4,131 matches
-
la 18 ianuarie cu tragerea la sorți, la Gand, în Belgia, a preliminariilor pentru Campionatul European din anul 2000. România a fost repartizată în grupa a VII-a, împreună cu Portugalia, Slovacia, Ungaria, Lichtenstein și Azerbaidjan. Meciurile de calificare s-au disputat în perioada 05.IX.1998 09.X.1999! Prima jumătate a anului 1998 a mai marcat un eveniment de o mare importanță în viața fotbalului nostru, Federației Române de Fotbal revenindu-i cinstea de a organiza pentru prima oară turneul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
a pierdut în turul 2 preliminar cu 3-4 și 1-3 în confruntarea cu “Polonia” Varșovia. În Cupa UEFA, “Universitatea” Craiova (1-1 și 0-1 cu “Pobeda” Macedonia) a părăsit din preliminarii competiția. “Rapid” (3-0 și 0-1 cu “Astarak” Armenia) a mai disputat un meci dublu cu “Liverpool” (0-1 și 0 0), după care n-a mai apucat să intre în întrecerea propriu-zisă. O comportare ceva mai bună a avut, în schimb, “Ceahlăul” Piatra Neamț, care în Cupa Intertoto a ajuns să intre în
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
preia frâiele primei reprezentative având ca obiectiv calificarea la turneul final al Campionatul Mondial din 2002. Clasată pe locul al doilea în grupa preliminară, după Italia, echipa noastră a susținut un meci dublu de baraj cu Slovenia. În prima partidă disputată la Ljubljana, în noiembrie, slovenii au câștigat cu 2-1. În meciul revanșă, din 14 noiembrie de la București, scorul a fost 1-1 și noi am ratat ocazia de a reintra în lumea marelui fotbal internațional. În această situație, Gheorghe Hagi demisionează
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
în „Tratatul de jocuri școlare pentru uzul tuturor școlilor de ambele sexe”, și a apărut în anul 1895. În anul 1897, se organizează la Timișoara primele meciuri de fotbal, între echipe de elevi. Ca o coincidență, tinerii fotbaliști timișoreni își disputau partidele pe „Câmpul târgului”, de pe ... „Calea Aradului”... Ca o continuare firească a dezvoltării acestui joc sportiv, în data de 11 iunie 1899 ziarul local „Közlöny” („Informația”) își anunța cititorii că: „La 25 iunie, fotbalul va fi prezentat pentru prima oară
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
apariția în anul 1901 și în alte centre transilvănene, ca Oradea, Lugoj, Baia Mare. Un an mai târziu (1902) se înființează „Fotbal Club Timișoara” care susține, la 20 august 1902, primul meci intercluburi, în compania echipei din Lugoj. Partida s-a disputat pe terenul din Bulevardul Mihai Viteazul, și, spre deziluzia celor 100 de spectatori, gazdele au pierdut cu 2-3. Arbitrul acestei partide istorice a fost Ernest Hoos din Lugoj. În București, echipe organizate în cadrul unor cluburi apar ceva mai târziu. Primul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
urmată în clasament de Olympia, la o diferență de numai un punct. Vicecampionii” aveau acum în formație și mulți jucători români, aproape toți elevi ai Liceului Cantemir. Dar cel mai important eveniment fotbalistic al anului 1909 l-a constituit partida disputată la 26 octombrie, pe „Bolta Rece”, între selecționata celor trei cluburi și echipa Clubului sportiv universitar din Cluj („K.K.A.S.). Oaspeții, mai experimentați, au câștigat destul de greu cu 5 4 (3 1) în fața a 500 de spectatori plătitori, încasându-se
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pe tot cuprinsul țării. Întâlnirile frecvente ale echipelor din vechea Românie cu formații din Transilvania și Banat au ridicat nivelul calitativ al jocului, conferindu-i un plus de fantezie și dinamism. Începând din acest an, meciurile de campionat se vor disputa pe grupe teritoriale, stabilite printr-o adunare generală a F.S.S.R., în care s-a decis repartizarea echipelor în șapte regiuni: Vest (Banatul, Aradul și Hunedoara), Brașov, Cluj, Bucovina, Moldova, Muntenia și Dobrogea. Partidele amicale se organizau fără nici o restricție teritorială
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
acela de a stabili contacte cu fotbalul din alte țări, la nivelul reprezentativelor naționale și al selecționatelor orășenești. Un prim pas în această nouă direcție s-a făcut, de comun acord, cu Federația iugoslavă, stabilindu-se ca anual să se dispute două meciuri: unul între reprezentativele celor două capitale (Belgrad și București), celălalt între reprezentativele României și Iugoslaviei. Primul meci inter capitale s-a disputat la 9 aprilie 1922, pe terenul F.S.S.R., înzestrat pentru acest eveniment cu o nouă tribună de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
direcție s-a făcut, de comun acord, cu Federația iugoslavă, stabilindu-se ca anual să se dispute două meciuri: unul între reprezentativele celor două capitale (Belgrad și București), celălalt între reprezentativele României și Iugoslaviei. Primul meci inter capitale s-a disputat la 9 aprilie 1922, pe terenul F.S.S.R., înzestrat pentru acest eveniment cu o nouă tribună de lemn. La acest meci s-a înregistrat un număr record de spectatori, cam 7000, prețul biletelor fiind de 20 de lei la tribună (sumă
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
aprilie, fotbaliștii de la „Tricolor” suferind o severă înfrângere (0-9) în fața echipei campioane a Iugoslaviei. Pentru alcătuirea formațiilor noastre, din meciurile revanșă, Comisia de fotbal a numit ca selecționer unic pe clujeanul Teofil Moraru. Meciul cel mare, România Iugoslavia, s-a disputat la 8 iunie 1922, pe stadionul Topsidere din Belgrad, în prezența a 6000 de spectatori. În formația noastră au evoluat: Ritter („Chinezul”), Szilagyi („M.T.G.”), Hirsch („K.A.C.”), Iacob („Haggibor”), Kinigli („C.A.O.”), Zimmermann („T.A.C.”), Guga („Universitatea”), Frech („Chinezul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
prin golurile înscrise de Guga și Ronay. Astfel, România câștiga la Belgrad „Cupa Regele Alexandru”, înscriind în analele fotbalului românesc primul meci (exceptând participarea la „Jocurile militare interaliate) și prima victorie a reprezentativei. Prima finală a campionatului național s-a disputat la Timișoara, unde echipa gazdă „Chinezul” a reușit să câștige primul titlu de campioană a României reîntregite, dispunând cu 5 2 (2 1) de formația clujeană „Victoria”, lipsită de doi titulari. Pe 11 iunie 1922, „Chinezul” a întâlnit la București
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
anul 1925, la București, se deschide prima școală de arbitri din România. Activitatea competițională internațională la nivel de cluburi este tot mai largă, în țară venind echipe din Austria, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia. Juventus este prima echipă bucureșteană (1926) care își dispută finala „Campionatului național”, pe care o va pierde cu scorul de 3 0 în favoarea echipei „Chinezul” din Timișoara. După această înfrângere, echipa „Juventus” îl angajează ca antrenor pe J. Hlavay (Ungaria), primul antrenor străin angajat în România. În sânul cluburilor
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
înființatei F.R.F.A.Octav Luchide, reprezentativa noastră s-a înscris la „Campionatul Mondial de Fotbal” din Uruguay, competiție organizată de Jules Rimet, președinte al F.I.F.A. Pe parcursul anului 1931 au loc o serie de evenimente de seamă în istoria fotbalului românesc: se dispută prima ediție a „Cupei României interligi”; se încearcă disputarea campionatului pe bază de clasament, dar după primele jocuri se revine la sistemul eliminatoriu, deoarece cluburile nu aveau destule resurse financiare; se reglementează situația juniorilor, în sensul că în partidele de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Cupa Balcanilor” (în finală: România Bulgaria = 3-5 și 5-2) și „Cupa Europei Centrale” (pentru reprezentative de amatori (4-1 cu Cehoslovacia și 0-4 cu Ungaria). Din toamna anului 1932, în urma deciziei forului conducător al fotbalului din țara noastră, campionatul național se dispută în sistem divizie, fiind organizate două serii a câte 7 echipe. O statistică a Federației Române de Fotbal din anul 1933 arată că fotbalul ocupă primul loc în rândul disciplinelor sportive practicate în țara noastră cu 380 de grupări fotbalistice
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pe Ligi iar a doua într-un turneu reunind câștigătoarele primei faze. Începând cu același an, structura Diviziei naționale se modifică din nou, trecându-se la împărțirea echipelor participante în două serii a câte 10 echipe fiecare, capii de serie disputându-și titlul prin două jocuri: tur-retur. În acest an, 1937, titlul de campioană a României este cucerit de echipa Venus București. În anul 1938, se introduc din nou schimbări în structura competițională: Campionatul Diviziei Naționale se dispută într-o singură
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
capii de serie disputându-și titlul prin două jocuri: tur-retur. În acest an, 1937, titlul de campioană a României este cucerit de echipa Venus București. În anul 1938, se introduc din nou schimbări în structura competițională: Campionatul Diviziei Naționale se dispută într-o singură serie, cel al Diviziei B în două serii a câte 20 de echipe fiecare, iar Divizia C se desființează. În același an activitatea fotbalistică românească este umbrită prin eșecul reprezentativei noastre în meciul cu reprezentativa Cubei (3-3
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
În același an se organizează o nouă competiție internațională „Cupa Bazinului Dunării” cu participarea reprezentativelor Iugoslaviei, României și Ungariei. În cadrul „Cupei Europei Centrale” echipa Rapid București ajunge până în finala acestei competiții, dar din cauza vicisitudinilor războiului, această finală nu se mai dispută. Datorită celui de-al doilea război mondial perioada cuprinsă între anii 1940-1945 este foarte săracă în ceea ce privește activitatea fotbalistică din România, majoritatea manifestărilor fotbalistice din această perioadă având un caracter local. Odată cu anul 1945 se reia activitatea fotbalistică națională și internațională
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
al doilea război mondial perioada cuprinsă între anii 1940-1945 este foarte săracă în ceea ce privește activitatea fotbalistică din România, majoritatea manifestărilor fotbalistice din această perioadă având un caracter local. Odată cu anul 1945 se reia activitatea fotbalistică națională și internațională: în luna septembrie disputându-se primul meci internațional între selecționata Capitalei și Steaua Roșie Belgrad (2-5), precum și partida Ungaria România (7-2). În anul 1946 se desființează U.F.S.R., conducerea mișcării sportive fiind preluată de „Organizația Sportului Popular” (O.S.P.) care ia măsuri de dezvoltare
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
14 echipe), cel al Diviziei B (3 serii a câte 14 echipe) precum și cel al Diviziei C (12 serii a 12 echipe), această din urmă competiție fiind desființată în toamna anului următor. Între 7-13 septembrie 1946, la Tirana (Albania), se dispută Balcaniada unde echipa României ocupă locul al III-lea (România Bulgaria 2-2; România Iugoslavia 2 1; România Albania 0-1). Populara competiție „Cupa României” se reia în anul 1947, an în care se înființează „Asociația Sportivă Armata București”. În anul 1948
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
internaționale din cadrul celui de-al IV-lea „Festival Mondial al Tineretului și Studenților”, la care echipa României de fotbal se clasează pe locul II în finală: Ungaria România 4-3, după ce tricolorii conduseseră cu 3-1. La Budapesta în anul 1954 se dispută „Jocurile Mondiale Universitare” la care echipa reprezentativă de fotbal a României ocupă un onorant loc I (8-0 cu Coreea, 13-0 cu Belgia, 2-0 cu Cehoslovacia și 1-0 cu Ungaria). În anul 1955 se continuă procesul de dezvoltare a fotbalului românesc
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
considerat onorabil având în vedere forța de atunci a maghiarilor. Dovada amplorii pe care partidul comunist a impus-o jocului de fotbal în țara noastră este reprezentată de faptul că în anul 1960, peste 2.000 de echipe și-au disputat „Cupa României”, cupă care a revenit în acel an echipei „Progresul București” care a învins în finală cu 2-0 pe „Dinamo Obor București” din divizia B. Anul 1961 este marcat de intensificarea activității fotbalistice internaționale: selecționata feroviară a României participă
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
acestor deficiențe sunt necesare eforturi sporite din partea tuturor organelor U.C.F.S., Consiliilor de asociații și cluburi, astfel ca odată cu un nou sezon fotbalistic să apară în mod evident efectul măsurilor luate.” Cu prilejul meciului de campionat „U” Cluj Dinamo Pitești, disputat la 1 iulie 1963, are loc debutul celui mai tânăr fotbalist care a jucat până în zilele noastre în Divizia A: piteșteanul Nicolae DOBRIN. Acesta avea doar 15 ani, 1 lună și 25 de zile. Tot în același an, pe 10
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
a jucat până în zilele noastre în Divizia A: piteșteanul Nicolae DOBRIN. Acesta avea doar 15 ani, 1 lună și 25 de zile. Tot în același an, pe 10 august, se anunță că Biroul F.R.F., analizând condițiile în care s-au disputat unele jocuri din returul Campionatului Diviziei B, seria 1, a constatat că pentru obținerea rezultatelor acestor jocuri sau întrebuințat mijloace nepermise. În consecință s-a hotărât retrogradarea echipelor: Prahova Ploiești, Carpați Sinaia, Progresul Brăila și I.M.U. Medgidia din divizia
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
acestor jocuri sau întrebuințat mijloace nepermise. În consecință s-a hotărât retrogradarea echipelor: Prahova Ploiești, Carpați Sinaia, Progresul Brăila și I.M.U. Medgidia din divizia B în campionatele raioanelor și în campionatele orășenești respective. În anul 1964, la București, se dispută Turneul final al primei „Spartachiade Republicane”, turneu care a fost câștigat de selecționata Regiunii Cluj 6-2 în finala împotriva selecționatei Regiunii Banat. Tot în acest an, Rapid București câștigă „Cupa Balcanică Intercluburi”. Putem afirma că perioada 1950-1964 a fost cea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Portugaliei. În cele din urmă tricolorii vor ocupa primul loc din grupă și vor fi prezenți la Campionatul Mondial din Mexic. Începând cu etapa a II-a a campionatului, în conformitate cu ultimele prevederi F.I.F.A., F.R.F. a luat hotărârea ca în partidele disputate în campionatul național și în cupă, echipele să poată schimba, în tot timpul celor 90 de minute regulamentare, doi jucători indiferent de postul pe care îl ocupă în formație. La 22 februarie 1969, ziarul „Sportul” anunță instituirea „Trofeului Petschovschi”, care
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]