6,056 matches
-
conțină un spațiu de timp liber. La vârstele fragede folosirea timpului liber trebuie îndrumată și mai ales supravegheată de către familie. A îndruma folosirea timpului liber de către copii, înseamnă a le face înțeles conținutul lui format din cei trei „D”: „deconectare”, „distracție” și „dezvoltare” din care părinții acordă atenție doar ultimului adică „dezvoltare”. Ca atare timpul liber este folosit cu meditații, cu învățarea unei limbi străine, a unui instrument, deci cu activități care îl solicită intens pe copil. Pentru distracție și deconectare
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
D”: „deconectare”, „distracție” și „dezvoltare” din care părinții acordă atenție doar ultimului adică „dezvoltare”. Ca atare timpul liber este folosit cu meditații, cu învățarea unei limbi străine, a unui instrument, deci cu activități care îl solicită intens pe copil. Pentru distracție și deconectare nu mai rămâne nimic, fapt ce îi obosește pe copii și îi îmbolnăvesc. Părinții și educatorii trebuie să supravegheze ca timpul liber să fie adecvat valorificat de copii, trimițându-i să se joace în aer liber (la vârstele
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
refacere; Obiective formative asupra personalității elevilor. Fiecare obiectiv specific se concretizează în obiective operaționale proprii care motivează prezența jocului de baschet în lecțiile de educație fizica, astfel: I.4.1. Obiective operaționale recreativ - distractive satisfacerea necesitații de recreere si de distracție prin inducerea imediată a “stării generale de bine” prin joc și mișcare; satisfacerea necesitații de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; formarea și satisfacerea necesitații de a câștiga prin mișcare și joc; satisfacerea necesității de a acționa autonom; satisfacerea necesității
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
o vastă panoramă onirică care cuprinde întreaga societate și căreia nu i se poate sustrage nimeni. Expansiunea nevoilor culturale generată de „cultura de masă” este favorizată de două grupe de factori: prelungirea duratei de școlarizare și complexitatea formării profesionale, dezvoltarea distracțiilor, a divertismentului. Civilizația distracțiilor, a petrecerii „timpului liber”, a „distracțiilor libere” sau „divertismentului” este un produs cultural al civilizației moderne (Joffre-Dumazedier). Distracțiile sunt expresia unei „arheocivilizații”, o întoarcere la formele anterioare, ancestrale, de viață naturală, de descărcare pulsionară primară, necenzurată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care cuprinde întreaga societate și căreia nu i se poate sustrage nimeni. Expansiunea nevoilor culturale generată de „cultura de masă” este favorizată de două grupe de factori: prelungirea duratei de școlarizare și complexitatea formării profesionale, dezvoltarea distracțiilor, a divertismentului. Civilizația distracțiilor, a petrecerii „timpului liber”, a „distracțiilor libere” sau „divertismentului” este un produs cultural al civilizației moderne (Joffre-Dumazedier). Distracțiile sunt expresia unei „arheocivilizații”, o întoarcere la formele anterioare, ancestrale, de viață naturală, de descărcare pulsionară primară, necenzurată de valorile culturale, morale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu i se poate sustrage nimeni. Expansiunea nevoilor culturale generată de „cultura de masă” este favorizată de două grupe de factori: prelungirea duratei de școlarizare și complexitatea formării profesionale, dezvoltarea distracțiilor, a divertismentului. Civilizația distracțiilor, a petrecerii „timpului liber”, a „distracțiilor libere” sau „divertismentului” este un produs cultural al civilizației moderne (Joffre-Dumazedier). Distracțiile sunt expresia unei „arheocivilizații”, o întoarcere la formele anterioare, ancestrale, de viață naturală, de descărcare pulsionară primară, necenzurată de valorile culturale, morale și spirituale. 3) Omul manipulat Caracteristica
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de masă” este favorizată de două grupe de factori: prelungirea duratei de școlarizare și complexitatea formării profesionale, dezvoltarea distracțiilor, a divertismentului. Civilizația distracțiilor, a petrecerii „timpului liber”, a „distracțiilor libere” sau „divertismentului” este un produs cultural al civilizației moderne (Joffre-Dumazedier). Distracțiile sunt expresia unei „arheocivilizații”, o întoarcere la formele anterioare, ancestrale, de viață naturală, de descărcare pulsionară primară, necenzurată de valorile culturale, morale și spirituale. 3) Omul manipulat Caracteristica omului modern, a omului care trăiește într-o societate frământată de schimbări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se întreabă G. Friedmann. Aceste sunt următoarele: munca este depersonalizată, sarcinile sunt fragmentate, munca este lipsită de orice fel de participare, activitatea este percepută ca o pedeapsă, lipsită de profit și satisfacții, pe care omul însă o va compensa prin distracții, jocuri, divertisment, alcool etc., munca devine astfel o sursă de nemulțumiri, conflicte, insatisfacții, sentimentul frustrării economice, limitare, neliniștea dată de nesiguranța locului de muncă, concurența, depășirea pregătirii profesionale etc. 5) Omul și condițiile de habitat P.H. Chombard de Lauwe care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dată, este rațional să presupunem că aceasta urmărește finalități care nu mai corespund decât parțial așteptărilor elevilor. Dar nu numai finalitățile nemulțumitoare pot genera abandonul, ci și: - prestigiul social scăzut al diplomei oferite absolvenților; - preferarea de către elevi a altor activități (distracție, muncă etc.) în locul celei de învățare și pregătire școlară; - insuficiența pregătirii oferite de școală pentru continuarea studiului pe trepte superioare sau pentru practicarea unei profesii convenabile ș.a. b) Insuccesele absolvenților Atunci când din ce în ce mai mulți absolvenți nu reușesc să continue studiile la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cotidian și mod de viață); 3. organizațiile (de partid, sindicat, pionieri etc.): limba de lemn a ședințelor; asociațiile - organizații neconvenționale; 4. familia (valori, norme, ritualuri): exemple de „roman” familial și traiectorii sociale; 5. prietenii: criterii de recrutare, norme de reunire; distracții; invitații, mese; teme de discuție; 6. viața comunitară: cartierul, viața la bloc, vecinii; 7. structuri sociale: grupuri sociale integrate (sugestii: actori, milițieni, securiști); grupuri sociale marcate de insatisfacții (intelectuali, țărani); 8. practici culturale (cartea ca semn de distincție). Cu ajutorul studenților
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și a cunoscut toate metodele folosite de propaganda timpului pentru a „educa” populația rurală. Viața la țară, mediul din care provine subiectul, e din ce în ce mai grea, iar controlul asupra individului tinde să acapareze toate sferele vieții: credința religioasă, valorile, modalitățile de distracție. Liderii tradiționali ai satului, intelectualii (preoți, doctori, învățători) sunt înlocuiți cu o nouă categorie: activiști, practicanți zeloși ai noii ideologii. Învățătorii făceau contabilitatea la CAP („Lucram seara și până la 12 noaptea la plan, câte hectare de orez, câte de ovăz
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care trăiesc, accesul în instituțiile de cultură (teatre, biblioteci, muzee, cinematografe etc.). • Activitățile recreative și sportive - fiecare stat trebuie să inițieze măsuri pentru accesul persoanelor cu handicap în locurile de petrecere a timpului liber și practicare a sporturilor (parcuri de distracții, hoteluri, plaje, arene sportive, săli de gimnastică etc.) și să pregătească personalul din aceste unități pentru relaționarea și sprijinirea persoanelor deficiente în situațiile mai dificile. • Religia - fiecare stat va încuraja măsurile de participare egală a persoanelor cu handicap la viața
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să contribuie substanțial la pierderile informatizate, îndeosebi prestând activități nestandardizate și neautorizate. Pe primul loc se află jocurile pe calculator, care, pe lângă faptul că înseamnă folosirea resurselor firmei în scop personal și irosirea timpului de lucru, chiar dacă sunt o simplă distracție, devin cea mai sigură sursă de „importare” a virușilor. Pe locul al doilea se află softul tentant, de ultimă oră, necumpărat de firmă, dar aflat în posesia unui „prieten”. Deși este „procurat” cu intenții vădit benefice firmei, se transformă în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
iubirii din afara mediului conjugal, se îmbată și agasează o prostituată care nu știe cum să scape de el, membrii unui cenaclu local se întâlnesc mai puțin din considerente artistice, cât pentru a bârfi și a-și inventa motive puerile de distracție. Preeminentă aici, ca și în Orașul nordic (1940), rămâne preocuparea pentru configurarea unei atmosfere: mediocritatea existenței într-un oraș de provincie, lipsa de șanse și sentimentul inutilității. În povestirea Pentru o femeie (1937), un student sărac, dar strălucit, nu poate
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
colectivitate), pentru recreere și dezvoltare personală (timpul liber). Timpul liber, partea rămasă din timpul de care dispune o persoană după ce s-a scăzut timpul de muncă și timpul necesar refacerii fiziologice, este o resursă pentru activități variate: educație a copiilor, distracție, sport, dezvoltare culturală, participare la activități sociale. Dacă unele activități de timp liber devin consumatoare excesive de timp în raport cu alte solicitări, acesta este un motiv pentru restrângerea lor. Devin excesiv de costisitoare. Este necesar deci să distingem pentru fiecare tip de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
capitalist sau socialist; și în interiorul acestor mari opțiuni, sunt posibile mai multe variante. O persoană, în condiții similare de viață, poate sunt un anumit stil de viață sau altul: centrare pe profesie sau pe viața de familie, ascensiune socială sau distracții. Sistemul social structurat. Un sistem social poate exista numai într-o formă sau alta, având un mod de organizare. El are deci mereu o anumită structură. Analiza trebuie însă să ia în considerare că aceasta este de multe ori doar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiind direcțiile de urmat în viață dorite de subiect. Aceste valori stabilesc o orientare generală în cursul vieții, o direcție, în timp ce obiectivul selectează o destinație concretă. Aceste valori pot fi identificate în diferite domenii: cuplu, familie, relații sociale, muncă, educație, distracție, spiritualitate, sănătate... Angajarea Obiectivele și valorile sale Odată ce au fost identificate valorile generale proprii subiectului, terapeutul trebuie să caute, împreună cu acesta, obiectivele specifice pe care acesta dorește să le atingă. A reuni valorile și a se angaja în realizarea lor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe cea a celorlalți. Evitarea cognitivă Cum neliniștea este, ea însăși, un declanșator al anxietății și al altor emoții dezagreabile, pacienții încearcă, în același timp, să alunge aceste preocupări cu ajutorul strategiilor de evitare cognitivă, cum ar fi să găsească o distracție, să practice o activitate fizică, să privească mai multe filme pe rând la televizor. Alte strategii își propun să suprime conținutul gândirii conștiente cu ajutorul eforturilor cognitive („Trebuie să încerc să nu mă gândesc la nimic”), să-l substituie cu alte
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Nașterea și dezvoltarea psihologiei sociale În România 4 5-32 Nițulescu, Dana Cornelia Vecinătățile de locuire urbană 1 60-78 Păunescu, Mihai Dezvoltări teoretice interdisciplinare În managementul organizațional 1 141-155 Petrovici, Norbert Modernizare prin loisir În România postcomunistă. Raționalizarea reprezentărilor sociale ale distracției 2 255-266 Platon, Carolina Opiniile studenților privind evaluarea predării În Universitatea de Stat din Republica Moldova 3 90-95 Petre, Ioana Încredere și toleranță față de alte națiuni sau etnii. Cercetare comparativă asupra tinerilor din România și Ungaria 4 196-208 Popa, Adela Profil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
structură internă mai complexă. John Dalton fost ales Membru al Societății Regale din Londra în anul 1822. El trăit timp de peste 50 de ani la Manchester, unde și-a continuat muncă de laborator și activitatea didactica. El ieșea rar, singura distracție fiind o partidă de popice în după-amiezele de joi. A murit la 27 iulie 1844. MAX BORN (1882-1970), unul dintre creatorii mecanicii cuantice CIPRIAN MERLAN, clasa a XII-a C La prima vedere, Max Born este cel dintâi „vinovat” pentru
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
antreprenori locali (asociații agricole, magazine) ș.a.m.d. În aceste condiții, în lipsa unui sponsor permanent, nu sunt posibilități de antrenament riguros, de deplasare la meciurile cu echipele satelor vecine, astfel că tinerii se întâlnesc duminica și joacă fotbal doar de distracție. „Ei se adună, dar nu sunt posibilități de finanțare. primăria a promis, dar nu sunt bani. Echipament li s-a dat de la Alianță cu ocazia alegerilor. Mingii mai cumpără ei” (femeie, 19 ani, casnică). După opinia sătenilor, singura sărbătoare care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
asemenea la o vorbă, pe băncuțele de la poartă. Acest tip de reuniune este numită de săteni „radio șanț”. Tinerii din sat improvizează discoteca în fiecare sâmbătă în barul satului, unii dintre ei se duc însă și la Luduș, în căutarea distracției de week-end. Tinerii se plâng de plictiseala din sat, de faptul că nu au mai multe surse de a se simți bine, în termenii lor. Sărbătorile satului. În comună s-au păstrat doar câteva sărbători. Pe primul plan sunt situate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care are loc de Sfântul Ilie, în data de 20 iulie, organizată în clădirea căminului cultural. Deși avea inițial o influență religioasă, ruga s-a transformat într-o sărbătoare mai mult laică, prilej de întâlnire a rudelor la masă, de distracție și relaxare prin muzica asigurată de mai multe formații: „Duminica, când se ține Ruga, se merge la biserică, seara la căminu’ cultural, la dans” (elev, 16 ani); „...destul de important. Noi ieșim cu prietenii, la hram ne face Rugă. Îi bine
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
urmat febrei Beatles nu mai crede în puterea de a schimba mersul lumii, singura alternativă oarbă și primitivă la disperare rămâne divertismentul cinic. Pentru a parafraza spusele fostului cancelar al Germaniei, civilizația euro-atlantică riscă să devină un imens parc de distracții. Lumea contemporană se zbate între uitarea modernă a păcatului (Gott ist tot) și păcatul postmodern al uitării (Tod ist Gott). În fața celebrării imanenței, umaniștii nu pot răspunde decât cu o disperată apologie a responsabilității morale. Aspectul „interesant” al oricărei istorii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
profunde răspunde nevoia de joacă? De unde fascinația tinereții pentru obiectul sferic din cauciuc, piele sau celuloid, numit minge? La ce anume invită fotbalul în războiul firii cu narcisismul contemplativ sau detașarea abstractă de legile gravitaționale? Ne invită jocul la pură distracție sau, dimpotrivă, avem motive să credem în forța paideică a întâlnirii cu darul presupus de faimosul giuoco del Calcio? Într-o meditație filozofică asupra esenței nevăzute a darului, Jean-Luc Marion 1 ne oferă câteva instrumente teoretice. Cartea a doua a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]