7,061 matches
-
stabilite prevăd orientarea către un anumit tip de proprietate (comercială, industrială sau rezidențială) și renunțarea la celelalte tipuri de proprietăți existente În portofoliu, În vederea maximizării beneficiilor aduse de acestea. Această strategie poate fi determinată de elemente specifice pieței. Strategiile de diversificare presupun stabilirea unor obiective prin care se urmărește lărgirea gamei de spații oferite. Adoptarea unor astfel de strategii presupune ca proprietarul să dispună de un potențial financiar ridicat, dar În același timp piața să permită absorbția spațiilor respective. Strategiile ofensive
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
acestor clădiri industriale o reprezintă interesul pentru asigurarea funcționalității optime, prin ridicarea calității locului de muncă, organizarea spațială rațională și exprimarea plastică foarte clară, Într-o volumetrie adecvată, ritmată de elementele constructive. Dezvoltarea economică a României, urmată de expansiunea și diversificarea spațiilor industriale, a impus apariția unei noi structurări a spațiului industrial și mai ales a unei simbioze cu tehnologia și știința modernă. Efectul acestor transformări va conduce la apariția unei estetici noi, capabilă să răspundă cerințelor funcționale diverse. Efortul și
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
clasificări a ocupațiilor, valabilă pentru toate țările și în primul rând pentru România, este determinată în principal de: a) apariția de ocupații noi, ca urmare a rezultatelor spectaculoase în activitatea de cercetare-dezvoltare, a introducerii tehnologiilor noi, materiilor prime și a diversificării din sfera serviciilor (crupier, informatician, designer, detectiv, astronaut etc.); b) schimbările în structurile economico-sociale, mai ales în țările care trec la economia de piață, impun noi grupări de ocupații (conducători de întreprinderi mari și mici, specialiști cu ocupații intelectuale și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
înalt, uscățiv și foarte vivace pentru cei aproape 80 de ani pe care îi are. Alan Rugman este un american bățos, cu ochelari, care a explicat primul, cu 30 de ani în urmă, că internaționalizarea firmei este o strategie de diversificare a riscului. Meyer este un danez neprotocolar și mereu în contradicție cu cineva; Buckley este un englez bonom care s-ar integra foarte bine într-o cramă românească; Forsgren, responsabilul cu modelul de la Uppsala, este un suedez care arată mai
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
literatura de specialitate, dar locul lor este disputat (înăuntrul unora dintre cele patru categorii mari sau ca motivații independente). Apropiată de motivația eficientizării activității, dar nu din perspectiva reducerii costurilor, ci mai degrabă din cea a reducerii riscurilor, este teoria diversificării portofoliului. Plecând de la teoria lui Markowitz și Grubel, Rugman (1979, 2005) a aplicat-o la investițiile străine directe, care reprezintă o diversificare a activelor unei corporații transnaționale. Considerând că raportul dintre vânzările în străinătate și vânzările totale este bun pentru
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
eficientizării activității, dar nu din perspectiva reducerii costurilor, ci mai degrabă din cea a reducerii riscurilor, este teoria diversificării portofoliului. Plecând de la teoria lui Markowitz și Grubel, Rugman (1979, 2005) a aplicat-o la investițiile străine directe, care reprezintă o diversificare a activelor unei corporații transnaționale. Considerând că raportul dintre vânzările în străinătate și vânzările totale este bun pentru a aproxima transnaționalitatea unei firme 3, Rugman a demonstrat că acest raport este corelat negativ și semnificativ statistic cu riscul obținerii de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
au venituri cu atât mai stabile în timp (variația acestora este mai mică) cu cât au un grad mai mare de transnaționalizare. O firmă transnațională oferă beneficii mai mari (comparativ cu una cu arie restrânsă de operare) acționarilor săi, prin diversificarea portofoliului propriu, mai ales dacă există bariere instituționale sau de altă natură la adresa liberei circulații a capitalului. Acționarii unor transnaționale sunt mai protejați prin diversificarea internațională a riscului. Până la urmă, este vorba de a realiza un echilibru al riscului de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
oferă beneficii mai mari (comparativ cu una cu arie restrânsă de operare) acționarilor săi, prin diversificarea portofoliului propriu, mai ales dacă există bariere instituționale sau de altă natură la adresa liberei circulații a capitalului. Acționarii unor transnaționale sunt mai protejați prin diversificarea internațională a riscului. Până la urmă, este vorba de a realiza un echilibru al riscului de țară prin această diversificare, pentru că fluctuațiile economiilor-gazdă sunt imperfect corelate cu fluctuațiile economiei de origine. Desigur, există și contraargumente la această teorie. Primul ar fi
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ales dacă există bariere instituționale sau de altă natură la adresa liberei circulații a capitalului. Acționarii unor transnaționale sunt mai protejați prin diversificarea internațională a riscului. Până la urmă, este vorba de a realiza un echilibru al riscului de țară prin această diversificare, pentru că fluctuațiile economiilor-gazdă sunt imperfect corelate cu fluctuațiile economiei de origine. Desigur, există și contraargumente la această teorie. Primul ar fi că natura riscului este mai complexă. Riscul de țară trebuie considerat în tandem cu riscul de industrie, iar diversificarea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
diversificare, pentru că fluctuațiile economiilor-gazdă sunt imperfect corelate cu fluctuațiile economiei de origine. Desigur, există și contraargumente la această teorie. Primul ar fi că natura riscului este mai complexă. Riscul de țară trebuie considerat în tandem cu riscul de industrie, iar diversificarea geografică nu este suficientă pentru a reduce riscul de industrie (White, Fan, Fan, 2006); însă diversificarea internațională înseamnă mai mult decât diversificarea geografică (Rugman, 2005). Un alt contraargument ar fi, în mod ironic, faptul că procesul de globalizare, înțeles ca
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la această teorie. Primul ar fi că natura riscului este mai complexă. Riscul de țară trebuie considerat în tandem cu riscul de industrie, iar diversificarea geografică nu este suficientă pentru a reduce riscul de industrie (White, Fan, Fan, 2006); însă diversificarea internațională înseamnă mai mult decât diversificarea geografică (Rugman, 2005). Un alt contraargument ar fi, în mod ironic, faptul că procesul de globalizare, înțeles ca liberă circulație a capitalului și chiar ca politici macroeconomice globale, duce la reducerea diferențelor între țări
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
că natura riscului este mai complexă. Riscul de țară trebuie considerat în tandem cu riscul de industrie, iar diversificarea geografică nu este suficientă pentru a reduce riscul de industrie (White, Fan, Fan, 2006); însă diversificarea internațională înseamnă mai mult decât diversificarea geografică (Rugman, 2005). Un alt contraargument ar fi, în mod ironic, faptul că procesul de globalizare, înțeles ca liberă circulație a capitalului și chiar ca politici macroeconomice globale, duce la reducerea diferențelor între țări în ceea ce privește ciclicitatea economică. O recesiune în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
principalele candidate la dezinvestire, întrucât aceasta presupune schimbări puțin importante în structura productivă, tehnologică și de capital a corporației în întregul său. Pentru a fi eficientă, corporația trebuie să fie, în ansamblul său, sinergetică, astfel încât ea nu poate tolera o diversificare exagerată a activităților sale și nici un grad redus de cooperare între filiale. A treia motivație este de natură financiară 12. Cel mai semnificativ aspect al acestei perspective vizează efectul dezinvestirii asupra prețului acțiunilor corporației-mamă. Studiile efectuate până în prezent atestă faptul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
au obișnuit cu piața locală, ducând până la decizii de dezinvestire, câtă vreme firmele experimentate pot intui natura reală a fenomenului (cursul poate reveni curând la normal). A patra categorie se referă la sistemul intern al corporației. După cum am menționat deja, diversificarea poate provoca dezinvestiții ulterioare, motivațiile fiind numeroase: - neatingerea economiei de scară (Lecraw, 1984); - context nefamiliar care induce probabilitatea de a greși (Pennings, 1994); - presupune costuri de monitorizare ridicate, fără a garanta, ca o contrapondere, reducerea costurilor de producție sau creșterea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
prin efectele stimulentelor financiare și fiscale; • diminuarea costurilor de producție prin diminuarea prețurilor input-urilor: forță de muncă, tarife, transport (Dunning, 1973; Hennart, 2000); • scăderea profiturilor din cauza unor dezavantaje de locație (Hymer, 1960); • micșorarea riscurilor și minimalizarea costului capitalului prin diversificarea internațională (Rugman, 1979); • sinergii cu firmele locale (Dunning, 1993); • reducerea (creșterea) costurilor de tranzacționare prin funcționarea bună (proastă) a instituțiilor locale (Hennart, 2000); • accesul la surse complementare de inovație (de exemplu, localizarea în clustere) care pot conduce la produse inovative
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
IPP-urile specifice susțin procesul de învățare al corporației; un activ obținut datorită unui IPP poate contribui la acumularea de active similare în medii de afaceri comparabile. De asemenea, dacă privim (din perspectiva lui Rugman) corporația drept un mijloc de diversificare financiară, IPP-urile specifice pot fi considerate o primă de risc. Importanța diferitelor stimulente pentru investiții a fost desconsiderată în unele studii recente. Erdal și Tatoglu (2002), într-un studiu despre Turcia, și Botriæ și Škufliæ (2006), într-un studiu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
având drept caracteristică fundamentală contradicția dinamică a semiactualizării și a semipotențializării, acel misterios echilibru între antiteze din ontologia eminesciană. Revenind la teoria simulacrelor postmoderniste, este limpede acum că ele lucrează în zona biologicului, evocând "lanțul lui Markov", ca reduplicare și diversificare fără limite, dar reducând starea T la antiteza primei materii lupasciene. În realitate, este vorba de o formă deghizată de monism, spre care biologii înșiși tind prin bioingineria clonării. În artă, e propensiunea spre invazia kitsch-lui, a simulacrelor golite de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sfârșește prin a fi omogenizantă prin exaltarea potențializării. Majoritatea oamenilor, precizează Petru Ioan, invocând textele lupasciene, fug de libertatea psihică a contradicției. Asta duce, între altele, la un globalism care amenință să fie iarăși totalitar, deși se pretinde, surprinzător, o diversificare fără limite. Simulacrele se dovedesc a fi un fals coridor, care, de fapt, omogenizează: "trebuie să reintroducem conflictul zice profetic Lupașcu în contra tuturor experiențelor contemporane de asistență, de pace, de non-conflict și de egalitate între oameni, de non-contradicție, de acord
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în creștere de care se bucură din partea politicienilor și a decidenților educaționali (așa cum s-a putut desprinde în primul capitol), sistemul educațional pentru adulți, cel românesc inclusiv, la care ne vom referi pe larg în acest capitol, cunoaște ramificarea și diversificarea instituțiilor și a serviciilor oferite pentru adulți. Dacă, după 1980, educația adulților din România a cunoscut o oarecare stagnare, revoluția din 1989 a reprezentat un nou început - uneori mai lent, alteori mai accelerat - în a urma „calea europeană”. Astfel, putem
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea culturală a poporului, a satelor românești în special. Preocupările postbelice (care acoperă cea de-a treia fază de dezvoltare, până în 1989) în domeniul educației adulților au dus atât la diversificarea rețelei instituționale (apărând mai multe universități populare și muncitorești), cât și la îmbunătățirea suportului științific al demersurilor realizate, prin valorificarea rezultatelor studiilor efectuate de cercetătorii de la Institutul de Științe Pedagogice și Psihologice, printr-o mai largă cooperare internațională apărută odată cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a adulților în România cuprinde o diversitate de instituții, în perioada postdecembristă mărindu-se foarte mult numărul instituțiilor cu caracter vocațional, umanitar și social (organizații nonguvernamentale), datorită creșterii continue a nevoii de pregătire de-a lungul carierei profesionale și a diversificării solicitărilor și provocărilor pe care societatea democratică le-a pus în fața cetățenilor, unii dintre ei având nevoie de asistare. Dacă în subcapitolul anterior am putut observa evoluția pe traiectorie istorică, temporală, a educației pentru adulți, în acest subcapitol, vom proceda
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înființat, cu scopul de a elabora strategia învățării de-a lungul întregii vieți. • Inspectoratele școlare județene, ce asigură aplicarea politicilor și strategiilor MEC; asigură recrutarea personalului pentru unitățile de învățământ reprezentative și avizează curriculumul elaborat la nivel local. Din perspectiva diversificării serviciilor pentru comunitățile locale, se cere introducerea în oferta inspectoratelor școlare județene și a unităților școlare a unor programe concrete de educație pentru adulți, concepute și realizate în cooperare cu autoritățile locale și în raport cu necesitățile comunității (vezi Ordinul nr. 3062
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întregii vieți și pentru dezvoltarea resurselor umane și construirea societății educaționale sunt: a) susținerea adecvată a sistemului educațional inițial și continuu - resurse financiare, sprijin politic, susținere publică; b) definirea cadrului legislativ pentru educația continuă, de-a lungul întregii vieți; c) diversificarea și extinderea ofertei de educație continuă; d) includerea educației și formării ca o componentă necesară în toate programele de dezvoltare în ansamblul economiei și pe ramurile acesteia; e) coordonarea instituțională a principalilor actori ai proceselor educaționale (instituții publice și societatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai mult teren. Mark (apud Meisel et al., 2003, pp. 18-19) ilustrează finanțarea privată și publică a educației adulților cuutilizarea unei matrici structurate pe patru domenii: În prezent, structura sistemului de finanțare a sistemului de pregătire a adulților evidențiază o diversificare și o multiplicare a surselor. Concret, educația adulților în România este susținută prin mai multe surse de finanțare, și anume (Sava, Matache, 2003, p. 29): - fondurile guvernamentale - sunt destinate formării profesionale a adulților, în special pentru reconversia și recalificarea șomerilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aici: funcțiuni pedagogice (activități de învățare, materiale de învățare, tutorat, situații de predare și evaluare), TIC adaptate modelelor pedagogice, organizarea socială a educației (timp, loc și comunitate); - folosirea VLE-urilor ar putea îmbunătăți calitatea procesului educațional, ar putea contribui la diversificarea metodelor de predare și învățare etc. Prin faptul că utilizarea VLE-urilor ar facilita obținerea unor feedbackuri pentru tutore, acesta și-ar putea reconsidera prompt și oportun atât materia, cât și modalitatea de predare; - deși existau temeri privind infrastructura inadecvată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]