4,214 matches
-
Mark se schimbă. Daniel se schimbase; la fel și prietenii lui Mark. Ea însăși se transformase, mai mult decât oricare dintre ei. Daniel își studia buricele degetelor. Sunt și dezavantaje dacă iei legătura cu el? În afară de o nouă umilință și dezamăgire? Chelnerița veni să-i întrebe cum se simțeau. —Minunat, spuse Daniel, zâmbind. A fost cumva colegă de școală cu noi? întrebă Karin, după ce chelnerița plecă. Daniel rânji din colțul gurii. — E cu un deceniu mai tânără ca noi. Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fi putut fi omul cel mai bun pe care va avea vreodată șansa să-l cunoască în lumea asta. Iubea la el stăruința tristă cu care credea că orice rană se putea vindeca. Dar licărirea lui de îndoială, de vagă dezamăgire, căutarea aia permanentă a ceva puțin mai valoros și mai strălucitor... Virtuos, dispus să se sacrifice, îndelung chinuit - o sufoca lent. Cea mai mică aluzie că el ar putea fi la fel de fragil ca toată lumea îl făcea pe Daniel să turbeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din viața mea, doar ca tu să-ți seduci profesorul de educație fizică bla-bla-bla. Deci Karin? Își pune ea-n cap să fie perfectă. Să afle ce așteaptă toată lumea de la ea și să le servească totul pe tavă. Până și dezamăgirea străinilor o omoară, pur și simplu. Totuși, e mai simplă decât un animăluț de casă. Îi trebuie doar două chestii: iubește-mă și spune-mi că fac ce trebuie. Să nu mă faci țărancă bleagă. Hei, poate că-s trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lume? Curată aroganță, zău așa. Un fel de șarlatanie. Ce-oi fi căutând eu aici, la urma urmei? Ea menținu constantă presiunea asupra degetelor lui și nu spuse nimic. Coloana i se arcuia, aplecându-se. Ceva din ea îi împărtășea dezamăgirea, absorbind-o în propriul ei trup. Doar ochii îl îmbărbătau - empatia însemna vertij. Îi scutură încheietura în aer. Aproape că încetase să mai tremure. —Basta. Gata cu flagelarea. Hai să dansăm. El se făcu mic, lipindu-se de peretele separeului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
despre mine, față de cea veche. Mă rog, nu despre mine. Despre „adevărata Karin“. Îmi place cine crede el că eram. Acum mă apără pe mine cea de atunci de toată lumea. Acum doi ani, adevărata Karin era o sursă permanentă de dezamăgire. Îl dezamăgeam tot timpul. O vagaboandă, o snoabă care aspira la clasa de mijloc, care se credea prea bună pentru originile ei. Acum, adevărata Karin e un fel de victimă a istoriei. Sora care n-am prea reușit niciodată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
la surâs. Toată viața dormise bine. Crăciunul sosi și trecu și nici urmă de înger. După emisiune sunaseră zeci de oameni, fiecare cu teoria lui, dar nici unul cu informații utile. Când până și „Mistere descifrate“ se dovedi a fi o dezamăgire, Mark îi bătu apropouri clare lui Karin că avea acum o idee destul de limpede despre ceea ce se întâmplase de fapt în noaptea aceea. Orice proiect ambițios de transformare a zonei necesita într-o primă fază transformarea locuitorilor. Când ea trăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Ștefan care se simte singur și prins în capcana propriilor neliniști. Discuția dintre camarazi pe tema dragostei și răspunderilor reciproce, îl introduce în vestibulul povestirii. Se reconstituie povestea sa de iubire dintr-un șir de clipe de entuziasm, dar și dezamăgiri ale trecutului. Discuția "simplistă" a camarazilor trezește ochiul interior al eroului care, lucid, până "în pragul unei nenorociri" concluzionează: "iubirea e altceva", o "simbioză sentimentală" care implică dreptul "de viață și de moarte asupra celuilalt". Ștefan, student sărac, la început
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
lumina și aduce spaima întunericului și a neantului. Romanul pe ambele fronturi, al dragostei și al războiului, este o incursiune în conștiință: În afară de conștiință, totul e bestialitate." Viața cu micimile ei este purificată de examenul conștiinței și când, după marea dezamăgire din dragostea sa fără margini, eroul o întâlnește pe fosta soție, evenimentul e ridicat la scară universală și abdicarea este totală: Drama erotică capătă alte dimensiuni prin cealaltă ipostază existențială a eroului din același orgoliu al cunoașterii. Jocul - labirint al
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
unei femei, o afacere rentabilă, conversații banale. Pe toate acestea le privesc din perspectiva valorilor absolute și le judecă critic. Unitatea operei lui Camil Petrescu, sub acest aspect, o dă încercarea permanentă a scriitorului de a epuiza toate răzvrătirile, iluziile, dezamăgirile intelectualului, încăpățânat să nu-și trădeze natura proprie și să ducă lupta împotriva opacității din jur, bizuindu-se numai pe el însuși. Romanele " Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" și "Patul lui Procust" aduc o raportare mai extinsă
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
cu voluptate și nu a înțeles niciodată de ce el întrerupsese această relație. Naratorul renunță definitiv la aflarea unor eventuale răspunsuri privind iubirea ciudată dintre cei doi, deoarece adevărurile nu trebuie limitate: SCRISORILE DOAMNEI T. Scrisorile doamnei T. narează suferința și dezamăgirea produse de faptul că amantul ei, X, nu o mai iubește și nu-i dă nici o explicație privind această atitudine. Doamna T. relatează o neplăcută poveste de dragoste cu un oarecare D., care o iubea de cincisprezece ani, fiind . În
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
veșnice despre ce a fost iubire și bun și frumos și ce a durut. Îmi pare rău pentru cei care nu au putut să nu facă rău. Pentru că răul e o mare pușlama. Pentru că dorința de a fi dorit și dezamăgirea de a nu fi fost dorit destul de cine trebuia sunt chestii viclene. Și nu poți să nu îți dorești să fii făcut pionier în seria întâi la Mausoleul Eroilor Neamului. Și pe urmă cel mai bun va fi îngropat printre
Despre scris, dar cel mai mult despre iubire. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
imaginare cu iubitul scriitor. Avea interes. Era singur. Înger, îngerașul meu. Și, în plus, de cinci ani eram o amintire iubită a lui. El e lent, dar așază lucrurile frumos în sertare. Iubirea lui cu mine mirosea un pic a dezamăgire. Si bo t’screve’m M’ta screve’b Si bo t’squece’m M’ta squece’b Até dia Ke bo volta Sodade sodade sodade. („Dacă o să-mi scrii/ Îți scriu și eu/ Dacă mă uiți/ Am să te
Despre scris, dar cel mai mult despre iubire. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
vină cu noi?! Știu și eu, rosti tînărul nehotărît. Apoi, privind spre bărbatul Întins pe pămînt, rîsul lui ca un susur umed țîșni din nou și-i spuse fetei Încet și tainic: — Mă tem c-ai să ai o mare dezamăgire, dar nu cred c-o să-l convingem pe amicul de colo să meargă. După cum se vede, n-o s-o ducă prea bine cu capul mîine-dimineață, iar buzele lui Întunecate Începură să zîmbească și gîlgîitul ușor de rîs se auzi iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
se crea între mine și David, lemnul și metalul bărcii, apa rîului și privirea Doctorului de pe țărm. Era o încredere în care încă nu puteam să cred cu adevărat, dar al cărei colaps intuiam deja că ar fi o adevărată dezamăgire, o baie mai rece decît ar fi putut vreodată să fie una în apa rîului. Rîsul lui David și al lui Schneiderhahn mă asiguraseră că nu s-a produs un adevărat accident și chiar hohotele dușmănoase ale asistenței noastre, din pricina
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de afaceri și de justiție. Și când te gândești că toate aceste perspective sunt stârnite de inconforturile psiho-afective ale președintelui care văd că socoate că trebuie să fie în coaliție cu inși buni de "una mică" pe la Golden Britz. Mare dezamăgire! Primejdiile ascunse ale mandatului Monicăi Macovei Ani de zile Europa a avut parte de strategia bravei noastre nomenclaturi nelustrate formulabilă în zicala: vorbim ca voi și facem ca noi. Demagogia duplicitară a acestui nărav a fost temeinic însușită în național-comunismul
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
50 RON 99, 9 RON 15 100 RON 149, 9 RON 20 150 RON 199, 9 RON 25 200 RON 30 Colecția SOCIETATE & PUBLICISTICĂ • Cele două Românii, Gabriela Adameșteanu • Contemporanii noștri, Gheorghe Drăgan • Convorbiri euharistice, Dorin Popa • Cronica unei mari dezamăgiri, George Pruteanu • Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei • Imprevizibilul triumf, Mircea Gheorghe • Comisia de împăciuire, Daniel Vighi În pregătire: Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției SOCIETATE & PUBLICISTICĂ ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
tranzacția. Era conștient de deplasare Nici chiar întunericul nu i se păru total, de parcă creierul său nu se oprea cu totul din lucru. În momentul ieșirii din umbră, zări un puternic dinam și o pilă atomică Și simultan, cu o dezamăgire intensă, își dădu seama că erau prea departe ca să le poată folosi sau controla cumva Foarte repede, în acest moment, redeveni conștient. Îi revenea vederea și observă că nu era nici în apartamentul venusian al lui Janasen și nici într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
de fiecare dată, aerulota pleca înainte ca voluntarul să fie lăsat să urce la bordul navei galactice. Tocmai acest gen de detalii dorise să descopere. Se apropiară, cutezători. La zece kilometri, începu să sesizeze energia bordului - și cunoscu o mare dezamăgire. Numai electricitate, și nu în cantitate mică. Pila propulsivă era stinsă. Gosseyn era necăjit. Începu, îngrijorat, să fluiere. Sesiză că Leej îl observa. - Dar dumneata ești nervos! se miră ea. "Nervos, se gândi el, furios, nesigur, nehotărât. Per-fect adevărat. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Democrat, Republican, Catolic, Evreu se referă la niște ființe umane, care nu prea sunt etichetate. Gosseyn se așteptă să se trezească în propriul corp, fiindcă se mai întâmplase într-o ocazie analogă. Și era atât de sigur încât suferi o dezamăgire violentă văzând ușa transparentă a cutiei distorsorului. Pentru a treia oară în trei săptămâni, vedea sala de control militar a palatului lui Enro. Îi trecu repede Era acolo, n-avea ce-i face. Ieși pe ușă și constată cu uimire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
instrumentul cu aceiași tehnicieni care au stabilit F., astfel încât să pară o masă de bucătărie obișnuită." Aceasta era imprimat, dar pe margine se găsea o notă scrisă de mână: "Foarte ingenios." Gosseyn citi cele patru pagini cu un sentiment de dezamăgire. Se aștepta să găsească ceva care să completeze imaginea pe care și-o formase el însuși despre raporturile cu Discipolul, însă darea de seamă era prea scurtă și prea pozitivă. În partea de jos a celei de a patra pagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
de două ori se opri și privi gînditor tabloul cu copacul, apoi plecă lăsînd nervii lui Thaw să zbîrnîie pradă unor mesaje conflictuale de anticipație și resentiment. Critica se termină fără ca tabloul lui să fie menționat, și ore la rînd dezamăgirea îl roase ca o picătură de acid. CAPITOLUL 22. Kenneth McAlpin O dată pe săptămînă se strîngeau în fața amfiteatrului și vorbeau despre istoria artei. Toată lumea părea prietenoasă; conversînd lejer, fluxurile emoțiilor circulau între ei, iar Thaw stătea în acest flux simțindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mai bine ar fi să obțină informațiile care-i trebuiau și apoi s-o ia din loc. Cu cât termina mai repede, cu atât mai mici erau șansele să fie surprins de altcineva. În ciuda cercetărilor sale, nu găsi nici o armă. Dezamăgirea pe care o încercă îi întări senzația unui posibil pericol exterior. În cele din urmă, ieși în grabă pe veranda din fața vilei, apoi alergă la cea din spate. Era presat de nevoia de a se convinge că nu vine nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
O stea cu irizații celeste sclipea în depărtare. Mâine, ea va căpăta aspectul Pământului. Și mâine seară, el va fi în reședința oficială a președintelui Hardie. după o călătorie prin spațiu, de trei zile și două nopți. Aterizarea fu o dezamăgire pentru Gosseyn. Cețuri și nori groși mascau continentele și, pe întreaga durată a traversării atmosferei, aceeași nori făcură imposibilă observarea solului. În încheiere ― o ultimă decepție: un strat gros de ceață plutea deasupra Orașului Mașinii, acoperind și ce mai lăsaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
tranzacția. Era conștient de deplasare Nici chiar întunericul nu i se păru total, de parcă creierul său nu se oprea cu totul din lucru. În momentul ieșirii din umbră, zări un puternic dinam și o pilă atomică Și simultan, cu o dezamăgire intensă, își dădu seama că erau prea departe ca să le poată folosi sau controla cumva Foarte repede, în acest moment, redeveni conștient. Îi revenea vederea și observă că nu era nici în apartamentul venusian al lui Janasen și nici într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de fiecare dată, aerulota pleca înainte ca voluntarul să fie lăsat să urce la bordul navei galactice. Tocmai acest gen de detalii dorise să descopere. Se apropiară, cutezători. La zece kilometri, începu să sesizeze energia bordului - și cunoscu o mare dezamăgire. Numai electricitate, și nu în cantitate mică. Pila propulsivă era stinsă. Gosseyn era necăjit. Începu, îngrijorat, să fluiere. Sesiză că Leej îl observa. - Dar dumneata ești nervos! se miră ea. "Nervos, se gândi el, furios, nesigur, nehotărât. Per-fect adevărat. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]