6,346 matches
-
ca al lui prag să îl pășim. Dar astăzi trecutul și prezentul stau alături, Prin grija noastră vor dăinui și în viitor, Purtând mereu ale oamenilor idealuri, Căci tot ce e frumos și bun,este nemuritor. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DOMUL DIN MILANO / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2016, Anul VI, 08 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]
-
pungi, Soarele-i la zenit. Dar de unde-ai crescut, Fără de rădăcini, Într-un timp ce-a trecut Numărînd mărăcini. 8 Dantele, cercei și farduri subtile, Culori înșirate de azi înspre mîine. Și jocul acesta cu petale celeste Este doar pentru doamele cele cochete Ce se scurg ca lumina între nori și ferestre. 9 În lumea mea reală cu galaxii rebele Solfegiile toate sînt vreascuri de surcele Și nu au consistența iubirilor terestre Cînd clinchetul uitării se sparge în ferestre. 10 „ Se
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
Internet (“- Ție doar îți spun, am pus un seralist s-o proceseze, e la facultă fără frecvență, dar vrea și atestat de la noi... e dibaci la computere /.../ în câteva zile o ai, comunicarea, inclusiv suport electronic, pentru broșură”); la solicitarea “domului profesor univ. dr. Lăpăitu Zenoviu”, de a obține o sală pentru cursurile sale serale, se răspunde: “La Patrimoniu avem un fost absolvent...o să înțeleagă...”; profesoara Ciugulică este rudă cu directorul de la Prefectură, așa că nu întâmpină nici o piedică în a obține
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
cred în frumos, adevăr, în arta cuvântului, în cărți. Mă regăsesc în cele spuse de Miron Costin, „citiți cărțile, că nu este alta mai frumoasă și mai de folos zăbavnic decât cititul cărților”. Cred în acest lucru cu mare tărie. Domule Ion Rotaru, ne apropiem de sfârșitul dialogului nostru, care ați dori să fie ultimul cuvânt, ultimul gând? ... Sunteți o persoană deosebită și... frumoasă, doamna Angela Baciu ... Aceste vorbe le-am auzit, desigur, în franceză de la Charles de Gaule adresate frumoasei
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
în vise dorul de-nceput Pentru copilul ne-născut. Unul bătrân și sprinten la gândire, Altul mai tânăr, dar iute la fire, Al treilea mijlociu la stat, Tot căutau pruncul băiat. Trecând prin Köln, am recunoscut antetul. Magii veghează-n Dom, secretul, Iar catedrala mare, pentru Ei, Este lăcașul Magilor. Cei Trei. ,,Herr und Gott ! Du hast geschaffen, zu einer Lebensriese hin zu Dir Über Berg und Tal durch Freude, Sorge und Not geht jeder von uns seinen Weg. Die Heiligen
TREI MAGI- HERR UND GOTT de PETRU JIPA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341470_a_342799]
-
-o, vorba lui Gicuță. Acum să te văd, madammme! După ce-am trecut prin toate culorile semaforului, încerc să-mi recapăt ritmul normal al respirației, bâiguind scuze palide între două expirații ce par să nu se mai termine. Țâcă,... ăsta, dom’ profesor pare să nu observe că eu am o problemă anatomo-fiziologico-patologică și ține morțișsă-mi dea amănunte despre incidentul care-a dus, conform diagramei cauză-efect, la întâlnirea noastră de gradul zero: - Știți, a-njurat. Spune-mi ceva ce nu știu! - A zis
LUNI, LA PRIMA ORĂ de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342202_a_343531]
-
se explice? - Înjurătura. S-o fi enervat și el. Ierta-ți-l! La lecția asta cred c-ați ajuns. Am înțeles că vreți să-i scădeți nota la purtare... - Nu, nici vorbă! - Cum... nu? - Păi nu! - Păi bine, măi ț... dom’profesor, eu de ce mi-am rupt picioarele lunea la prima oră pân-aici? - N-am știut că preferați altă zi. Dacă vreți, putem să mai vorbim și mâine. Mă duc acum la ore. Sărutmâna! - Să... nătate! În drumul înapoi, aud
LUNI, LA PRIMA ORĂ de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342202_a_343531]
-
nimeni, un excremente cu ochi ! Faci degeaba umbră pământului ! Ce spun eu, n-ai nici măcar o umbră acolo, cât o fi umbra de mică! Umbli brambura agățat de gâtul vieții! Și mai pretinzi că iubești limba română : prostii! Hai spune dom ' profesor : CÂT FAC DOI ORI DOI ÎN LIMBA ROMÂNĂ? Vezi că nu știi? Vezi că ești un tâmpit? Ia-ți boarfele astea de poezii și du-te învârtindu-te acasă! Poate că ai acolo vreun animal care te-ascultă ! Vreo
DEŞERTUL DE CATIFEA (5) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342233_a_343562]
-
cancelarie, ne punea să scrim atâtea propoziții în caietele noastre, din care prima era obligatoriu: vaca mugește urmată invariabil de: porcul guiță. - Vaca nu mugește mă', ci muge. - A mea mugește domnule! - Porcul tău guiță mă' Năîtăfleață? - Aoleu, ce guiță dom'le! - Dă-i mă' să mănânce să nu mai guițe. N-aveam voie să facem propoziții cu catedra și piedestalul, unde am fi dat greș fiecare dintre noi. La ar'metică ni s-a părut mai greu să deprindem cele
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
tempo di essere amabile: é una via della felicita / Trova il tempo per sognare: salirai verso le stelle / Trova il tempo per amare: godrai la gioia della vita / Trova il tempo per pregare: é la musica dell`anima (La Domenica - Domul din Lecce). De ce ne temem când teama suntem noi prin tot ceea ce facem nechibzuit? Al cui ajutor îl vrem de ne prosternăm voit răului nostru, cerând apoi duioșie din partea spațiului deusian, care se depărtează lăsându-ne în jocul tensiunilor energetice
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
Dar nici lenea n-a omorât pe nimeni Pierzania a făcut mereu mai multe victime Decât virtutea aderenți Avem o părere foarte bună despre noi Plătiți-ne după valoare Că altminteri nu mai plecăm din stradă: - De ce-mi îndeși dom'le căciula pe ochi?!! Referință Bibliografică: Nimeni nu mai are chef de muncă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 556, Anul II, 09 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
NIMENI NU MAI ARE CHEF DE MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341960_a_343289]
-
acolo e locul lor, nu printre pământenii care au adunat în ei tot răul universal, printre oameni care se hăituiesc între ei, se autodevorează precum furnica buldog și se plâng apoi de durere, întristare și suspin, - cum ar zice sacerdotu', - dom' popa. De acolo, ei ne veghează și ne zâmbesc. Dacă vor; dacă pot, dacă au cui, dacă au pentru ce și cine. Primul cuvânt din prima poezie a volumului este „singurătatea”. Dacă n-aș fi citit în prealabil cartea, s-
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]
-
aceea că ne înfățișează, atât de plăcut și de bine informat, cu umor suficient și degajat, despre „cel mai excepțional produs al spațiului cultural românesc, și insist, este al spațiului cultural românesc... cel mai... poate...”. Wow! Să mori de râs, dom’le! Vă veți convinge parcurgând pamfletul „Universitatea s-a scremut și a ieșit un șoricel”! Trecând de la un domeniu la altul veți dori, poate, să vă completați ori să vă împrospătați cunoștințele despre istoria neamului românesc. În acest sens vă
DRAGI PRIETENI ŞI CITITORI DE PRETUTINDENI, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342357_a_343686]
-
brening pe lângă urechea stângă, beng! un altul pe lângă cealaltă. Am trâcnit de parcă aș fi fost lovit cu o măciucă în moalele capului. Cineva trăsese asupra mea! Mi-am revenit însă degrabă, am ridicat mâinile deasupra capului și am strigat râzând: Dom’ maistor, mă rog iertare de dumneata!... Moșu Klesch o ieșit la iveală cu arma fumegând în mână. Am vrut să văd cine mi-o făcut figura asta, mi-o zis, e o glumă vânătorească destul de obișnuită. Îmi pare rău numai
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
școală profesională și alta este să fii cu diplomă de liceu, nu? - Ba bine că nu, a intervenit Vasile care avea alte gânduri în cap și alte convingeri. După liceu, având diplomă, poți merge la facultatea de... cum îi zice dom’le... - La agronomie, tată, sau la silvicultură poate te‑ai gândit, a intrat Gabriel în horă. - Da, asta e, la agronomie, băiatul tatii! a exclamat Vasile bucuros că i se pot realiza visele. - Bine, dacă voi ziceți așa, o să merg
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
de istoriografia românească foarte puțin, fără să se atingă esența demersului domnului moldovean. Doar în anii `80, istoricul Ștefan S. Gorovei a publicat o monografie dedicată lui Petru Rareș la Editura Militară, care face pentru prima dată conexiunea dintre campania domului moldovean din 1529 în Ardeal și intenția de unire a celor două țări Moldova și Transilvania în frontul comun antiotoman. Savanții umaniști ai epocii vedeau realizabilă unitatea Daciei. Sigur că aceste idei istorice renascentiste despre Dacia și originea comună latină
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
Murillo, Poussin. Pe rând, Richelieu (care a fondat în 1635 Academia Franceză), Mazarin și Ludovic al XIV-lea joacă rolul de mari mecena. Crește și mecenatul burghez. Se construiesc Palatul Versailles, Palatul Hampton Court, Royal Naval Hospital în Greenwich, Sorbona, Domul Invalizilor, Piazza San Pietro, Palazzo Barberini, Oratoriul de la San Filippo Neri, Primăria din Amsterdam, se finalizează lucrările la Bazilica San Pietro (incluzând și Baldachinul lui Bernini), se reconstruiește catedrala de la Londra. Este epoca de aur a picturii olandeze. În filosofie
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
în ar¬și¬ța și sudoarea zilei. Aceste da¬ruri sunt primite prin Taina Mi¬rungerii, Taina pecetluirii cu Du¬hul Sfânt. Urmând profetului Isaia (11, 2-3), Biserica vor¬beș¬te despre șapte daruri ale Du¬hului. Luându-le din Dom¬nul nostru Iisus Hristos („din al Meu va lua“), Duhul le sădește în suflete: „Și Se va odihni peste El Du¬hul lui Dumnezeu, duhul în¬țe¬¬lepciunii și al înțelegerii, du¬hul sfatului și al tăriei, duhul cunoștinței și
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
duhovnicească de da¬ru¬rile Duhului în măsura capa¬ci¬tății lor de a le activa. Altfel, ele rămân în stare latentă, în po¬tență, talant îngropat în ța¬ri¬na sufletului, pentru care avem a da socoteală la întoarcerea Dom¬nului. Roadele Duhului Sfânt însă, care sunt daruri sporite haric prin lu¬crarea de sfințire a omului, sunt enumerate de Sfântul A¬pos¬tol Pavel: „Iar roada Du¬hu¬lui este dragostea, bucuria, p¬a-cea, îndelungă-răbdarea, bu¬n㬬tatea
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
în care, știu eu, te umfli de la ficat, de la drenaj prost, mă rog, esența e că dacă nu dai plicu’, atenția, nu primești recomandarea. Da...Trebuie să fii musai bolnav ca să-ți permiți u asemenea favor. Dar românu’ e inventiv, dom’le și când își pune-n cap ceva, reușește. Așa și cu analizele...Găsește el ceva, se și îmbolnăvește dacă e nevoie... Da...La comandă, ce mai...Dar cum este galanton din fire, dă și șpaga...Dacă trebuie...!? Adică ce
REFLECTII.. MEDICALE (!?) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341581_a_342910]
-
lumii, și atunci, și-au zis că nu banii contează și desigur, ar fi mai bine, ca acest „sfârșit” (adică noul an!) să-i găsească lângă o felie de piept de păsăroi australian, o halbă de șampanie, fie ea și Dom Perignon, Moet Chandon, Veuve Clicot sau ce-o fi (numai bule franțuzești să aibă!), niște artificii chinezești și Boeing-uri americane aruncate prin atmosferă/stratosferă spre Antarctica. Deci... când începe noul mileniu? În altă ordine de idei, hai să trecem iar
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
și împins parcă de o catapultă nevăzută, dintr-o singură mișcare, a sărit dincolo de marginea gropii și dus a fost. Speriat, speriat, dar ăsta s-a văzut afară din groapă pe când eu tot aici am rămas. Unde-oi fi greșit dom'le? Referință Bibliografică: Rămâi cu mine / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 312, Anul I, 08 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
RĂMÂI CU MINE de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340729_a_342058]
-
să trecem la socoteli și p-ormă, la evaluarea rablei dumitale. Repet! O fac din milă față de dumneata. --Rablă ai spus? a răcnit Mototolea. Poți să mă belești, să-mi iei totul, dar să nu-mi faci mașina rablă! --Bine, dom’le! Să-i zicem vechitură, doar nu vii acum cu pretenția că ai mașină nouă. --Aproape nouă, a mârâit Mototolea, scrâșnind din dinți. --Fie, a râs Nae, cât crezi că face? --O sută cincizeci! a mârâit din nou Mototolea, scos
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
cerut? Și nici nu-ți pun la socoteală inflația. --O fi, însă...ai uzat amarnic mașina. Între timp, s-a și învechit. Știi că mașinile se evaluează după anii vechime? râse satisfăcut Mototolea, că-i venise și lui rândul. --Bine, dom’le, bine! Spune odată cifra! --Trei! Mormăi printre dinți Mototolea. --Mă nenorocești! Se agită Nae. Spune odată cât vrei să-mi dai și nu mă mai fierbe, că nu mai am timp! Fie șase! Spuse Mototolea, cu pixul în gură
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
supăr și aruncă cu ceva după mine? Nu ratez negocierea? Trebuie să-i iau maul cu o cifră amețitoare, acolo, patruzeci, chiar cincizeci de milioane. Și nu-i mai las loc de întors. Dar dacă, nemernicul, tot mai negociază? Nu, dom’le, trebuie să-i arunc o cifră năucitoare, care să-i înmormânteze orice intenție de negociere. Ceva care...când va auzi, să-l facă să șoptească: „s-a făcut, bate palma!” Da, asta fac! Îi arunc momeala de o sută
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]