KorAP: Find »[drukola/base=dormitor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...98 99 100 ...272 >

6,786 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379

stă bine fetelor frumoase, care nu arătase nici un interes pentru Milton și nici măcar nu se spălase pe cap. Săptămână de săptămână, ajutate sau constrânse de părinți, fetele veneau, și săptămână de săptămână Milton Stephanides se scuza ca să se ducă În dormitor și să cânte la clarinet În fața geamului. Acum, cu Desdemona mânându-l de la spate, veni jos s-o vadă pe Gaia Vasilakis. Tânăra stătea Între părinții ei, pe sofaua durdulie de culoare verde marin, ea Însăși o fată grăsuță, Îmbrăcată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
reușească să țină În aer instrumentul imens, șuierător, cu multe clape. Acordeonul părea aproape cât ea de mare și Tessie cânta la el conștiincios, prost și Întotdeauna cu o notă de tristețe carnavalescă. Când erau mici, Milton și Tessie Împărțiseră dormitorul și cada de baie, dar fusese era demult. Până de curând, Milton se gândise la Tessie ca la verișoara lui cochetă. De câte ori vreunul dintre prietenii lui Își manifesta interesul pentru ea, Milton Îi spunea să-și ia gândul. ― E fructul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
cu o expresie de mânie triumfală, a făcut această declarație gravă: ― Dumnezeu a adus asupra noastră judecata pe care o merităm. S-a dus În sufragerie, unde a Îndreptat În trecere o pernă de la canapea, apoi a urcat scările până În dormitor. Acolo s-a dezbrăcat și și-a pus cămașa de noapte, deși era de-abia ora zece dimineața. Și apoi, pentru prima oară de când fusese Însărcinată cu Zoë și pentru ultima oară Înainte de a se urca acolo pentru totdeauna, douăzeci și cinci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
se pregătește să-l ciocnească. Dar Înainte să se Întâmple ceva, mama mea Îl bate pe tata pe umăr. În gură are un termometru. În timp ce de pe masa de la parter sunt adunate farfuriile, părinții mei urcă, ținându-se de mână, În dormitor. În timp ce Desdemona ciocnește ouă cu Lefty, părinții mei se depănușează de un minimum de haine. În timp ce Sourmelina, care s-a Întors din New Mexico pe perioada sărbătorilor, ciocnește cu doamna Watson, tatăl meu scoate un mic geamăt, rostogolindu-se de pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
depănușează de un minimum de haine. În timp ce Sourmelina, care s-a Întors din New Mexico pe perioada sărbătorilor, ciocnește cu doamna Watson, tatăl meu scoate un mic geamăt, rostogolindu-se de pe mama, și declară: ― Cred că s-a rezolvat. În dormitor se face liniște. Înăuntrul mamei mele, un miliard de spermatozoizi Înoată Împotriva curentului, cu masculii În frunte. Poartă cu ei nu numai instrucțiuni despre culoarea ochilor, Înălțime, forma nasului, producția de enzime și rezistența la microbi, ci și o poveste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
swing și jucătorii de baseball de la Casa Zebrei de pe vremuri nu puteau ține timpul În loc. Nu mai era 1940, ci 1967. Mai exact, noaptea de duminică, 23 iulie 1967. Și sub perna tatălui meu era ceva ca un cocoloș. Iată dormitorul părinților mei: mobilat În Întregime cu reproduceri ale stilului american timpuriu, le oferă (la preț redus) o legătură cu miturile fondatoare ale țării. Remarcați, de exemplu, tăblia din furnir de la capul patului, făcută din „lemn natural de cireș“, cum Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
George Washington. Îndreptați-vă atenția asupra tapetului cu motivul Războiului de Independență. Un model care se repetă, Înfățișând faimosul trio de toboșar, flautist și bătrân șchiop. De-a lungul primilor mei ani din viață, aceste siluete Însângerate au mărșăluit prin dormitorul părinților mei, când dispărând după o masă de toaletă „Monticello“, când ivindu-se de după o oglindă „Mount Vernon“ sau nemaiavând uneori Încotro să se ducă, fiind tăiați În două de câte un dulap. Acum În vârstă de patruzeci și trei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
vină la restaurant! Se răscoală colorații! ― Casa Stephanides, am continuat eu politicos, așa cum fusesem Învățată. Callie la telefon. ― Callie? O, Doamne! Scumpete, pot să vorbesc cu tata? ― Un minut, vă rog. Am pus jos receptorul roz, m-am dus În dormitorul părinților mei și l-am trezit pe tata. ― E domnul Fioretos. ― Jimmy? Iisuse, ce vrea? Și-a ridicat obrazul de pe pernă, iar pe obraz i se vedea amprenta unui pistol. ― Zice că se răscoală cineva. Moment În care tatăl meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
găsesc pe tata, să-l salvez, dacă era nevoie, sau cel puțin să-i spun să vină acasă. Făcându-mi cruce În stil ortodox, m-am furișat În jos pe scările de la pod, Închizând ușa după mine. La mine În dormitor mi-am pus bascheții În picioare și șapca de aviator Amelia Earhart pe cap. Fără să trezesc pe nimeni, am ieșit pe ușa principală, am alergat până la bicicleta parcată lângă casă și am plecat, pedalând. După două străzi am zărit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
instalate - la mai bine de treizeci de ani de când fusese construită casa Însăși, În 1909 -, interfoanele probabil că funcționaseră toate. Dar În 1967 puteai să vorbești În interfonul din bucătărie și propria voce să nu ți se audă decât În dormitorul principal. Difuzoarele ne distorsionau vocile, așa că trebuia să ascultăm foarte atent ca să Înțelegem ceva, ca și cum am fi descifrat primele cuvinte stâlcite ale unui copil.) Capitolul Unsprezece a meșterit la sistemul pneumatic din subsol și și-a petrecut ore Întregi trimițând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
iarba tăiată, care se lipise de minge, iar umezeala mingii a fost explicată brusc de labradorul grăsan care a apărut șchiopătând. Clementine Stark avea un pat cu baldachin ancorat ca o corabie regală Într-un capăt al covorului bleumarin din dormitorul ei. Avea o colecție de insecte cu Înfățișare veninoasă, prinse pe un suport. Era cu un an mai mare decât mine și mai umblată: fusese o dată la Cracovia, care era În Polonia. Din cauza alergiilor ei, Clementine trebuia să stea foarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
mutat, am spus. Stăm În casa din spatele casei dumneavoastră. Acum se Încruntă. M-am gândit că spusesem vreo prostie - prima mea greșeală de etichetă În Grosse Pointe. Doamna Stark zise: ― De ce nu vă duceți sus, fetelor? Ne-am dus. În dormitorul ei, Clementine s-a cocoțat pe un cal de lemn. Următoarele trei minute l-a călărit fără să scoată vreun cuvânt. Apoi s-a dat jos brusc. ― Aveam o broască țestoasă, dar a evadat. ― Chiar așa? ― Mama spune că ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
intenția de a corecta greșelile lumii. Sprijinită de tăblia patului, cu plasa de păr prinsă pe frunte ca o diademă, Desdemona părea la fel de bătrână și de Îndârjită ca regina Victoria. Trona peste insula ei regală, care consta doar Într-un dormitor plin de păsări. O regină În exil, cu numai doi slujitori rămași: Tessie și cu mine. ― Roagă-te să mor, mă instrui ea. Roagă-te ca yia yia să moară și să se ducă la papou. ...Dar Înainte să continuu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
În „Căsuță“, o colibă acoperită cu șindrilă care În mitologia școlii ocupa un loc comparabil cu cabana lui Lincoln În legenda Întemeietoare națională. Elevele de clasa a cincea o vizitau În fiecare primăvară. În șir indian, treceau pe lângă cele două dormitoare cu paturi pentru o singură persoană (care, poate, le induceau În eroare), pe lângă birourile fondatoarelor, unde Încă mai erau stilouri și bomboane, și pe lângă gramofonul la care cele două ascultau marșuri de Sousa. Fantomele domnișoarelor Baker și Inglis bântuiau școala

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
care trebuiau Întreținute. Am Început să mă rad pe picioare și la subsuoară. Îmi pensam sprâncenele. Codul vestimentar de la școala mea interzicea fardatul. Dar În weekenduri am ajuns să experimentez, Între anumite limite. Reetika și cu mine ne machiam În dormitorul ei, pasându-ne una alteia o oglinjoară. Îmi plăcea În mod special tușul de pleoape dramatic. Modelul meu În acest sens era Maria Callas - sau poate Barbra Streisand În Funny Girl. Divele triumfătoare cu nasuri mari. Acasă, mă furișam În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-se din mâlul primordial. Robinetele picurau În ritmul lent, inexorabil, al timpului Însuși și eu eram acolo singură, ferită. Ferită de sentimentele mele confuze pentru Obiectul Obscur și ferită, de asemenea, de fragmentele de conversație pe care le auzeam din dormitorul părinților mei. Chiar În noaptea precedentă Îmi ajunsese la urechi vocea exasperată a lui Milton: ― Încă te mai doare capul? Iisuse, ia o aspirină. ― Am luat deja, Îi răspunsese mama. Nu mă ajută cu nimic. Apoi numele fratelui meu și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-te cât e de Înaltă. Cred că nu e-n regulă. Tăcură câteva clipe, apoi tatăl meu Întrebă: ― Doctorul Phil ce spune? ― Doctorul Phil! Nu spune nimic. Vreau s-o duc la altcineva. Murmurul vocilor părinților mei de dincolo de peretele dormitorului, care Îmi dăduse pe tot parcursul copilăriei un sentiment de securitate, acum devenise o sursă de anxietate și de panică. Așa că l-am schimbat pe niște pereți de marmură, care aveau ecou numai de la sunetul de apă picurând, de la apa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
țigară căzut pe tapiseria Pierre Deux. Cutii de bere se vărsau pe covoarele de familie. În bibliotecă am văzut doi băieți care, râzând, urinau Într-un trofeu de tenis. Majoritatea erau copii mai mari. Câteva cupluri urcau scările, dispărând În dormitoare. Și Obiectul Încerca să se comporte de parcă ar fi fost mai mare. Copia expresia superioară, plictisită, a fetelor de liceu. Se duse pe veranda din spate, mergând Înaintea mea, și se așeză la coada de la butoiul de bere. ― Ce faci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
oaspeților, amplasamentul băii, cum să aprind luminile. Dar manierele lui nu mă impresionau. Mă Întrebam de ce Obiectul nu-mi spusese nimic despre Rex la telefon. Era deja acolo de trei săptămâni și nu-mi spusese o vorbă. Am intrat În dormitorul ei. Hainele mototolite erau aruncate pe patul nefăcut. Pe o pernă zăcea o scrumieră murdară. ― Surioara mea e o ființă cu apucături cam dezordonate, spuse Jerome, uitându-se În jur. Tu ești ordonată? Am dat din cap. ― Și eu. Altfel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
mea până l-am văzut pe Jerome plecând cu camera de filmat pe umăr. Bănuiam că nu mai fac parte din distribuție. Părinții Obiectului se Întoarseră de la tenis, de la meciul de dublu de dimineață. Doamna Obiect urcă scările până În baia dormitorului principal. De la fereastra mea l-am văzut pe domnul Obiect cum urcă În hamacul din spatele casei, cu o carte În mâini. Am așteptat să aud dușul pornind și apoi am coborât pe scările de serviciu și am ieșit pe ușa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
curăț de ea. În timp ce-i dădeam așa Înainte, am auzit ușa de jos trântindu-se. M-am șters la nas pe cearșafuri, am Încercat să mă calmez și am tras cu urechea. Am auzit pași pe scări, apoi ușa de la dormitor deschizându-se și Închizându-se. Obiectul intră și rămase acolo, pe Întuneric. Probabil că aștepta să i se obișnuiască ochii cu bezna. Stăteam Întinsă pe-o parte, prefăcându-mă că dorm. Podelele au scârțâit și ea a venit pe marginea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
cu un fel de tristețe, mi-am plecat capul. Mi-am plecat capul În fața zeului dorinței disperate. Am sărutat pântecul Obiectului și apoi, Încet, căpătând din ce În ce mai multă Încredere, am luat-o În sus. Vă amintiți inima mea de batracian? În dormitorul Clementinei Stark făcuse un salt dintr-un mal noroios, mișcându-se Între două elemente. Acum făcea un lucru și mai ciudat - se furișa pe uscat. Înghesuind mileniile În treizeci de secunde, Își dezvolta conștiința. Sărutând pântecul Obiectului, nu făceam numai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
pentru călătorie, cu pantaloni gri de stofă și cu o cămașă albă. Întindeam mâna pe fereastră și culegeam dude din pomul care creștea În fața geamului. Mâncam dude de o oră, ca să-mi abat atenția de la sunetul care se auzea În dormitorul părinților mei. Dudele se copseseră În ultima săptămână. Erau cărnoase și zemoase. Mă murdăream pe mâini de la ele. Afară trotuarul era mânjit cu mov, ca și iarba, ca și pietrele din straturile de flori. Sunetul din dormitorul părinților mei era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
se auzea În dormitorul părinților mei. Dudele se copseseră În ultima săptămână. Erau cărnoase și zemoase. Mă murdăream pe mâini de la ele. Afară trotuarul era mânjit cu mov, ca și iarba, ca și pietrele din straturile de flori. Sunetul din dormitorul părinților mei era plânsul mamei mele. M-am ridicat. M-am dus până la geamantanul deschis și m-am uitat Încă o dată dacă Împachetasem tot ce trebuia. Părinții mei și cu mine urma să plecăm peste o oră. Ne duceam la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
vena de la mână, umplând un număr alarmant de eprubete cu sângele meu. De ce era nevoie de atâta sânge, n-a spus. Iar mie mi-era prea teamă ca să Întreb. Totuși În noaptea aceea mi-am lipit urechea de peretele de la dormitor, sperând să aflu ce se petrece. ― Ei, ce-a spus doctorul? Întrebă Milton. ― A spus că doctorul Phil ar fi trebuit să observe de când s-a născut Callie, i-a răspuns Tessie. Toată treaba s-ar fi putut rezolva de pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]