3,821 matches
-
decis să lupte pentru adevăr și convins că slujirea acestuia răscumpără orice neajuns. Deși naratorul îl căinează ("Săracul Ciacalul, măcar că și el de viclean ieste lăudat, însă "cu bucățeaoa dulce a Vulpii înghiți și undița otrăvii amară"), animalul are suficient discernământ pentru a ști în ce se amestecă și care vor fi urmările pe care, de altfel, se arată pregătit să și le asume cu maximă bărbăție. Dacă Vulpea evită să clarifice lucrurile, dacă Lupul încă mai păstrează destule precauții, refuzând
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
elaborarea de legi concordante normelor europene. Astfel, de exemplu, legea 487/2002 privind sănătatea mintală definește boala mintală ca o stare În care persoana pierde conștiința semnificației și consecințelor actelor sale, stare exprimată clinic și mai ales expertal prin nonexistența discernământului. Astfel, În expertiza clinică și expertală, lipsa discernământului devine criteriul esențial al diagnosticului pozitiv de boală mintală. Criteriul discernământului, ca nex al relației dintre patologia mintală și actele comportamentale ale unei persoane, prezintă riscuri de evaluare expertală printre care: -evaluare
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
exemplu, legea 487/2002 privind sănătatea mintală definește boala mintală ca o stare În care persoana pierde conștiința semnificației și consecințelor actelor sale, stare exprimată clinic și mai ales expertal prin nonexistența discernământului. Astfel, În expertiza clinică și expertală, lipsa discernământului devine criteriul esențial al diagnosticului pozitiv de boală mintală. Criteriul discernământului, ca nex al relației dintre patologia mintală și actele comportamentale ale unei persoane, prezintă riscuri de evaluare expertală printre care: -evaluare aleatorie prin nerespectarea criteriilor de diagnostic pozitiv de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
o stare În care persoana pierde conștiința semnificației și consecințelor actelor sale, stare exprimată clinic și mai ales expertal prin nonexistența discernământului. Astfel, În expertiza clinică și expertală, lipsa discernământului devine criteriul esențial al diagnosticului pozitiv de boală mintală. Criteriul discernământului, ca nex al relației dintre patologia mintală și actele comportamentale ale unei persoane, prezintă riscuri de evaluare expertală printre care: -evaluare aleatorie prin nerespectarea criteriilor de diagnostic pozitiv de boală mintală, În vigoare; -evaluare ambivalentă cu riscuri de Încălcare a
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
de ajutor dat unei persoane În pericol, pot fi corectate bioetic prin competență, neutralitatea științifică (independența) și conștiința limitelor proprii ale expertului ce Își va valida concluziile doar prin argumentare științifică. În acest demers, lărgirea conținutului științific al noțiunii de discernământ, din care decurge gravitatea unui diagnostic expertal, prin paradigma modernă a reprezentării comportamentului, acoperă mai eficace ochiurile goale ale sitei lor de evaluare. În mod clasic și cvasiubicuitar, criteriul discernământului a fost elementul psihologic cognitiv de evaluare a comportamentului față de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
științifică. În acest demers, lărgirea conținutului științific al noțiunii de discernământ, din care decurge gravitatea unui diagnostic expertal, prin paradigma modernă a reprezentării comportamentului, acoperă mai eficace ochiurile goale ale sitei lor de evaluare. În mod clasic și cvasiubicuitar, criteriul discernământului a fost elementul psihologic cognitiv de evaluare a comportamentului față de o faptă socială, considerat astfel, prin aptitudinea sa de discriminare morală dintre bine sau rău, drept formă superioară a supraeului, ce rezultă din perceperea corectă a realității și din controlul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
din vechime, ca o „dreaptă socotință” el Întrunește, cu precădere, aptitudini cognitive de analiză și sinteză, care, prin socializare permanentă, trebuie menținut În stare vigilă, „ca o sabie ce trebuie mereu lustruită pentru a nu rugini”. Pentru Piaget efecte ale discernământului sunt: măsura corectă a consecințelor actelor proprii și astfel, manifestarea autonomiei de voință a persoanei. Pentru sociologia familiei discernământul este forma primitivă a inteligenței care precede limbajul iar pentru Patapievici este un simț natural peste care se suprapune Însă reprezentarea
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
permanentă, trebuie menținut În stare vigilă, „ca o sabie ce trebuie mereu lustruită pentru a nu rugini”. Pentru Piaget efecte ale discernământului sunt: măsura corectă a consecințelor actelor proprii și astfel, manifestarea autonomiei de voință a persoanei. Pentru sociologia familiei discernământul este forma primitivă a inteligenței care precede limbajul iar pentru Patapievici este un simț natural peste care se suprapune Însă reprezentarea. Ca formă „primitivă” de inteligență, discernământul se formează cu primii germeni de conștiință morală, ce parcurge etapele de la heteronomie
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
actelor proprii și astfel, manifestarea autonomiei de voință a persoanei. Pentru sociologia familiei discernământul este forma primitivă a inteligenței care precede limbajul iar pentru Patapievici este un simț natural peste care se suprapune Însă reprezentarea. Ca formă „primitivă” de inteligență, discernământul se formează cu primii germeni de conștiință morală, ce parcurge etapele de la heteronomie (norme de discriminare impuse) la cele de autonomie (de acceptare conștientă a normele impuse).Ca forma cea mai primitivă de inteligență (E. Pamfil), distincția dintre bine și
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
forma cea mai primitivă de inteligență (E. Pamfil), distincția dintre bine și rău este anterioară limbajului, morala, la Început, fiind inconștientă (fiind bine ceea ce e aprobat de părinți și rău ceea ce e dezaprobat de ei). Lipsa trecerii ontogenetice de la heteronomia discernământului dintre bine și rău la autonomia acestei discriminări, a făcut ca discernământul să fie considerat un criteriu „de competență” mintală, o facultate cheie a echilibrului moral, determinată de raționalitatea cunoașterii umane. Bazat de distincția Înnăscută dintre bine și rău, ca
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
rău este anterioară limbajului, morala, la Început, fiind inconștientă (fiind bine ceea ce e aprobat de părinți și rău ceea ce e dezaprobat de ei). Lipsa trecerii ontogenetice de la heteronomia discernământului dintre bine și rău la autonomia acestei discriminări, a făcut ca discernământul să fie considerat un criteriu „de competență” mintală, o facultate cheie a echilibrului moral, determinată de raționalitatea cunoașterii umane. Bazat de distincția Înnăscută dintre bine și rău, ca un adevărat simț moral determinat, discernământul se construiește permanent prin socializarea cunoașterii
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
autonomia acestei discriminări, a făcut ca discernământul să fie considerat un criteriu „de competență” mintală, o facultate cheie a echilibrului moral, determinată de raționalitatea cunoașterii umane. Bazat de distincția Înnăscută dintre bine și rău, ca un adevărat simț moral determinat, discernământul se construiește permanent prin socializarea cunoașterii. Ca facultate umană inalienabilă și ca judecată inevitabilă de evaluare a comportamentului, discernământul a devenit un criteriu de evaluare științifică a capacității de a discrimina Între corect și incoret, licit și ilicit, legal și
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
echilibrului moral, determinată de raționalitatea cunoașterii umane. Bazat de distincția Înnăscută dintre bine și rău, ca un adevărat simț moral determinat, discernământul se construiește permanent prin socializarea cunoașterii. Ca facultate umană inalienabilă și ca judecată inevitabilă de evaluare a comportamentului, discernământul a devenit un criteriu de evaluare științifică a capacității de a discrimina Între corect și incoret, licit și ilicit, legal și ilegal, etc. evocându-se astfel utilitatea sa pragmatică În aptitudinea de a judeca faptele bune sau rele de comportament
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
informația cognitivă, Îndeplinind astfel rolul de liant (de „țesut conjunctiv”) pentru cogniție; - afectele sunt acelea ce determină ierarhia conținuturilor gândirii prin reducerea gradului său de complexitate și prin concentrarea pe ceea ce este esențial Într-o atitudine comportamentală. Sub acest aspect, discernământul aduce În discuție aptitudinea superioară a reprezentării de a evalua și rezilia o atitudine comportamentală În diferitele situații de viață. Reprezentare și evaluare psihiatrică legală Reprezentarea, considerată o lege naturală prin lumina inteligenței pusă În om, era, Încă În concepția
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
soluții Înnăscute. Reprezentările se realizează ca stări mintale prin intenționalitate (fiind versiunea subiectivă a lor), prin capacitate de ajustare la situații, de anticipare a rezultatelor și prin aptitudinea de evaluare a rezultatelor comportamentului. Având rol de metacogniție, ele depășesc astfel discernământul. Prin faptul că reprezentarea cumulează judecarea unei acțiuni cu adaptarea comportamentului la circumstanțe, devine mai util a afirma expertal dacă o persoană a avut sau nu reprezentarea conținutului și consecințelor faptelor sale de comportament, decât dacă a avut sau nu
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
Prin faptul că reprezentarea cumulează judecarea unei acțiuni cu adaptarea comportamentului la circumstanțe, devine mai util a afirma expertal dacă o persoană a avut sau nu reprezentarea conținutului și consecințelor faptelor sale de comportament, decât dacă a avut sau nu discernământul acestor fapte. Cu alte cuvinte, aptitudinea de reprezentare a conținutului și consecințelor unei fapte, este un criteriu mai științific de evaluare a comportamentului și care poate Înlocui discernământul, cu beneficii pentru analiza sa expertală. Expertiza medico-legală psihiatrică și drepturile bolnavului
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
și consecințelor faptelor sale de comportament, decât dacă a avut sau nu discernământul acestor fapte. Cu alte cuvinte, aptitudinea de reprezentare a conținutului și consecințelor unei fapte, este un criteriu mai științific de evaluare a comportamentului și care poate Înlocui discernământul, cu beneficii pentru analiza sa expertală. Expertiza medico-legală psihiatrică și drepturile bolnavului mintal Prin predicția nocivității psihice, expertiza În domeniu ridică problema controlului comportamentului, legitimitatea de modificare a ideilor bolnavului, admisă doar pentru psihoze, ca și internarea involuntară rezervată doar
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
să înceapă tocmai cu „bravele” cadre ale Securității și cu înalții activiști de partid implicați în structurile fostului aparat de represiune! Autolustrarea?! Grupul pentru Dialog Social a publicat în toamna anului 2006, în revista 22, un „Apel la responsabilitate și discernământ”. Pe lângă chestiunea logică și de bun-simț pusă de acest Apel, în care se insistă asupra primei etape necesare în Dosariadă, aceea a deconspirării înainte de toate a foștilor ofițeri de Securitate, GDS solicită CNSAS și Parlamentul României în chestiuni adiacente: CNSAS
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
unul sulfuros și aburitor. Bănuieli și suspiciuni neavenite (pe lângă unele deconspirări reale și tranșante) au lansat în agora noi nume de marcă doar pentru a le murdări calomnios. Jurnaliști instigați de diverse alte interese decât cel moral sau neprofesioniști fără discernământ nu s-au sfiit să mânjească oportunist sau gratuit onoarea unor oameni. Iar dezonoarea a dat târcoale doar pentru realizarea unui cenușiu aluvionar, fără balanța justă a adevărului și a minciunii. O parte din mass-media pare chiar doritoare să unifice
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
să ne debarasăm, trebuie să le scoatem cu fierul roșu din organismul nostru (ibidem, p. 133). O altă parte a discursului lui Gheorghe Pintilie se centrează pe necesitatea aplicării agresiunii fizice asupra „dușmanului poporului”, dar nu în mod sadic, fără discernământ, ci organizat: acesta trebuie lovit „cu toată ura”, dar nu oricum, ci disciplinat. Din cauza aceasta, securiștii înșiși trebuie să fie niște purificați care se curăță mai întâi pe ei înșiși: să scoatem tot ce este străin de organele noastre, organele
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
multiform sau anamorfotic: Acesta este obiectivul nostru principal, general, pe acesta trebuie să-l urmărim. Lichidarea dușmanului sub toate formele și aspectele lui (ibidem, p. 198). Ca retor ce se dorește a fi și inspirat, Guțan ține o pledoarie pentru discernământ și impetuozitate. Citatul care urmează este lung, dar ilustrează perfect tânjirea securiștilor de a discuta ori chiar de a polemiza cordial, de parcă organul care îi patrona ar fi fost o instituție spirituală: Țin să reamintesc tovarășilor, a intra în Securitate
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
criză de mijloace pentru a se orienta spre transcendent . Există oare loc, într-o reflexie stîrnită tocmai de criza lumii moderne, pentru identificarea unor posibile avantaje spirituale, proprii acestei vîrste tîrzii? Termenul criză înseamnă în primul rînd, se știe, judecată, discernămînt, separare a apelor învălmășite. Criza atît de importantă, atît de abundent tematizată a modernității poate oferi așadar, alături de inconfort spiritual și tocmai datorită lui, materie pentru un discernămînt ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acestei vîrste tîrzii? Termenul criză înseamnă în primul rînd, se știe, judecată, discernămînt, separare a apelor învălmășite. Criza atît de importantă, atît de abundent tematizată a modernității poate oferi așadar, alături de inconfort spiritual și tocmai datorită lui, materie pentru un discernămînt ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea afla șanse neașteptate, aparte, niciodată întîlnite pînă acum, puncte de sprijin pentru orientarea verticală. Există, ne spun tradițiile spirituale, conversiuni care transformă conștiința acută a lipsei în elan
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de André Scrima nu descalifică datele pe care se aplică ; le exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema să fie răsucită ascendent, să devină vector spre zenit. Ce teme definitorii ale modernității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
libertatea, o pune în relație decisivă cu intelectul, cu gîndirea în întregul ei. în genere, libertatea este înțeleasă ca libertate de alegere, iar sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar și pentru Platon, alegerea filozofică esențială, hotărîrea gîndirii, este un act al voinței. Ea este cea care, în filozof, se decide cu toate riscurile pentru ordinea integrală a adevărului. Filozoful este un om care își conduce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]