5,649 matches
-
dependente sau sate de ocol, toponimia este mult mai bogată decât în satele din zona colinară sau de șes unde existau marile proprietăți boierești. În zona montană găsim o toponimie veche, acea care fixează hotarele unor moșii desprinse din braniștea domnească și o toponimie mai nouă impusă de nevoia de delimitare a terenurilor folosite și de orientarea în teren. Această toponimie mai nouă, numită și minoră, diversificată și înmulțită odată cu creșterea populației din nevoia de individualizare, „este opera țăranului român” <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fără nume fixate, indicate după ape și după foștii juzi sau stăpâni sau după juzii de la data emiterii documentului. „Ultimele sate sunt noi, unele din obștea în curs de formare” <footnote Ibidem. footnote>. Dacă judecăm după actele emise de cancelaria domnească a lui Alexandru cel Bun care, așa cum am arătat anterior, ar rezulta că „satul care este la vamă” și apoi, cu precizarea făcută de Ștefan Voievod „unde a fost jude Cârstea”, ar fi un sat nou, adică întemeiat chiar în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Cailor, Valea Seacă, Vadul Poienii. La anul 1778 este consemnat toponimul Poienile Miculile <footnote Vezi documentele de la sfârșitul capitolului. footnote>. Spre deosebire de alte localități din Moldova și în special din Bucovina, a căror toponimie a fost alterată de folosirea în cancelariile domnești a limbii slavone rutenizate, apoi de folosirea limbii germane de către stăpânirea austriacă după 1775, toponimia veche și nouă a satului Vama a rămas în principal neschimbată. Unele corecturi au fost realizate de editorii documentelor vechi: M.Costăchescu, T.Bălan <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
altor perioade istorice și altor categorii sociale, în cazul de față, celei medievale și clasei țăranilor dependenți. Pentru epoca medie, feudală, singurul stăpân al pământului și locuitorilor era șeful satului, domnul și voievodul țării și, prin el, credincioșii și slujitorii domnești: boierii mari și mici (răzeșii-n.a.), bisericile și mănăstirile prin mitropoliți, episcopi, egumeni, preoți și călugări, care primeau documente, „urice cu tot venitul”. În acest sens, luând în considerare practicile feudale, documentele, actele, modul de organizare și funcționare a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
gura Pârâului Colibelor, Fânațele Câmpulungului, Imașul Moldovenilor, Pârâul Cetățile (Cetățel, Cetății), care impun câteva clarificări, pentru a nu se produce confuzii și interpretări eronate. Să ne oprim asupra toponimelor Pârâul Colibelor și Pârâul Arșițile Iepei. După cum se cunoaște, în cancelaria domnească din Moldova și Țara Românească s-a folosit, timp de câteva secole, limba slavonă. În limba slavonă cobela - cobila înseamnă iapă. Din toponimia românească de forma Pârâul Iepei, Dealul Iepei, Iapa, au fost traduse în documentele de cancelaria prin cobela
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
II. 3. Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldovița Sistemul de dependență a țăranului față de stăpânul feudal, indiferent de natura acestuia, boier, domn și indiferent de natura satului - sat boieresc, sat mănăstiresc, sat de ocol ori slobozie (sat întemeiat în braniștea domnească sau mănăstirească), se întemeiază pe renta percepută de stăpân de la țăranul dependent, care poate lua forma zeciuielii, a clăcii și slujbelor și pe legarea de glie, manifestată prin incapacitatea țăranului dependent de a părăsi moșia, de a se strămuta, drept
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
etnic românesc. Oricât de multe și grele erau obligațiile țăranilor dependenți din Moldova, acestea erau mult mai ușoare decât în alte țări, motiv suficient pentru ca mulți oameni străini să se așeze în Moldova, prin satele boierești, mănăstirești sau în braniștile domnești, unde au întemeiat noi sate. Sistemul de dependență al locuitorilor din satele mănăstirești a dat naștere la aprecieri și caracterizări oarecum exagerate, îndeosebi în legătură cu obligația țăranilor de a muncii: „aveau această obligație ca unii care erau închinați cu toată averea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sate de la care adunau venituri în produse agricole ; b. Imunități fiscale, fiind scutiți de dări către visteria domnească oamenii din satele mănăstirești, precum și dreptul călugărilor de a încasa daniile de la locuitorii satelor mănăstirești ; c. Imunități judiciare, care prevedeau că dregătorii domnești nu au dreptul să judece pe oamenii și preoții dependenți de unele mănăstiri pentru abaterile lor, egumenii fiind înzestrați cu puteri judecătorești și chiar cu dreptul de a încasa gloabele și dușegubinele ; d. Imunități comerciale care constau, pe de o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și apoi suportau rigorile dreptului țării. Satele închinate mănăstirilor erau scutite de toate obligațiile față de domnie. Astfel, într-un document din 17 aprilie 1475, dat de Ștefan cel Mare pentru mănăstirea Horodnic, mănăstire de călugărițe, se specifică clar: „nici o slujbă domnească nu vor face, ci să păzească această mănăstire și să lucreze acestei mănăstiri, iar dacă vor pierde ceva de al mănăstirii sau dacă nu vor munci ce va fi de trebuință acelei mănăstiri să ne dea de știre” <footnote Mănăstirile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sașii din Bistrița. Așa cum s-a văzut, locuitorii satelor închinate mănăstirilor aveau obligația de a munci, obligație care nu include neapărat numai muncile agricole. Această obligație nu apare în documente în primele secole de existență a statului Moldova pentru satele domnești și boierești. Claca, munca neplătită, ca formă a rentei feudale, era cerută de mănăstire, care stabilea numărul zilelor de clacă, fără să depășească 9-10 zile pe an <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 66. footnote>. Obligația de a munci include pentru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
erau transportate cereale pentru mănăstire erau Berchișești, sat mănăstiresc la fel ca Vama, și Baia, locuită încă de sași, care erau datori să plătească zavesca (amendă pentru nerespectarea autorității lucrului judecat),60 ruble de argint dacă nu vor respecta hotărârea domnească de a da mănăstiri 12 coloade de orz și 4 de grâu <footnote Ibidem; în Baia, mănăstirea Moldovița stăpânește posada de pe valea Moldovei, o parte din mori, o sladniță cu berărie și 4 sălașe de tătari și adună ceara de la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și stupi, furt din case și de produse agricole, pentru cauzarea de rană sângerândă, călcarea hotarului vecin în scopul de a paște vitele, a tăia nuiele, a vâna și a pescui. În caz de omucidere, procesul era judecat de instanțele domnești, însă nici un document care se referă la omucidere nu implică locuitori din Vama. Se poate ca documentele să nu fi consemnat cazuri de omor înfăptuit de vămeni, deși acestea trebuie să fi fost de-a lungul timpului, însă se cunoaște
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în caz că nu ajungea, se împrumuta sau gira altcineva cu averea, cu o sumă de bani, ca părțile să se împace. În unele cazuri de împăcare, când se făcea din nou un lucru bun ( res est bonare) nu mai intervenea autoritatea domnească, dar în cazul în care se aprecia că fapta săvârșită atentează la siguranța statului, sfatul domnesc, având rol de tribunal suprem, aplica pedeapsa capitală, moartea prin tăierea capului. Atât timp cât relațiile dintre mănăstirea Moldovița și locuitorii din Vama s-au bazat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
părțile să se împace. În unele cazuri de împăcare, când se făcea din nou un lucru bun ( res est bonare) nu mai intervenea autoritatea domnească, dar în cazul în care se aprecia că fapta săvârșită atentează la siguranța statului, sfatul domnesc, având rol de tribunal suprem, aplica pedeapsa capitală, moartea prin tăierea capului. Atât timp cât relațiile dintre mănăstirea Moldovița și locuitorii din Vama s-au bazat pe cerințe rezonabile, dările, muncile și slujbele au fost suportate, această situație durând aproape trei sute de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
defrișare, smulse pădurii, și au dispus de aceste suprafețe de teren vânzându-le câmpulungenilor, prilej de lungi procese și intervenții la instanțele statului. Când dreptul de proprietar deplin al mănăstirii a fost încălcat, aceasta a intervenit pe lângă domnitori și sfatul domnesc pentru a-și recupera moșia înstrăinată. Așa s-a întâmplat după ce Pavăl Ciotu (printre primii vămeni cunoscuți cu numele de familie și de botez), ajuns la nevoi, zălogește o suprafață de teren unui locuitor din Câmpulung. Documentul din 6 noiembrie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, care a cumpărat din Ardeal, de la bigăul din Reghin, o familie de țigani cu șase copii. Alți robi, țigani și tătari, au fost dăruiți mănăstirii de boieri cu funcții în sfatul domnesc și în administrația țării. Robii tătari și-au pierdut identitatea etnică, fiind asimilați țiganilor <footnote Ștefan Pascu, Liviu Maior, Culegere de texte pentru istoria României, vol. I, E.D.P., București, 1972, p. 124-125. footnote>. Potrivit dreptului robilor, pedepsele aplicate acestora în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
tendința egumenilor și călugărilor de a le răpi vechile drepturi, impunând noi dări și munci, asemuindu-i robilor, și, pe de altă parte, rezistența locuitorilor în fața ofensivei călugărilor, care se manifesta prin nesupunere, nerespectarea regimului proprietății și jalbe adresate divanului domnesc. Înăsprirea raporturilor dintre vămeni și mănăstire se suprapune la sfârșitul secolului al XVII-lea și în tot secolul al XVIII-lea peste situația de instabilitate și insecuritate pentru Țările Române: desele năvăliri, pustiiri și războaie între poloni, austrieci și turci
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și stăpâni - mănăstiri și biserici - îl determină pe Constantin Mavrocordat să emită un așezământ la 12 ianuarie 1742, prin care reglementează raporturile dintre cei de mai sus și stabilește: „tot omul casnic ce va ședea pe moșie mănăstirească, ori om domnesc, ori boieresc, ori slujitor, orice fel de breaslă ar fi, să aibă a sluji într-un an mănăstirii, ori cu clacă, ori cu carul cu boi. De va sluji la ceva ori cu sapa ori cu ce fel de lucru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu vor vrea să dea bani, să lucreze 12 zile pe an, încă 6 de vară și 6 de iarnă ca să fie pentru chiverniseala mănăstirii.” <footnote T. Bălan, op.cit., vol. III, p. 202-204. footnote> Intransigența, abuzurile, plângerile înaintate domniei, divanului domnesc, amenzile și monopolurile pe moară, cârciumă, desfacerea băuturilor, dreptul exclusiv de vânat și pescuit în braniștea mănăstirii, practicate de egumeni și călugări nu-și găsesc justificarea decât în apărarea cu îndârjire a rânduielilor vechi și învechite, a privilegiilor care în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și să-i pedepsească pe fiecare după fapta lui.” Iași, 5 mai 1627 D.R.H., A., Moldova, p. 260 8. Vol. X, documentul 58, p. 146, 10 august 1772 Ienache cantacuzino, stolnic și Gheorghe Cananău, medelnicer duc la îndeplinire hotărârea Divanului domnesc prin care vămenii sunt obligați să plătească Mănăstirii Moldovița dările ce-i datoresc și să-i lucreze 12 zile pe an. „La porunca cinstitului Divan domnesc am fost trimiși să cercetăm pe locuitorii satului Vama de lângă Câmpulung, moșie mănăstirească, după
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
august 1772 Ienache cantacuzino, stolnic și Gheorghe Cananău, medelnicer duc la îndeplinire hotărârea Divanului domnesc prin care vămenii sunt obligați să plătească Mănăstirii Moldovița dările ce-i datoresc și să-i lucreze 12 zile pe an. „La porunca cinstitului Divan domnesc am fost trimiși să cercetăm pe locuitorii satului Vama de lângă Câmpulung, moșie mănăstirească, după jalba ce a dat-o la Divan sfinția-sa, Vnedict, egumenul mănăstirii Moldovița și ni s-a poruncit să mergem la satul vama și să cercetăm
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
batalioane de infanterie era generalul Gabriel von Splény, care va fi și primul guvernator militar al teritoriului numit Moldova austriacă și apoi Bucovina. Trupele austriece au ocupat primele reședințe voievodale Baia, Siret și Suceava ale domnilor Moldovei și toate ctitoriile domnești - biserici și mănăstiri, înzestrate cu dărnicie cu moșii, sate, mori, prisăci, braniști și întinse păduri, un teritoriu de unde putea desăvârși ocuparea întregii Moldove, din moment ce „cheia Moldovei” se afla în mâinile lor. În aceste momente grele și tragice pentru români, nici o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de o alta din 12 mai 1775, după care s-a trecut la delimitarea zonei cedate, care, conform ultimei convenții semnată la Palamutca, la 2 iulie 1776, cuprindea orașele Siret, Suceava, Cernăuți, Câmpulung pe Ceremuș și Câmpulungul Moldovenesc, foste ocoale domnești, 226 de sate și cătune, un teritoriu de 10.441 km2 și o populație de 71.750 de locuitori <footnote Ibidem, p. 81 footnote>. Pentru delimitarea hotarului din Ocolul Câmpulung Moldovenesc, a părții care era cedată habsburgilor, s-a întrunit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
tot cam atunci, la o diferență de doar 5-6 ani, și tot prin acele locuri, inegalabilul povestitor Ion Creangă își începea instrucția în condiții de mediu și cu metode asemănătoare. În 1850, la doar șase ani, intră elev la Școala Domnească care funcționa pe lângă bi- serica Sf. Ioan din Piatra-Neamț, pentru o pe- rioadă de patru ani. Programatic, părinții îl me- niseră pentru cariera preoțească. Astfel, după acești ani, devine elev la Seminarul din Socola de la marginea Iașului, unde va urma
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
XIV-lea, și-a avut capitala, pînă În secolul al XVI-lea, În această parte a sa, la Baia, la Siret, apoi la Suceava. Luptele cu Polonia nu se puteau duce pentru dominația asupra teritoriului unde se afla Însăși reședința domnească. Disputa era pentru Pocuția, amanetată de polonezi Moldovei la sfîrșitul veacului al XIV-lea, iar nu pentru Bucovina. Să nu detaliem. Care era componența etnică a populației Bucovinei la crearea acesteia? Recensămîntul făcut de Austria În primul an de ocupație
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]