2,549 matches
-
metodă generală pentru toate celelalte științe. Astfel, logica este, pentru Abélard, dialectică, fie în sens restrâns (cel care se referă la dialectica în calitate de instrument pentru elaborarea argumentelor probabile, instrument al retorului sau oratorului), fie în sens larg (stoic), pentru care dialectica înseamnă logică, adică o știință. În acest sens larg, logica se ocupă cu construirea argumentelor (de ratione argumentorum compenenda), putând fi definită ca știință a discursului (ratio disserendi). Sarcina sa este aceea de a stabili adevărul și falsitatea într-un
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
pot fi identificate în noțiunea mai nuanțată, aceea a vremii. Vremea este umană că timp istoric sau că desfășurare evenimențiala individuală, personalizată, în relație cu existența umană inevitabil limitată dar și ca duh al ordinii cosmice. Într-un anume fel, dialectica ontologica se spiritualizează prin însuși faptul ființării. În expresie plastică, mai important ne apare însă faptul că Marcel Guguianu acorda privilegii realtiilor dintre volumul sculptural și lumină. Artistul își gestionează identitatea, înglobând în substanță ei, succesivele lecții ale tradiției sculpturale
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
artiști suprarealiști, din care mai făceau parte Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Theodorescu și Dolfi Trost. La scurt timp, au început să publice, inclusiv poeme în limba franceză. A inventat cubomania și, cu Dolfi Trost, a fost autorul celebrului manifest "Dialectica dialecticii". Hărțuit în România și capturat în timp ce încerca să fugă din țară, autointitulatul "étran-juif" a părăsit România în 1952, și s-a mutat definitiv la Paris, prin Israel. Într-o „lecție de cubomanie în viața de toate zilele” Luca recomanda
Gherasim Luca () [Corola-website/Science/299009_a_300338]
-
suprarealiști, din care mai făceau parte Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Theodorescu și Dolfi Trost. La scurt timp, au început să publice, inclusiv poeme în limba franceză. A inventat cubomania și, cu Dolfi Trost, a fost autorul celebrului manifest "Dialectica dialecticii". Hărțuit în România și capturat în timp ce încerca să fugă din țară, autointitulatul "étran-juif" a părăsit România în 1952, și s-a mutat definitiv la Paris, prin Israel. Într-o „lecție de cubomanie în viața de toate zilele” Luca recomanda, pe
Gherasim Luca () [Corola-website/Science/299009_a_300338]
-
la reuniunile cenaclului „Union pour la Vérité” al lui Paul Desjardins și la Decadele de la Pontigny (transformate după război în întîlnirile de la Cerisy-La-Salle). În 1928 publică "Journal métaphysique" (trad. în românește de Dorin Ștefănescu, Timișoara, Ed. Amarcord, 1995). Inspirat de dialectica hegeliană, influențat de spiritualismul lui Bergson, de raționalismul lui Brunschvicg și de existențialismul creștin al lui Kierkegaard, Gabriel Marcel devine, prin apariția "Jurnalului metafizic", unul din cei mai importanți gânditori contemporani. Una din cheile reflecției marceliene este distincția subtilă stabilită
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
este de a purta războaie de prestigiu, cu scopul de a îi fi recunoscută autonomia și supremația de către toate celelalte state. Acest stat însă nu poate realiza decât momentul "general" al existenței umane, în timp ce momentul "individual" rămâne la marginea lui. Dialectica dintre general și individual nu este decât o altă formă a dialecticii dintre stăpân și sclav, stăpânirea corespunzând generalului iar sclavia individualului. Omul nu poate fi satisfăcut decât atunci când este creat un stat un de valoarea individuală a unui om
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
fi recunoscută autonomia și supremația de către toate celelalte state. Acest stat însă nu poate realiza decât momentul "general" al existenței umane, în timp ce momentul "individual" rămâne la marginea lui. Dialectica dintre general și individual nu este decât o altă formă a dialecticii dintre stăpân și sclav, stăpânirea corespunzând generalului iar sclavia individualului. Omul nu poate fi satisfăcut decât atunci când este creat un stat un de valoarea individuală a unui om este recunoscută de către "generalul", "comunitatea" care este încarnată în stat, prin faptul
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
generalului, statului. Însă statul, "generalul", societatea de războinici nu recunoaște nici munca, nici "personalitatea" muncitorului, ci cel mult "produsul" impersonal al muncii sclavului. Atât timp cât sclavul nu luptă, valoarea sa individuală rămâne subiectivă; el singur se autorecunoaște. Contradicția dintre Revenind la dialectica stăpân sclav, trebuie spus că partea umilitoare, servilă a satisfacerii trebuinței stăpânului a fost preluată de sclav. Astfel, prin faptul că stăpânul stăpânește sclavul, el stăpânește (direct și indirect) natura și trăiește în aceasta ca stăpân. Dar a trăi în
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
cu adevărat liber. Iar dacă sclavul este om cu adevărat liber, atunci și stăpânul poate accepta din partea acestuia libertatea proprie, scăpând și el în final din dilemă. Aici se încheie istoria. Pentru Hegel, odată cu consolidarea societăților burgheze se încheie și dialectica. Însă pentru Karl Marx tocmai acest punct este momentul de plecare al unei noi dialectici, cea dintre capitalist și proletar, numită și dialectică materialistă.
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
accepta din partea acestuia libertatea proprie, scăpând și el în final din dilemă. Aici se încheie istoria. Pentru Hegel, odată cu consolidarea societăților burgheze se încheie și dialectica. Însă pentru Karl Marx tocmai acest punct este momentul de plecare al unei noi dialectici, cea dintre capitalist și proletar, numită și dialectică materialistă.
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
autonom din evoluția ființei umane, ce se distinge prin statusuri și roluri proprii. Tinerețea este concepută de Schifirneț ca element nou in evoluția socială și, în acest sens, abordează teme precum tineret, tinerețe, vârstă , vârsta în structurile societății, tinerețea în dialectica fazelor de evoluție a omului, tineretul și schimbarea socială, nou și vechi, adaptare-inovare, rezidual-emergent, socializare-iuventizare, tradiție și inovație, tradiție și modernitate. Tinerețea este descriesă ca stare prezentă și orientare către viitor: Tinerețea este un proces, dar și o stare. Ea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
și fluid în expunere. Admirator declarat al Evului Mediu latin și al filosofiei scolastice, Eugen Munteanu face parte din generația de tineri exegeți care după 1990 au contribuit la trezirea interesului pentru această zonă culturală. Tălmăcirile din Sf. Augustin ("De dialectica, De Magistro, Confessiones"), Plotin, William Ockham, Thomas de Aquino sau din Emanuel Swedenborg se remarcă prin corectitudinea transpunerii, grija pentru detaliul lingvistic, adecvarea terminologica, acuratețea expresiei și printr-o orientare constantă către sensibilitatea stilistica a cititorului modern. Amplitudinea și rafinamentul
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
doctorala și a format generații de cercetători, filolog de faima europeană și de o erudiție impresionantă, angajându se mereu în proiecte ambițioase, monumentale, infatigabilul Eugen Munteanu și a câștigat un binemeritat prestigiu în rândurile publicului cultivat.” 1. Sf. Augustin, De dialectica/Despre dialectica. Ediție bilingva, introducere, note, comentarii și bibliografie, Editura “Humanitas”, București, 1991, 238 p.1 ISBN 973-28-0176-x 2. Sfîntul Augustin, De Magistro/Despre Învățător. Ediție bilingva, traducere, introducere, comentarii, note și bibliografie, Institutul European, Iași, 1995, 264 p.2
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
a format generații de cercetători, filolog de faima europeană și de o erudiție impresionantă, angajându se mereu în proiecte ambițioase, monumentale, infatigabilul Eugen Munteanu și a câștigat un binemeritat prestigiu în rândurile publicului cultivat.” 1. Sf. Augustin, De dialectica/Despre dialectica. Ediție bilingva, introducere, note, comentarii și bibliografie, Editura “Humanitas”, București, 1991, 238 p.1 ISBN 973-28-0176-x 2. Sfîntul Augustin, De Magistro/Despre Învățător. Ediție bilingva, traducere, introducere, comentarii, note și bibliografie, Institutul European, Iași, 1995, 264 p.2 ISBN 973-9148-62-X
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de Jörn Albrecht, cu o remarcă preliminară de Jürgen Trabant, versiune românească și indice de Eugen Munteanu și Mădălina Ungureanu, cu o prefață la ediția românească de Eugen Munteanu, Editura Humanitas, București, 2011. ISBN: 978-973-50-2961-6 Reeditări: 1. Sf. Augustin, De dialectica/Despre dialectica. Ediție bilingva, introducere, note, comentarii și bibliografie. Ediția a ÎI a, revizuită. Editură “Humanitas”, București, 2003, 238 p. ISBN 973-50-0404-6 2. Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gîndirii europene în expresie latină. Ediția a ÎI a, Editura Litera Internațional
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Albrecht, cu o remarcă preliminară de Jürgen Trabant, versiune românească și indice de Eugen Munteanu și Mădălina Ungureanu, cu o prefață la ediția românească de Eugen Munteanu, Editura Humanitas, București, 2011. ISBN: 978-973-50-2961-6 Reeditări: 1. Sf. Augustin, De dialectica/Despre dialectica. Ediție bilingva, introducere, note, comentarii și bibliografie. Ediția a ÎI a, revizuită. Editură “Humanitas”, București, 2003, 238 p. ISBN 973-50-0404-6 2. Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gîndirii europene în expresie latină. Ediția a ÎI a, Editura Litera Internațional, Chișinău/ București
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
3-484-50355-6 - întreagă serie). 6. La Bible comme source d’innovation lexicale pour le vieux roumain ecrit, în “Balkan Archiv”, Bând 22/23 (1997/1998), p. 213 222. 7. On the object language/ metalanguage distinction în St. Augustine’s Works De dialectica and De Magistro, în David Cram, Andrew Linn, Elke Nowak (ed.), History of Linguistics, volume I: Traditions în Linguistics Worldwide, John Benjamins Publishing Company, 1999, p. 65 78. ISBN 90-272-4582-7 (Eur)/ 1 55619 321-4 (UȘA) 8. Ein Fall von ‘Widerstand
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
84. 8. Eminescu și “ruptură” conștiinței europene moderne, în ANLL, XXIX (1983 1984), B literatura, p. 45 63. 9. Note asupra DOOM, în AUI, tom. XXX (1984), secț. III, e lingvistică, p. 73 79. 10. Natură semiotica a raporturilor dintre dialectica și retorica la Aurelius Augustinus, în vol. Petru Ioan (ed.), Filosofia și problematică lumii contemporane, Iași, 1986, p. 105 114. 11. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în lucrările lui Augustin De dialectica și De magistro, în ANLL, XXXI (1986 1987
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
73 79. 10. Natură semiotica a raporturilor dintre dialectica și retorica la Aurelius Augustinus, în vol. Petru Ioan (ed.), Filosofia și problematică lumii contemporane, Iași, 1986, p. 105 114. 11. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în lucrările lui Augustin De dialectica și De magistro, în ANLL, XXXI (1986 1987), A lingvistică, p. 9 21. 12. Semnificație, desemnare, denotare, în AUI (serie nouă), secț. III, B filosofie, tom. XXIII (1987), p. 93 94. 13. Despre traducere și despre limbile de cultură, în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
și eficiența în învățămînt”, Ploiești, 27 29 iulie 1983. 5. Sens și semnificație în semantica contemporană, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 27 29 mai 1984. 6. Natură semiotica a raporturilor între dialectica și retorica în concepția lui Augustin, comunicare prezentată la al IV lea Colocviu Național de Lingvistică, Poetica, Stilistica, Iași, 14 16 iunie 1985. 7. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în De dialectica lui Augustin, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
mai 1984. 6. Natură semiotica a raporturilor între dialectica și retorica în concepția lui Augustin, comunicare prezentată la al IV lea Colocviu Național de Lingvistică, Poetica, Stilistica, Iași, 14 16 iunie 1985. 7. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în De dialectica lui Augustin, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 25 26 iunie 1985. 8. Limbaj obiect/metalimbaj în dialogul augustinian De Magistro, comunicare prezentată la Sesiunea Națională a Societății de Studii Clasice din
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
studențeasca, revista de cultură, Iași, 1975 1989. SCL = Studii și cercetări lingvistice, Editura Acedemiei Române, București, 1952 și urm. 1. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2005. 2. "Trei opinii despre un eveniment editorial: Augustin, “De dialectica”", Lucia Wald, Alexandru Boboc, Daniel Barbu, “Universul cărții”, 1991. 3. "Un filolog pursânge", Bogdan Cretu, în “Ziarul finaciar”, 20 iunie 2008, p. 3. 4. Eugen Munteanu, Curriculum Vitae, disponibil că extras online pe serverul Universității "Al. I. Cuza" din Iași
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
geometrie, aritmetică și alte științe considerate propedeutice filozofiei epocii). În filozofie, Damascius urmează cursurile lui Zenodot, ""scumpul elev"" al lui Proclus, care ""investise în el cele mai mari speranțe"" și care i-a succedat la direcția Academiei după Marinus. Forță dialectica a lui Damascius se datoreaza însă lecțiilor lui Isidor. Din întâlnirea cu Isidor, Damascius ar fi măsurat distanță care separă retorica de filozofie, aceasta din urmă exprimând ""nu cuvinte, ci esență lucrurilor"" . Damascius găsește în lecțiile lui Isidor o întoarcere
Damascius () [Corola-website/Science/311407_a_312736]
-
al sistemului tibetan constă în lărgirea și cultivarea minții printr-o mare varietate de cunoștințe. În ceea ce privește standardele avansate de educație seculară, programa școlară include teatrul, dansul și muzica, astrologia, poezia și compoziția. Cursurile de instrucție superioară includ arta vindecării, sanscrita, dialectica, artele și meseriile, metafizica și filozofia religiilor. Dintre aceste "cinci subiecte elevate", după cum mai sunt numite, ultimul este considerat fundamental. Sfinția Sa și-a început educația la vârsta de șase ani, iar la douăzeci și cinci și-a luat doctoratul în filozofie buddhistă
Dalai Lama () [Corola-website/Science/309568_a_310897]
-
mirosea spinarea ei...». Două dimensiuni lirico-semantice se evidențiază: cea concretă, descrierea Iubitei / Poeziei, palpabilă, corporală, și cea abstractă, a ideii, a umbrei ideii. Desigur, ca și la nou-născut, ființarea poeziei se certifică prin strigăt, dintr-o „limbă moartă“, în numele unei dialectici a viului. În catrenul al doilea suntem atenționați asupra dimensiunilor imponderabile: „ea nu avea greutate“, fiind ca aerul respirat; dar are gust ca sarea atât de „slăvită la ospețe de barbari“; e vorba de un „ospăț al spiritului“, la care
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]