5,038 matches
-
și contra emise de diferiți contemporani și exegeți ulteriori asupra acestui colaborator al lui T. Diamant, ajunge la concluzia că „adevărul este credem la jumătatea drumului”, fără a umbri figura acestui „sincer și entuziast adept al ideilor fourieriste insuflate de Diamant” (Cojocaru, Ornea, 1966, p. 60). Primul „roi” de „acționari” (s-a păstrat și terminologia lui Fourier) a fost recrutat la începutul lui 1835 și s-a instalat la Scăieni, după ce s-a încheiat „contractul tovarășilor agronomi”, la 10 martie, „scoposul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
activitatea intelectuală cu muncă productivă, să vizeze deopotrivă spiritul și corpul, năzuind la formarea unor personalități active, creatoare, independente, optimiste, apreciind valorile comunitare. La Scăieni, activitatea educativă a fost sectorul cel mai reușit, nedepinzând de condițiile economice exterioare. Învățătura, credea Diamant, este „împăciuitorul cel mai mare și făcătorul de bine al omenirii”; el cerea însușirea unor „cunoștințe temeinice și practice, care să se poată aplica la trebuințele vieții, sau destoinice ca să facă pe cineva și cinstit, norocit și folositor în profesia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și făcătorul de bine al omenirii”; el cerea însușirea unor „cunoștințe temeinice și practice, care să se poată aplica la trebuințele vieții, sau destoinice ca să facă pe cineva și cinstit, norocit și folositor în profesia în care va fi orânduit” (Diamant, 1958, p. 98). Aplicând aceste principii la Scăieni, se cerea membrilor să învețe de toate: și agricultură, și îndeletniciri manufacturiere, dar să desfășoare și activități intelectuale. Exista o instruire în producție, dar se predau, pentru toți membrii, de către profesori specializați
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
atunci în țările române, act ce rezervă înfăptuirilor de la Scăieni un loc aparte în istoria luptei pentru progres social și cultural, pentru școală și instrucție în țara noastră. G. Mladenatz, cel ce îngrijește volumul de scrieri economice al lui T.Diamant, conchide la sfârșitul introducerii sale: „Teodor Diamant ne apare ca un om cult, un dezinteresat, câștigat pentru ideile cele mai progresiste ale timpului său; nu a precupețit nimic pentru a le răspândi și chiar pentru a le vedea devenite realitate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
înfăptuirilor de la Scăieni un loc aparte în istoria luptei pentru progres social și cultural, pentru școală și instrucție în țara noastră. G. Mladenatz, cel ce îngrijește volumul de scrieri economice al lui T.Diamant, conchide la sfârșitul introducerii sale: „Teodor Diamant ne apare ca un om cult, un dezinteresat, câștigat pentru ideile cele mai progresiste ale timpului său; nu a precupețit nimic pentru a le răspândi și chiar pentru a le vedea devenite realitate. A reușit să insufle multor bărbați de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Junimea, Iași. Cardaș, A., 1942, „Cooperația agricolă hotărâtoare pentru ridicarea materială și morală a satelor”, în Mladenatz, G., Cooperația în vremurile de azi, Institutul Național al Cooperației Române, București. Cojocaru, Ion, Ornea, Zigu, 1966, Falansterul de la Scăieni, Editura Politică, București. Diamant, Teodor, 1958, Scrieri economice, Editura Științifică, București. Duca, I. G., 1902, Les sociétés coopératives en Roumanie, Paris. Filipescu, C., 1943, Obștea, satul și noul regim agrar, București. Galan, A.G., 1926, Nașterea și dezvoltarea cooperației moderne, București. Galan, A.G., 1938, Ce
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Cooperației Române, București. Mladenatz, Gromoslav, 1934, Tratat general de cooperație. Mladenatz, Gromoslav, 1938, Gândirea cooperativă în România, vol. I, București. Mladenatz, Gromoslav, 1942, Cooperația în vremurile de azi, Institutul Național al Cooperației Române, București. Mladenatz, Gromoslav, 1958, Introducere la T. Diamant, Scrieri economice, Editura Științifică, București. Moscovici, Serge, 1979, Psychologie des minorités actives, PUF, Paris. Neculau, Adrian, 1989, „Instituția cooperării în satul românesc tradițional. O lectură psihosociologică”, în Revista de psihologie, 3. Popescu-Teiușan, Ilie, 1940, Pedagogia comunităților de muncă, Editura Ramuri
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Saltul calitativ al acestei teorii este reprezentat de aducerea în mecanismul de dimensionare (și, parțial de obținere) a valorii, a consumatorului. El obține drepturi egale cu cele ale producătorului. Abordarea marginaliștilor a avut un aport considerabil prin rezolvarea paradoxului apă diamant formulat de Adam Smith în 1776. În lucrarea sa Avuția națiunilor, Adam Smith formulează ceea ce este cunoscut sub numele de paradoxul valorii sau paradoxul apă-diamant. În viziunea lui Smith cuvântul valoare are două înțelesuri diferite, exprimând uneori utilitatea unui obiect
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de schimb au, de obicei, o valoare mică de utilitate. Nimic nu este mai prețios decât apa: și totuși, apa o poți cumpăra la un preț extrem de mic, și nu iei mai nimic pe ea vânzând-o. Din contră, un diamant are o valoare extrem de mică de utilitate; și totuși, se poate preschimba contra unei cantități foarte mari din alte produse.”<footnote Explicație oferită de R. Amacher, H. Ulbrich, Principles of Macroeconomics, citați de N. Albu, C. Albu, Instrumente de management
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Amacher, H. Ulbrich, Principles of Macroeconomics, citați de N. Albu, C. Albu, Instrumente de management al performanței, Vol. I, Contabilitate de gestiune, Editura Economică, București, 2003, p. 15. footnote>Adam Smith a aplicat un standard moral personal, afirmând că un diamant nu are valoare de întrebuințare. Faptul că un individ nu aprobă consumul unui anumit bun sau îl consideră nociv sau chiar ilegal nu poate anula utilitatea bunului respectiv. Simplul fapt că un bun poate avea un preț este o dovadă
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Cele mai frumoase poezii", Editura Tineretului, 1959, "Torentul", E. S. P. L. A., 1959; "Poezii", cu un cuvânt înainte de Tudor Vianu, E. S. P. L. A., 1961; "Prin orașul cu minuni", Editura Tineretului, 1961; "Magnet", E. P. L., 1962; "Metamorfoze", E. P. L., 1962; "Diamantul", E. P. L., 1965; Tocmai ieșeam din arenă", E. P. L., 1967; "Portretul din Fayum", Eminescu, 1970; "Magie întârziată", comedie, 1970; "Scrieri I-II", Minerva, 1971; "Noru visătoru și amicii săi", Ion Creangă, 1971; Oricine și ceva", Editura Cartea Românească, 1972. Despre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a fost" și "cum sunt": "Frumoasă ești, iubita mea./ Mâinile tale peste omături se văd trecând/ Lăsând pe zăpadă două urme albastre/ Ca două urme de sănii." Nina Cassian semnalează fața nevăzută a lucrurilor, specificând, bunăoară, cum vremea, ca un diamant ascuțit, îi brăzdează obrazul și din nou spaima în fața bătrâneții se exteriorizează într-un țipăt: " Nu mai am douăzeci de ani!/ În strigătul acesta,/ Vocea mea leagă spațiile între ele./ Ca săritura unei pantere superbe/ Nu mai am douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
La George Alboiu șarpele întruchipează tot sentimentul morții: "Ca șerpii/ vor cânta tânguitori în ierburi/ în ultima noapte a aducerii aminte" ("Clopotele"). 16 "Căci nu sunt mulți adolescenți care/ Pot însoți un șarpe" (A. Păunescu). 17 "Șarpele cu ochii de diamant/ Ridicat pe iedera de foc". 18 "Și s-a urât cu cântecul din fluier,/ Cu jalea din câmpii, alăuta/ Vor șerpi cu clopoței, năpârci cu șuier,/ Și nu mai vor nici hora, nici lăuta." 19 "Ca o șoaptă din țărână
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Simina Chiș) Bucuria descoperirii unui experiment transdisciplinar... (Basarab Nicolescu, la Colegiul Național "Moise Nicoară", Arad) "un alt fel de învățământ; un fel special de învățare; un nou mod de a vedea lumea, nu prin prisma fiecărei materii separate, ci prin diamantul împletirii acestora" (Ștefania Balașiu) "un proiect care descoperă oameni, îi leagă prin lucrurile pe care le gândesc, descoperă lumea; prin acest proiect, lumea pare altfel, pentru că te provoacă să privești altfel lucrurile; te deschide ca persoană și te pune în
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Așas de negri ochii tăi, / lumina mea. (L. Blaga); Stea albăa căzut în grădină,//necăutată, neașteptată: noroc, / săgeată, floare și foc. (L. Blaga); O, tu aceea dealtădată, ce teai pierdut din drumul lumii! / [...] / Pur tran dafir, bătut în cuie de diamant, pe crucea mea / Și caren fiece mișcare pierzi cuo petală câteo stea. (T. Arghezi); Visez acel laser lingvistic / care să taie realitatea de dinainte. (N. Stănescu); Singurătățile muntelui pulsau de apele primăverii; viața tainică își întindea iar punțile peste prăpăstiile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Filologie din București, din anii ‘70-’80 coordonat de criticul Ovid S. Crohmălniceanu, Cenaclul Universitas (1983- 1990) al studenților din Centrul Universitar București, condus de Mircea Martin, Grupul de la Brașov (Cenaclul 19) ș.a.], debutând în antologii emblematice, precum: Aer cu diamante (1982), Cinci (1982) sau Desant ’83. - Cei mai cunoscuți scriitori postmoderniști români sunt: Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Matei Vișniec, Simona Popescu, Gheorghe Crăciun, Traian T. Coșovei, Sorin Preda, Florin Iaru, Ion Stratan, Mariana Marin, Caius Dobrescu, Cristian Teodorescu, Cristian Popescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
familiar, fiind luați din mediul domestic al vieții rurale și casnice (blid, bucate, merinde, leuștean); 3. În lexicul arghezian își găsesc loc și cuvinte expresive referitoare la universul religios, la natura vegetală și minerală, la domeniul vestimentar (biserică, iconostas, catifea, diamant, mărgăritar); 4. limbajul argotic este prezent în Flori de mucigai și Blesteme. Acestea sunt exerciții de acumulări verbale surprinzătoare ("hoitul tău miroase", "Să-ți crape măselele-n gură/ Și dinții cu detunătură"). PSALMII. Folosind motivul biblic al Cântării cântărilor, Arghezi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de boier primește între 12 și 16 șiruri de mărgăritare, două și patru perechi de cercei, patru și opt inele, o umbrățară, un colan, două paftale. Toate aceste bijuterii sunt din aur, ornate cu cele mai scum pe pietre prețioase: diamante, perle, rubine, safire, smaralde. Numărul acestora crește sau descrește în funcție de poziția ocupată de tată în ierarhia socială, de pretențiile ginerelui. Alte bijuterii originale și scumpe, menite să sublinieze valoarea și bogăția familiei, se adaugă. Apar astfel broșele sub formă de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în funcție de poziția ocupată de tată în ierarhia socială, de pretențiile ginerelui. Alte bijuterii originale și scumpe, menite să sublinieze valoarea și bogăția familiei, se adaugă. Apar astfel broșele sub formă de flori sau corpuri cerești (soarele, luna, stelele), bătute cu diamante, ceasornice le din aur și împodobite cu mărgăritare și stele de diamant. Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bijuterii originale și scumpe, menite să sublinieze valoarea și bogăția familiei, se adaugă. Apar astfel broșele sub formă de flori sau corpuri cerești (soarele, luna, stelele), bătute cu diamante, ceasornice le din aur și împodobite cu mărgăritare și stele de diamant. Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Italia, Spania, Franța, Anglia și Imperiul Otoman le sporesc valoarea. Predominante sunt țesăturile din mătase, cașmir, lână, bro da te cu fir de aur sau argint. Lor li se adaugă o serie de podoabe, nasturi și copci, de aur sau diamant, blănuri de hermină, jder, nurcă, vulpe. În București, ca și în celelalte mici târ guri din țară, negustorii străini țin prăvălii specializate în astfel de mărfuri atât de necesare pentru cucoanele de boier și fiice le lor. Rochiile de purtare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și modele. Pentru iernile lungi și friguroase, o boieroaică primește haine lungi și scurte, numite în limbajul epocii zăbun, dulamă, tivilichie, ghiordie, blănite pe amândouă fețele, cu blană de hermină în jurul gâtului și pe poale. Nasturii din aur, mărgăritar sau diamant sunt cu sfințenie trecuți în foaie, pentru că fiecare în parte constituie o valoare în sine. c) Rânduială așternutului. Cea de-a treia sub diviziune a trusoului se referă la activitatea conjugală a tinerei soții. Dormitorul, cu toate accesoriile necesare, este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau atla zul, în rest întâlnim postav prost și greoi, stambă înflorată, rară și proastă (cituri), in, bum bac. Ra reori veșmintele și lenjeria poartă broderii; atunci când apar, firul de aur sau de argint se transformă în fir de borangic. Diamantele și mărgăritare le se în locuiesc cu măr ge lele din sticlă colorată sau urmuz. Dar se pare că valoarea lor es tetică este foarte im por tan tă din moment ce în unele foi de zestre se găsesc până la 12 șiruri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a lungul secolului, simbolul ritualic prin excelență al logodnei de pli ne și este deseori scris în foaia de zestre, iar valoarea lui crește sau descrește în funcție de starea socială a tinerilor. El are următoarea de nu mi re „inel cu diamant pentru schimb“ sau „inel dă aur pentru schimbul de la logodnă“; inele de aur cu diamant în cla sa no bilia ră, de argint, de matostat sau de metal ordinar cu cât se coboară în clasa de jos a societății. gestul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
scris în foaia de zestre, iar valoarea lui crește sau descrește în funcție de starea socială a tinerilor. El are următoarea de nu mi re „inel cu diamant pentru schimb“ sau „inel dă aur pentru schimbul de la logodnă“; inele de aur cu diamant în cla sa no bilia ră, de argint, de matostat sau de metal ordinar cu cât se coboară în clasa de jos a societății. gestul nu este unilateral, mergând de la fată spre băiat, ci bilateral, tinerii schim bând inele în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]