezintă o primă propoziție descriptivă, construită în absența determinantului, este în așteptarea unei referințe precise (dată, este adevărat, de proximitatea spațială a fotografiei însoțită de această secvență). Această propoziție cuprinde o temă ("cadru") și un predicat calificativ (Proprietate: "verde"). b) Cel de-al doilea segment
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
determinantului, este în așteptarea unei referințe precise (dată, este adevărat, de proximitatea spațială a fotografiei însoțită de această secvență). Această propoziție cuprinde o temă ("cadru") și un predicat calificativ (Proprietate: "verde"). b) Cel de-al doilea segment este o propoziție descriptivă cu structură similară (două proprietăți sunt coordonate): a doua temă ("stâncii") și dublul predicat calificativ (Proprietate: "masive", "de neclintit"). Cunoștințele cititorului ne permit să punem în relație aceste două teme: cadrul și stânca apar drept constituienții unui loc în care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
punct de vedere referențial cele două teme precedente, care sunt de acum înainte "părți" a ceea ce va deveni un întreg sau tema-titlu a secvenței. Cel de-al patrulea segment dezvoltă predicatul (noua proprietate) legat de această nouă temă. Structura secvențială descriptivă este următoarea: Coeziunea și coerența acestei structuri secvențiale, corespunzătoare prototipului simplificat al secvenței descriptive, sunt date de dimensiunea pragmatică. Din punct de vedere semantic, predicatul ce apare în al patrulea segment deține un rol privilegiat, diferitele predicate euforice (verde + de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a ceea ce va deveni un întreg sau tema-titlu a secvenței. Cel de-al patrulea segment dezvoltă predicatul (noua proprietate) legat de această nouă temă. Structura secvențială descriptivă este următoarea: Coeziunea și coerența acestei structuri secvențiale, corespunzătoare prototipului simplificat al secvenței descriptive, sunt date de dimensiunea pragmatică. Din punct de vedere semantic, predicatul ce apare în al patrulea segment deține un rol privilegiat, diferitele predicate euforice (verde + de neclintit și masiv = are totul pentru a fi îndrăgit) sunt într-o relație de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
caracterul de dominantă, povestirea se află, în orice caz, încadrată de explicație. Putem considera această formă de încadrare elementară ca avînd caracteristicile acestui gen unic de povestire. Textul 5.2.: Balzac, mersul ocnașului După ce am discutat mai sus despre pauzele descriptive, în continuare propun să ne îndreptăm atenția către pauzele explicative, la fel de strict marcate: deschisă prin verbul explicit ("este necesar să explicăm aici") și închisă prin întoarcerea la contextul narațiunii (punctul de vedere al personajului care a rostit cuvântul enigmatic de la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
considera că problema (prima macro-propoziție explicativă) este aici implicită. Enigma ce apare în replica "cum trage la dreapta" lui La Pouraille justifică pauza explicativă. Ansamblul paragrafului care urmează după această replică în discurs direct aduce o explicație (a doua macro-propoziție descriptivă) care nu se încheie decât printr-o concluzie destinată să trimită la contextul general al povestirii și să justifice faptul că La Pouraille a ghicit de unde vine Înșeală-Moartea. Textul 5.3.: Jules Verne preluat într-un manual de științe naturale
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam În curs de apariție: Pragmatica discursului, Anne Reboul și Jacques Moeschler LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str.
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
au cirque, de C. Delafosse și Y. Pommaux (BayardPresse 1986). 15 În acest capitol am ocazia să precizez și să revizuiesc câteva puncte din teoria descrierii dezvoltată în Le Texte descriptif (colab. A. Petitjean), Paris, Nathan, 1989. [ed. rom. Textul descriptiv, Institutul European, Iași, 2008, trad. de C. Strătilă Stanciu] 16 San Antonio recunoaște la rândul său existența acestei reguli atunci când, la pagina 34 din Remouille-moi la compresse putem citi următoarele : "Cititorul, prin bunăvoința sa prea puțin obișnuită, îmi va permite
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Editura De Stat pentru Literatură și Artă, 1959, traducere de Petru Manoliu, p. 88. (n.tr.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTELE. TIPURI ȘI PROTOTIPURI 2 1 Cuvânt înainte Introducere: pentru o nouă tipologie Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale Prototipul secvenței narative Prototipul secvenței descriptive Prototipul secvenței argumentative Prototipul secvenței explicative Prototipul secvenței dialogale Un exemplu de eterogenitate reglată Concluzie Răspunsuri la exercițiile de analiză secvențială Referințe bibliografice
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sursa respectivei descrieri: "a avea imagine înseamnă a avea abilitatea de a descrie, a imagina sau a sorta descrieri sau imaginații, deși orice descriere sau imaginație produsă sau întâlnită de individ nu va fi a imaginii, ci va fi imagine descriptivă sau imaginativă"11 a obiectelor. În acest sens, imaginea mentală este un proces prin care individul introduce obiectele în categorii, le descrie, dar care sunt legate de nevoi teoretice și au capacitatea de a contura la nivel abstract o situație
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
64, 67, 76-80, 83, 87, 91-93, 96, 120, 127, 129, 132, 133, 136, 137, 139, 157, 166, 170, 188, 191, 194, 196, 210, 216, 221, 223, 228, 229, 234, 237, 238, 250, 251, 254, 255, 257, 259, 261-263, 267 imagine descriptivă, 23 imagine primordială, 91, 92 imagine vizuală, 267 imaginea celuilalt, 12, 15, 68, 72, 75, 80, 159, 194, 195, 261 imaginea-lucru, 54 imaginea-obiect, 54 imaginea-subiect, 54 imagologie, 7, 12-14, 66, 67, 69, 74, 78-80, 225, 278, 279, 289, 294 imagologie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
confundă adesea convingerea (pe care psihologia deja o presupune) că oricare reprezentare conceptuală derivă din experiențe anterioare, cu o cu totul altă convingere, anume că fiecare concept primește de la experiență dreptul fundamental al utilizării sale posibile, de pildă, în judecăți descriptive, de experiență; aceasta înseamnă că drepturile fundamentale pentru validitatea conceptului, pentru garantarea sau lipsa de garanție a esenței sale și, în consecință, pentru aplicarea sa valabilă la pretinsul caz individual, nu se pot afla decât prin referire la ceea ce furnizează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fundamentale pentru validitatea conceptului, pentru garantarea sau lipsa de garanție a esenței sale și, în consecință, pentru aplicarea sa valabilă la pretinsul caz individual, nu se pot afla decât prin referire la ceea ce furnizează percepțiile reale sau amintirile. În mod descriptiv, noi întrebuințăm cuvinte ca: percepție, amintire, reprezentare imaginativă, enunț etc." (Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, pp. 28-29). 92 Critica lui Husserl asupra prihologiei evidențiază că aceasta ar trebui să realizeze legătura indisolubilă cu filosofia și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lirică. Poetul Gheorghe Vidican pare fascinat de peisajul londonez, reușind tablouri de o picturalitate cu sonorități ancestrale: „e frumos e seara când bat clopotele în Dover... / șoseaua ne alunecă dinspre Londra spre Mare / cămașa nopții ne împresoară... ” (Ieșirea din Albion) Descriptivul cucerește. în „unduirile” leneșe ale Tamisei transpar formele enigmaticelor sirene (nimic despre dragoste). Privind „trunchiul” bătrânului fluviu, imaginarul poetic pulsează: „cu un surâs / preface amintirea în blazon medieval / purtând trepte de dragoste...” (blazon medieval) Orașul îi apare poetului-căOător o adevărată
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
lui Petre Rău este un subtil studiu psihanalitic. Are o structură clasică, cu un subiect ancorat în contemporaneitate, dar înveșmântat în hlamida specifică dramei antice. și prologul, și epilogul, ne oferă aceeași imagine: interiorul unei camere de spital, cu detalii descriptive care impresionează (bineștiind cum arată concretul nostru cotidian). Ambele proiecții (de anticipație a dramaticului, precum și evenimentele care se doresc o reașezare în liniaritate existențială) fixează aceeași duioasă scenă în care fiul își mângâie mama aflată pe o dună de nisip
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
care și-ar fi dorit-o unica ei mare taină). O particularitate a acestui roman o reprezintă infiltrarea în contextual, ca o explicitare a stărilor psihologice ale eroinei, a paginilor ei de jurnal, de un farmec aparte, înduioșând prin tandrețea descriptivului, a reflecțiilor ușor filosofice sau prin subtilitatea frazării. Tema centrală a romanului este iubirea care ucide rațiunea. E adevărat, noi suntem „iubire”, spune Osho. Dar dacă acest sentiment înflorește în mintea și în sufletul ambilor parteneri, va deveni strălucire. „Cu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
-i reușește, îi face rău, se adresează presei, dezvăluind detalii compromițătoare. Abia când va afla că Vlad a murit, prăbușirea sa e totală. Nu știm dacăși calvarul creat din propria-i inconștiență va lua, totuși, sfârșit. Impresionante sunt și pasajele descriptive, pe care le putem percepe ca adevărate mini-fișe psihiatrice: „Magdei îi plăcea să călătorească în vis, să rămână multă vreme sub apăsarea și magia unei aventuri a imaginației” sau secvențe de adevărată poezie epică: „Ca un fulger salvator unic..., pendula
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pe afară”. Fascinantă este și succinta oglindire a ceea ce a fost „strălucirea” orașului de la Dunăre, care-și „trăia cu nepăsare prezentul”, ajuns într-o stare jalnicăși „despuiat de lepre hămesite să fure cât mai era ceva în straiță...” Sensibile frazări descriptive sporesc frumusețea falezei și a așezărilor care se conturează „dincolo” de Dunăre. Prozatorul oferă cititorului (avizat, ori nu) detalii extrem de utile pentru un suflet creștin. Pătrundem în tainele Mănăstirii CelicDere, din Dobrogea, povestindu-ni-se despre Icoana Mântuitorului care se
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
două lacrimi și-un zâmbet / între o iubire și două doruri / între infinit și viață...” Ceea ce fascinează la tânărul poet este vigoarea frazării, subtilitatea încrengăturilor contextuale, ritmul dansant al versului liber, neîncorsetat de rigorile prozodiei tradiționale, însă cu o fastuozitate descriptivă și muzicală distinsăși distinctă. Dacă la Arghezi, decizionalul dobândește sonorizări sarcastice: „Să-mi fie verbul limbă / de flăcări ce distrug...” sau „Cuvântul meu să fie plug”, la Tudor Calotescu, ascensiunea icarică impune, deopotrivă, tentații demiurgice (deloc arogantice), precum și revoltă creatoare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cuvântul ca balsam / iubirea ca unic răspuns...” (Drog) Ludicul face parte și el dintr-acest dans al iubirii de frumos: „Am botezat/ un om de zăpadă / avea un nas de păstârnac / ochi de nasturi.../ o oală ruginită / joben...” (Botez), iar descriptivul devine cunună binefăFătoare într această inflorescență de senzualitate: „ izvor născut / din adâncul muntelui / scâncet șoptit // limpede curgere / șerpuitoare cărare / rotunjind piatra...” (Izvor) Dacă ar fi să aleg un singur vers reprezentativ din acest volum de versuri, aș alege pe acela
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
utilizate. Elevul trebuie să determine ce tip de noțiune să folosească pentru a rezolva situația problemă. 2. „Prezentarea unui referat de sinteză, destinat unui simpozion, referitor la o problemă dată și care necesită acumularea și analiza unor informații cantitative (statistică descriptivă). 3. „Scrierea unui articol de revistă destinat unui public educat (dar nespecializat), care prezintă În plan comparativ doi autori”. Situațiile reprezintă autorii luați În discuție. 4. „Conducerea unui automobil”. Situațiile reprezintă trasee În momente diferite, În condiții atmosferice diferite, cu
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]