43,048 matches
-
farsă în intrigă. Nice Work și ce i-a urmat au elemente comice, dar nu le-aș descrie ca romane comice. Ele sunt pur și simplu romane în sensul de literatură. Nu sunt sigur ce vrea să spună lirism, dar discursul la persoana întâi e liric, iar eu am folosit mult narațiunea la persoana întâi în ultimele mele trei romane (inclusiv Thinks...), poate ca să abordez emoțiile "tandre" asociate cu iubirea și moartea. Ca mai toți cei atrași de literatură, am scris
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
ca alți poeți, care vin ei înșiși în prim-plan și cer să li se dea atenție. Nu sare etape în desfășurarea unui recital liric, din dorința de-a ajunge repede la fraza memorabilă dinainte concepută, și nici nu lungește discursul la nesfârșit. Poemele sale durează exact cât trebuie. Arta de a provoca neliniștea într-un mod politicos Această eleganță stilistică desăvârșită ne impresionează cu atât mai mult cu cât poetul o practică inclusiv în momentele în care descrie situații înfricoșătoare
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
o carantină necesară. Cele 78 de articole selecționate ale lui Toma Roman nu constituie însă doar o culegere de exerciții pentru memoria colectivă (oportune de altfel, căci distorsiunile și dezinformarea se bazează frecvent pe uitare). Ele instituie un tip de discurs care privilegiază coerența și o bună situare a datelor în context. Poți să nu fii, desigur, de acord cu cronicarul în calitate de co-observator și interpret al evenimentelor (în multe privințe personal nu sunt); dar să-ți conștientizezi, totodată, propria poziție. Toma
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
distorsiuni umane emoționale și contextuale puse în locul sentimentului de maximă răspundere morală și estetică au afectat imaginea Galei. Mi se pare o enormă eroare, regretabilă, care nu se poate înscrie nici măcar la capitolul "o nebunie" a juriului, o extravaganță. Însuși discursul inteligent al regizorului Alexandru Tocilescu era marcat de o uluială, dincolo, desigur, de bucuria firească. Premiile nu se judecă în general, pe o activitate desfășurată în timp (există premii acordate de Senatul UNITER pentru asta), ci punctual, în dimensiunile unei
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
lirica lui Rimbaud sau Mallarmé. În privința poeziei moderniste ar merita semnalat faptul că există numeroase consonanțe cu teoria expusă mai tîrziu de Hugo Friedrich în Structura liricii moderne; și teoreticianul german avea să constate, că prin Baudelaire, Rimbaud sau Mallarmé discursul poetic a operat o ruptură radicală între eul poetic și cel empiric; ca să nu mai vorbim de similitudinea dintre transcendența goală (Friedrich) și absența transcendenței pe care o remarcă autorul eseurilor de estetică. Deși nu de o importanță teoretică la fel de
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
atenția și numeroasele lucrări, mai vechi sau foarte recente, a căror finalitate o reprezintă consolidarea și apărarea normelor limbii române literare unice. O sistematizare a indicațiilor și corecțiunilor punctuale de acest fel - care sînt destinate corectării "din mers" (în redactarea discursului anterior pregătit, a textului scris) - se realizează prin inserarea, în anumite articole, a unor liste de cuvinte prezentînd același tip de problemă: listele grupează termeni aparținînd aceluiași nivel lexical (în articolul omăt, de pildă, este inclusă o lungă listă de
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
impună în mod autoritar o normă, să prezinte ca obligatorii anumite opțiuni subiective, să facă previziuni grăbite și imprudente, care se dovedesc în scurt timp false. Valeria Guțu Romalo a evitat toate aceste capcane, în primul rînd pentru că a subordonat discursul normativ și prescriptiv celui de veritabilă analiză științifică, presupunînd spirit critic și înclinare spre dubiu. În locul unei simple serii de recomandări și negații, cartea oferă o analiză a greșelii în contextul ei de producere, examinînd nuanțele de sens și factorii
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
analiză științifică, presupunînd spirit critic și înclinare spre dubiu. În locul unei simple serii de recomandări și negații, cartea oferă o analiză a greșelii în contextul ei de producere, examinînd nuanțele de sens și factorii de uz care o pot explica; discursul lingvistic dovedește deprinderea intelectuală de a oferi cît mai multe posibile interpretări ale unui fenomen, de a urmări tendințele în gradualitatea lor. De altfel, de la început, într-un capitol al cărui titlu coincide cu cel al cărții, sînt definite conceptele
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
lexic și în distribuția stilistică a subvariantelor limbii: anul 1989 a marcat în aceste domenii o ruptură puternică. Modificări ale sensurilor și ale valorilor conotative au fost determinate de schimbarea bruscă a raportului dintre sferele sociale și culturale, de transformarea discursului politic, de globalizarea mijloacelor de informare în masă - dar, poate mai mult decît orice, de permisivitatea sporită a pătrunderii oralității în scris. Autoarea nu a detaliat toate aceste direcții, pentru care ar fi trebuit să scrie o altă carte, dar
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
Gheorghe Grigurcu La prima vedere (citire), discursul poetic al lui Alexandru Mușina e, în obișnuința optzecistă, înțesat de datele concretului, sfidînd convenția elevată, printr-o "democrație" a imagisticii ce înclină spre "urît". E la mijloc o productivitate plebeiană, procedeu energic de revitalizare a limbajului asociativ, terapie de
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
loc în topul personalităților în care au încredere românii. Asta dacă dăm credit sondajului realizat de IMAS, un institut de sondare a opiniei publice care a mai dat și greș în proiecțiile sale. * Mult prea neobservat de presă a trecut discursul președintelui Iliescu în care acesta a tras o graniță limpede între Cotroceni și PRM, condamnînd fără echivoc nu numai extremismul xenofob și antisemit, ci și pe cei care ridică în slăvi figuri ale istoriei României care au făcut rău țării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
care continuă. Iar în mai 1936 se produce amintita cădere la alegerea în Academia Română, în condițiile amintite mai înainte. La 22 mai 1936 notează amărît: "mă dezgust de toată ticăloșia asta". Și, asigurat de I. Petrovici, își pregătise și un discurs de recepție. Și, totuși, căderea se produce, Lovinescu consemnînd 36 de articole și intervenții lui favorabile după acest scandalos eveniment, la care Iorga s-a folosit, nepotrivit, de incidentul romanului Bălăuca și chiar Mite, declarînd că marele critic - se putea
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
dragul meu, este doar o mască, un surîs de politețe, mă-nțelegi?"...Brummer era în vervă. Ca atunci cînd îl văzuse prima dată discutînd aprins cu Praxiteea. Care, de admirație, își închidea și își deschidea automat ochii ca fermecată de discursul anticarului.
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
în timpul săvârșirii inconștiente a câtorva crime. Nimic deosebit. Mă întorc acasă încercând să adopt o poziție defensivă pentru a nu mă pierde și eu în lumea aceasta care pare a nu avea suflu. Normal, voi auzi din nou știrile și discursurile ridicole ale politicienilor care se chinuie să promită ceva. Mă gândesc din nou că nu pot să găsesc niciun motiv plauzibil pentru care să te învinovățesc că ai decis să treci granițele urmărind un ideal irealizabil în această țară. Mă
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
altora cîțiva (T. Arghezi, Camil Petrescu, Tudor Vianu), fază circumscrisă, din păcate, unor compromisuri ideologice. Compromisuri incontestabile, pe care n-are rost a le ocoli ori "justifica" într-o manieră stîngace, dintr-o pietate greșit înțeleasă ori în baza unui discurs inerțial. Ele trădează o deficiență morală, transpusă în texte de circumstanță, propagandistice, componentă a catastrofei pe care a abătut-o regimul totalitar asupra istoriei și culturii noastre. Adevărul trebuie cunoscut, chiar dacă e dezagreabil. Din fericire însă, în momentul în care
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
putem a nu-i remarca insuficiențele: carența de dramatism lăuntric, de încordare vizionară, mascată de redundanță, de trucuri filosofante ori pseudohermetice, confuzia asociată cu procedeele unui simulacru naiv de abisalitate, care se răsfață pe spații neîngăduit de largi. Stăruie în discursul său aerul echivoc al unui iluzionism, alura dibace a unei prestigiditații. Ion Caraion i-a sesizat cu perspicacitate deficitul de substanță, înlocuită prin artificiu (frecvent prin jocuri de artificii). În amplă proporție, turmentat de glorie, Nichita Stănescu s-a înșelat
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
nerezolvate și ce par nerezolvabile. Și dacă autorii pot într-adevăr să se ridice la înălțimea pariului ce și l-au propus, uneori descurcă dilema. Alteori doar se prefac, și o afumă doar din toate părțile cu savante și goale discursuri terminologice). Ce îl face pe un artist în general să își aleagă un anume subiect și apoi să îl urmărească cu strășnicie, uneori toată viața, ca un câine de vânătoare ce adulmecă prada ce se găsește încă dincolo de muntele din
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
utopicele privilegii. Laitmotiv al întregii sale producții, acest simțămînt al incongruenței cu mediul (privind lucrurile mai adînc: cu propria sa condiție) alcătuiește un fel de respirație lirică: poetica poate supraviețui mulțumită lui. Insuficiența se convertește în soluție vitală, printr-un discurs declarator al unei dependențe fatale: Suficientă mie nu mi-am fost niciodată,/ Atîrnînd mereu ca un fruct de o creangă în vînt,/ Ca de un arc încordat o săgeată,/ Ca de propria sa etimologie, un cuvînt" (Suficientă mie). Între sine
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
lucruri care nu au nimic de-a face cu gura sau stomacul. Construind punți analitice subtile între un concept generic de abundență, de exemplu, și (in)digestie, istoricul și filozoful Revel atrăgea în același timp atenția asupra poeticității imanente a discursului culinar, ca să-l numesc așa. Sigur, există o poezie a vegetalului, dar nu la ea se referă Revel, ci mai curînd la faptul că există o pasiune autentică a vorbitului (sau scrisului) despre gătit și alimente. Și se pare că
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
de a obiectiva un fenomen care chiar dacă e adeseori menit să refuze obiectivările are totuși o structură complexă demnă de a fi supusă unor investigații riguroase, cu riscul aferent al plictiselii. Iar pasiunea la care se referă Revel, cea a discursului despre alimente și prepararea lor rămîne neatinsă. The Cambridge World History of Food, 2 vol., Cambridge University Press, 2153 pag., 2001
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
care trebuie el însuși protejat de viciile pe care le împrumută de la oameni: "peste tine doamne zidurile trupului meu sunt zidite/ tu ești absența pe care o-nvelesc." Un personaj drag poetului este Mircea, colegul de cameră, căruia îi adresează discursul: "l-am rugat pe mircea i-am zis mircea zidește odată/ fereastra asta, aici nu stă nimeni,/ haide, umple-o cu mortar și cărămizi, altfel într-o zi/ are să mă smulgă iar afară, n-o să pot sta tot timpul ghemuit
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
fiți republicani face parte din cel de-al cincilea dialog al Filozofiei în budoar, apărută în 1795, descriere caustică a instrucției libertine primită de Eugénie, o fată de cincisprezece ani. Actuala ediție de la Cartea Românească detașează de contextul inițial incendiarul discurs al lui Sade despre revoluție. Faptul are importante consecințe asupra receptării textului ce, în felul acesta, este perceput ca o construcție ce ține mai degrabă de filozofia istoriei, decât de literatură. Se prea poate însă ca aceasta să fi fost
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
fi alimentat furia ce a dus la căderea Bastiliei... E, fără îndoială, un text periculos. Și în același timp, unul dificil, chiar dacă Filozofia în budoar e opera cea mai puțin crudă a lui Sade - am spune, cea mai puțin sadică. Discursul acesta, logic și sofistic, poate fi privit nu numai ca o descriere exactă a Republicii (franceze) perfecte, ci și ca o încercare a lui Sade de a legitima lumea celorlalte opere ale sale. Adică, de a crea, sub forma republicii
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
francezilor; din moment ce vă străduiți să distrugeți toate prejudecățile, nu cruțați pe nici una, căci una singură este de ajuns să le readucă pe toate celelalte". Noua guvernare are nevoie de noi moravuri - ele sunt subiectul celei de-a doua părți a discursului. Sofismul e regula de căpătâi a scriiturii lui Sade, care are soluții și răspunsuri la orice. Totul lasă însă impresia unei construcții argumentative perfecte, în care logica guvernează în numele unor firești legi naturale, ce abolesc orice limită, în graba de
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
secolului XX. De aceea, cititorul român se află în fața unui text rar: Pingura ediție Sade apărută înainte de '90 a fost destinată în exclusivitate exportului, iar edițiile din ultimii ani au fost puține. Iată, un motiv în plus pentru a citi discursul republican al lui Sade. Sade - Francezi, încă un efort dacă voiți să fiți republicani; trad. și postfață de Bogdan Ghiu; Cartea Românească - col. Micromegas, coord. Dan Cristea; București; 2000; 80 p.
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]