5,279 matches
-
douăzeci, dacă producțiile britanice, suedeze, daneze și italiene ocupă în toată această perioadă un loc de cinste în filmografia europeană, este incontestabil faptul că, în deceniul ce precede războiul, cinematograful francez își învinge prin calitatea sa toți concurenții: cinematograful de divertisment cu comediile sale ușoare și marile fresce istorice, cinematograful de factură socială și politică cu realizări ca Paisprezece iulie și Libertatea ne aparține de Rene Clair, Marseilleza, Toni și Marea iluzie de Jean Renoire, cinematograful "negru" inspirat din atmosfera creată
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
punct stereofonia, difuzarea canalelor de "înaltă fidelitate", magnetofonul cu bandă și cu casete, cinematografia color etc. ea tinde să devină începînd de la mijlocul anilor 60, la vreo zece ani mai tîrziu decît în Statele Unite, instrumentul principal de informare și de divertisment al populațiilor din vestul european, între 1960 și 1970, numărul aparatelor receptoare s-a mărit de 7 sau 8 ori și a continuat să crească în cursul ultimilor douăzeci de ani, așa încît astăzi sînt rare casele în care să
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cu alta, cu paradisul sufletelor luminate. PE LASCĂR CATARGIU Se vorbește rar despre știință și cercetare, cel puțin la noi. Aceste domenii, retrase parcă într-un con de umbră și ignorate de-a dreptul de media (nu fac parte din divertisment și nu ridică ratingul!), își au activitatea lor remarcabilă, oamenii de aici își văd nestingheriți de studiu, cercetare și aplicație, pe cât de ilustră fiindu-le contribuția, pe atât de discrete le sunt manifestarea publică și comportamentul. Din totdeauna m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de opțiuni (vezi culturile alternative în ebuliție) iar, pe de altă parte, cu rafinate metode de supraveghere și manipulare. În alt sens, într-o epocă de mare confuzie culturală, marcată de teamă, insecuritate și instabilitate, cultura media anihilează energiile politice. Divertismentul ține afișul ofertei mediatice și deturnează revolta. Pendulînd între globalizare și atomizare, omul zilei, conectat la pulsul planetar suportă, nota cineva, un "transfer de anxietate". Vizibilitatea nu-i atenuează angoasa. Iar cultura media, dincolo de forța de socializare, este cultura dominantă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
idee pentru care pleda, cu aproape trei decenii în urmă, inginerul Negroponte, deja menționat) marchează sfîrșitul distincției tradiționale dintre cele trei suporturi mediatice. Concomitent, se diluează progresiv clivajele; tipurile de activități tradițional-distincte se întrepătrund acum. Relația informație/publicitate sau educație/divertisment nu mai cunoaște frontiere rigide. Totul e construit pe calapodul divertismentului, acesta devenind "supra-ideologia" epocii noastre. Pe bună dreptate mulți sociologi au protestat, acuzînd activitățile din timpul liber ca o recădere în "studiul infantil". O mitologie simplistă s-a instalat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Negroponte, deja menționat) marchează sfîrșitul distincției tradiționale dintre cele trei suporturi mediatice. Concomitent, se diluează progresiv clivajele; tipurile de activități tradițional-distincte se întrepătrund acum. Relația informație/publicitate sau educație/divertisment nu mai cunoaște frontiere rigide. Totul e construit pe calapodul divertismentului, acesta devenind "supra-ideologia" epocii noastre. Pe bună dreptate mulți sociologi au protestat, acuzînd activitățile din timpul liber ca o recădere în "studiul infantil". O mitologie simplistă s-a instalat și omul e redus, astfel, la instinct și portofel. Aceste grave
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Aceste grave acuze erau lansate încă în 1962 de Joffre Dumazedier în Vers une Civilisation du loisir (Ed. du Seuil), tot cercetătorul francez notînd că funcțiunile majore ale timpului liber (Le Loisir) sînt solidare. Adică odihna (ca timp de recuperare), divertismentul (pentru a alunga monotonia) și dezvoltarea personalității există, în grade variabile, în toate situațiile. Ne permitem să observăm că divertismentul a pătruns masiv și oferta culturală e subjugată de această rețetă, vorbindu-se de un loisir frenetic. Ritmul loisir-ului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tot cercetătorul francez notînd că funcțiunile majore ale timpului liber (Le Loisir) sînt solidare. Adică odihna (ca timp de recuperare), divertismentul (pentru a alunga monotonia) și dezvoltarea personalității există, în grade variabile, în toate situațiile. Ne permitem să observăm că divertismentul a pătruns masiv și oferta culturală e subjugată de această rețetă, vorbindu-se de un loisir frenetic. Ritmul loisir-ului, opinează unii analiști, pare mai epuizant decît ritmul muncii! Dar mass-culture (sau "a treia cultură"), ca echivalent cultural al societății
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de o exploatare comercială nu iese din ceea ce John B. Thompson numea "miopia prezenului". Din păcate, responsabilitatea globală, conștiința acută a interdependențelor se însoțește cu "golirea etică a vieții publice", cum nota cîndva Habermas. Iar cultura media, universală acum, aliniată divertismentului planetar nu pare dispusă a fortifica tocmai conștiința planetară. Mai mult, în lumea high-tech intruziunile (economice și culturale) devin inevitabile, chiar dacă "poeții globalismului" (v. A. Toffler) deplîng atentatul la suveranitate. Dar, ciudat, culturile "învolburate" ale unor societăți în eterogenizare galopîndă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnologii media înlesnesc, de asemenea, controlul la nivel social prin tehnici mai eficiente, dar și mai subtile, de îndoctrinare și manipulare. Prin intermediul lor se pot anihila energiile politice și oamenii pot rămîne instalați confortabil în casele lor devenite centre de divertisment, departe de tumultul mulțimii, dar și de centrul mișcărilor politice de masă. Cultura media este un fenomen istoric relativ recent. Dacă noile tipuri de industrie culturală descrise de Horkheimer și Adorno (1972) în deceniul al patrulea sub formă de film
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modele de identificare și producînd imagini rezonante în stil, modă și comportament. O dată cu dezvoltarea culturii media, indivizii sînt supuși unui flux de imagini și sunete de o amploare fără precedent, care pătrunde în căminele lor, cărora noile lumi virtuale ale divertismentului, informației, sexului, politicii le reordonează spațiul și timpul, anihilîndu-le distincția dintre realitate și imaginea mediatică, producînd în același timp noi forme ale experienței și subiectivității. Aceste schimbări cu urmări profunde în viața politică, socială și culturală au fost însoțite de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ruptură categorică de la tiparele vieții moderne 1. În concepția acestor teoreticieni, consumatorul de televiziune care comută de pe un canal pe altul și împătimitul de jocuri pe calculator, manipulînd joystick-uri și navigînd în cyberspațiu și în noile lumi ale informației și divertismentului, constituie o uimitoare etapă de dezvoltare în evoluția omului, o noutate absolută în evoluția umană. Tinerii epocii actuale, obsedați de media și tehnologie, sînt considerați ca "vînătorii și culegătorii" de informație și divertisment, obligați să supraviețuiască unei supradoze de "infotainment
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și în noile lumi ale informației și divertismentului, constituie o uimitoare etapă de dezvoltare în evoluția omului, o noutate absolută în evoluția umană. Tinerii epocii actuale, obsedați de media și tehnologie, sînt considerați ca "vînătorii și culegătorii" de informație și divertisment, obligați să supraviețuiască unei supradoze de "infotainment" și să proceseze o varietate uluitoare de imagini și idei. La fel cu mutantul portretizat de David Bowie în cartea Omul care a căzut pe pămînt, noii supuși postmoderni, se spune, vor trebui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
extrem de contestat, pe care grupuri sociale rivale și-l dispută pentru a-și promova programele și ideologiile, și care reproduce el însuși discursurile politice conflictuale, adesea într-o manieră contradictorie. Nu doar știrile și informațiile, ci chiar și emisiunile de divertisment și ficțiune articulează conflictele, temerile, speranțele și visurile indivizilor și grupurilor care se confruntă cu o lume plină de tulburări și incertitudini. Lupta concretă a fiecărei societăți transpare în textele culturii media, în special în reclamele acelor industrii culturale care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
comunicării de tip mass-media în cadrul teoriei critice sociale. În special, ei au fost primii care au remarcat importanța a ceea ce au numit "industriile culturale" pentru reproducerea societăților contemporane, în care așa-numita cultură și comunicare media reprezintă centrul producției de divertisment, fiind un important agent de socializare, mediator al realității politice care trebuie, deci, văzută ca o instituție majoră a societăților contemporane, avînd o multitudine de efecte economice, politice, culturale și sociale. Există însă și serioase deficiențe ale programului inițial al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că mass-media a colonizat cultura, fiind vehiculul principal de distribuire și răspîndire a culturii, că mijloacele de comunicare în masă au înlocuit expresiile culturale anterioare, precum cartea sau cuvîntul vorbit, și că trăim într-o lume în care mass-media domină divertismentul și cultura. Cultura mediatică este așadar forma dominantă și scena culturii în societățile contemporane. O problemă de strategie Cultura media este, de asemenea, cîmpul de luptă pentru dobîndirea controlului asupra societății. Feminiști și antifeminiști, liberali și conservatori, radicali și apărători
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Cultura media este, de asemenea, cîmpul de luptă pentru dobîndirea controlului asupra societății. Feminiști și antifeminiști, liberali și conservatori, radicali și apărători ai ordinii existente luptă pentru puterea culturală nu doar în domeniul știrilor și informațiilor, dar și în domeniul divertismentului, după cum voi demonstra pe larg în acest volum. Mass-media sînt strîns legate de putere și orientează studiile culturale către vicisitudinile politicului și istoriei. Ele contribuie la construirea concepției noastre despre lume, opinie publică, valori și comportamente, devenind astfel un forum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a celor care apar ca "răi". Publicul este astfel educat să-și afle plăcerea în vizionarea unor scene în care "cei răi" sînt eliminați prin violență, iar vagabonzii menționați de Fiske nu fac decît să reacționeze la codurile și convențiile divertismentului hollywoodian. Fără îndoială, la ei reacția de plăcere apare la acțiunile violente ale celor catalogați în film ca "cei răi" împotriva "celor buni" sau a victimelor inocente, așa că apare o răsturnare a convenției obișnuite de "bun" și "rău"; reacția apreciată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întrepătrund și că plăcerea este legată de ambele. Învățăm ce să ne placă și ce să evităm. Învațăm cînd să rîdem și cînd să aplaudăm (în acest sens, rîsetele de studio ale serialelor comice de televiziune și ale emisiunilor de divertisment ne avertizează în cazul cînd nu ne dăm seama singuri). Un sistem de putere și privilegii ne condiționează plăcerea așa încît vom căuta anumite tipuri de plăcere consfințite de societate și pe altele le vom evita. Unii oameni învață să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la invazia din Panama, la Războiul din Golf și la alte escapade militare ale epocii au fost influențați de asemenea instrumente de propagandă cinematografică. Filmele de la Hollywood, ca și Președintele de la Hollywood nu au reprezentat doar o formă nevinovată de divertisment, ci arme letale aflate în slujba forțelor socio-economice dominante. Scopul ideologic al lui Top Gun este de a face din figura eroică a pilotului de vînătoare și din războiul de tip tehnologic idealuri demne de dorit; ceea ce și reușește cu ajutorul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și servesc ca poli opuși ai filmelor conservatoare. În tot cazul, ambele tipuri de filme operează cu același maniheism de benzi desenate. Capitolul 3 PLEDOARIE PENTRU UN STUDIU CULTURAL CRITIC, MULTICULTURAL ȘI MULTIPERSPECTIVAL Produsele culturii media nu sînt, așadar, un divertisment nevinovat, ci sînt în mod hotărît produse ideologice legate de retorică, conflicte, programe și strategii politice. Date fiind efectele și semnificația lor politică, este important să învățăm să interpretăm cultura media din punct de vedere politic pentru a-i decoda
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai puternice. Combinînd, de exemplu, critica ideologiei și critica genurilor cu analiza semiotică, vom reuși să înțelegem cum formele generice ale culturii media sau codurile lor semiotice sînt pătrunse de ideologie. Codul conflict/rezolvare prezent în cele mai multe programe TV de divertisment, de exemplu, oferă concepția marcată ideologic că toate problemele societății contemporane pot fi rezolvate prin asumarea unor norme și comportamente convenționale 2. Publicitatea expune adesea un model similar, prezentînd o anumită problemă și modul în care produsul pentru care se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
60 sînt cele care reușesc să articuleze ideologiile contraculturale ce promovează anumite mișcări și care influențează modul în care oamenii privesc, vorbesc, se comportă. Efectele cumulate ale imaginilor de arabi din filmele hollywoodiene, din buletinele de știri și emisiunile de divertisment de la televiziune, imagini cu caracter rasist, sînt cele care fac posibilă mobilizarea discursurilor anti-arabe în cadrul unor evenimente politice precum Războiul din Golf. Deși figura lui Rambo singură a avut o gamă foarte mare de efecte, dintre care unele le-am
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
temerile unor clase și grupuri sociale, dorințele și speranțele lor2. Decodificarea acestor alegorii sociale pune la dispoziția criticii de diagnoză o înțelegere profundă a situației indivizilor din diferitele clase și grupuri sociale, a tineretului între altele. Ca urmare, fantezia și divertismentul pot reprezenta vehicule ale unor diagnoze extrem de serioase asupra erei contemporane, pe care studiile culturale trebuie să le analizeze și interpreteze. Filme de groază și diferende de sex și clasă în epoca lui Reagan și Bush În ultimele două decenii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
desfășurată în cartierele rezidențiale. Oamenii de aici au în comun spațiul public al televiziunii, mijloacele de comunicare în masă și cultura "de larg consum", la care însă participă din spațiul privat al căminelor lor. Comunitatea prezentată aici este una a divertismentului, al cărei liant sînt elementele ce țin de divertisment și joc: jucării, televizor, sport, bere și alte bunuri de consum. Este o comunitate fragilă: fără televizor, spre exemplu, grupul de vecini care privesc meciul se dizolvă. Cei mai mulți dintre acești oameni
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]