2,584 matches
-
nu se mai practică azi, în schimb îngroparea vătafului", în care apare și un popă mascat, își are sensuri care sunt cu greu înțelese azi. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Bătrâni, Junii Curcani, Junii Dorobanți, Junii Brașovecheni, Junii Roșiori și Junii Albiori. Junii Tineri reprezintă vechea ceată a feciorilor, adevărați întemeietori ai obiceiului, fiind prezenți pe tot parcursul anului în ritualurile junilor. Atributul de „tânăr” li s-a alăturat pentru a desemna deosebirea între cei
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
ziua de „Sânchetru” (Sfinții Petru și Pavel — 29 iunie) la Crucea Mușicoiului, o impresionantă troiță datând din anul 1671, fiind ridicată de protopopul Băilă și refăcută de Nicolae Stinghe Oaie in 1902. În vechime Junii Curcani organizau maialuri împreună cu Junii Dorobanți pe Șaua Tâmpei, acest maial a fost reluat cu sprijinul Ministerului Culturii în anul 2013. Cea de-a doua troiță protejată de Junii Curcani este cea din Grui, cunoscută și sub numele de Crucea de la Știm, ridicată în anul 1781
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
refăcut de Nicolae Muntean-Stim. Tot ei protejează troița lui Gheorghe Tănasie, ridicată pe aceeași stradă în anul 1867 pe locul altei troițe (a lui Gheorghe Anania, 1761). Parastasele Junilor Curcani au loc la Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului. Junii Dorobanți au funcționat împreună cu Junii Curcani din 1879, se desprind de aceștia începând cu anul 1924, devenind grup distinct. Monografia „Junii Dorobanți” pune în discuție anul 1923, ca an al scindării Grupului Junilor Curcani, prin prezentarea unui registru de procese verbale
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
troițe (a lui Gheorghe Anania, 1761). Parastasele Junilor Curcani au loc la Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului. Junii Dorobanți au funcționat împreună cu Junii Curcani din 1879, se desprind de aceștia începând cu anul 1924, devenind grup distinct. Monografia „Junii Dorobanți” pune în discuție anul 1923, ca an al scindării Grupului Junilor Curcani, prin prezentarea unui registru de procese verbale al Dorobanților în care apare menționat anul 1923. Primul steag a fost confecționat în anul 1926. Păstrează pe actualul steag al
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
funcționat împreună cu Junii Curcani din 1879, se desprind de aceștia începând cu anul 1924, devenind grup distinct. Monografia „Junii Dorobanți” pune în discuție anul 1923, ca an al scindării Grupului Junilor Curcani, prin prezentarea unui registru de procese verbale al Dorobanților în care apare menționat anul 1923. Primul steag a fost confecționat în anul 1926. Păstrează pe actualul steag al companiei lor (alcătuit în 1977, prilejuit de centenarul Independenței), imaginea unui erou de la 1877, descris de Vasile Alecsandri în poezia „Dorobanțul
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Dorobanților în care apare menționat anul 1923. Primul steag a fost confecționat în anul 1926. Păstrează pe actualul steag al companiei lor (alcătuit în 1977, prilejuit de centenarul Independenței), imaginea unui erou de la 1877, descris de Vasile Alecsandri în poezia „Dorobanțul”. Vechiul steag a dispărut în condițiile tulburi ale anului 1948, când prin decret guvernamental au fost desființate toate grupurile de juni. Din 1938 Junii Dorobanți au dobândit personalitate juridică. Costumul este asemănător Junilor Curcani, cu singura deosebire că poartă o
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
prilejuit de centenarul Independenței), imaginea unui erou de la 1877, descris de Vasile Alecsandri în poezia „Dorobanțul”. Vechiul steag a dispărut în condițiile tulburi ale anului 1948, când prin decret guvernamental au fost desființate toate grupurile de juni. Din 1938 Junii Dorobanți au dobândit personalitate juridică. Costumul este asemănător Junilor Curcani, cu singura deosebire că poartă o căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Țării Românești. si cei doi lei. În rândurile Dorobanților sunt recrutați juni căsătoriți de pe străzile aparținătoare
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
toate grupurile de juni. Din 1938 Junii Dorobanți au dobândit personalitate juridică. Costumul este asemănător Junilor Curcani, cu singura deosebire că poartă o căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Țării Românești. si cei doi lei. În rândurile Dorobanților sunt recrutați juni căsătoriți de pe străzile aparținătoare zonei Curcanilor și Pajistei si Valea Tei, Valea Morilor si Prund. Junii Dorobanti organizează de Sfanta Maria Mare "Jocul Strămosesc de la Crucea Dreptății, de la „Fântânița Popii”, din capatul strazii Pajistei, aceasta este ridicată
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Jocul Strămosesc de la Crucea Dreptății, de la „Fântânița Popii”, din capatul strazii Pajistei, aceasta este ridicată în 1919 de Ioan Peligrad și soția sa Elena, născută Pulpaș. In trecut Junii Dorobanti organizau si un maial la Crucea Dreptății. Complementar grupului Junilor Dorobanți, funcționa în Șchei „Societatea Pajiștenilor — Crucea Dreptății” al cărui statut a fost publicat în tipografia brașoveană a lui Iohann Göth, care avea ca scop „cultivarea spiritului de societate în tinerime, nobilimea moravurilor și dezvoltarea inteligenței, îndemnul la muncă și economie
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Pajiștenilor — Crucea Dreptății” al cărui statut a fost publicat în tipografia brașoveană a lui Iohann Göth, care avea ca scop „cultivarea spiritului de societate în tinerime, nobilimea moravurilor și dezvoltarea inteligenței, îndemnul la muncă și economie”. La ora actuală Junii Dorobanți au 65 de membri, dintre care 17 junițe, înscrise în grup. Din 1993 funcționează cu personalitate juridică „Societatea Junilor Dorobanți” În ciuda faptului că se știa că acest grup s-a constituit în anul 1922, obținând statut juridic în 1929, din
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
cultivarea spiritului de societate în tinerime, nobilimea moravurilor și dezvoltarea inteligenței, îndemnul la muncă și economie”. La ora actuală Junii Dorobanți au 65 de membri, dintre care 17 junițe, înscrise în grup. Din 1993 funcționează cu personalitate juridică „Societatea Junilor Dorobanți” În ciuda faptului că se știa că acest grup s-a constituit în anul 1922, obținând statut juridic în 1929, din rândul românilor șcheieni stabiliți în Brașovul Vechi, ca semn al trăirii istorice comune cu românii din Șcheii Brașovului, se păstrează
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
troaca” (un război de țesut arhaic, cu ciocănele, care a dat șcheienilor porecla de „trocari”). Astăzi, contrar vechiului obicei, Junii Albiori, în cadrul încolonării spre Pietrele lui Solomon și înapoi, nu mai ocupă locul al treilea, ci ultimul, permițând Roșiorilor, Curcanilor, Dorobanților și chiar Brașovechenilor să defileze în fața lor, Abiorii încheind plutonul. Actualul steag este confecționat în 1977, cu ocazia centenarului Războiului pentru Independență, purtând pe o parte portretul marelui poet al deșteptării noastre Andrei Mureșianu, iar pe cealaltă parte un June
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Ordinul ,Mihai Viteazul” clasa a III-a, în baza Înaltului Decret nr. 910/19 aprilie 1918 și medalia Comemorativă a Războiului 1916-1918, cu Baretele Dobrogea, Carpați, Mărăști și Mărășești, brevet nr. 10550/1 iulie 1919. 1939 - colonel, comandantul Regimentului 30 Dorobanți Câmpulung Muscel. 3 iunie 1941 - 1 septembrie 1941 - Comandantul Diviziei 18 Infanterie 1 septembrie 1941 - 10 ianuarie 1942 General de brigadă Teodorescu Iosif a fost comandantul Diviziei 11 Infanterie. 1942-1944 Comandant adjunct al Corpului V Infanterie 1944-1945 General de Corp
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
(n. 29 Decembrie 1890 - d. ?) a fost un general român, care a luptat în al Doilea Război Mondial. 1941 - Colonel Visarion C. Constantin - comandantul Regimentului 16 Dorobanți Infanterie „Baia - Mareșal Iosif Pilsudski" Botoșani, în cadrul Diviziei 7 Infanterie. 1942 - 1943 - General de divizie - Șeful Statului Major al Corpului 6 Infanterie. 1943 - 1944 Inspector al Corpului VI Armată. 1944 - Inspector al Mobilizării Industriale. 23 august 1944 - 5 septembrie 1944
Constantin Visarion () [Corola-website/Science/311955_a_313284]
-
mare cinste pentru voi și pentru părinții voștri și pentru neam. Fiți demni de precursorii voștri și luptați cu tot avântul căci în vinele voastre curge sângele urmaților lui Traian și Decebal”. Decorații: Colonel Visarion C. Constantin - comandantul Regimentului 16 dorobanți „Baia - Mareșal Iosif Pilsudski": Decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. a III-a prin DR 517/ 9.03.1944.
Constantin Visarion () [Corola-website/Science/311955_a_313284]
-
urcat pe treptele ierarhiei militare în mod constant, trecând prin diferite garnizoane din Dobrogea și mai apoi prin Giurgiu, Făgăraș, Sfântu Gheorghe, Câmpina, Sibiu, Timișoara și Cluj. Între anii 1944 - 1945, ca locotenent-colonel s-a aflat la comanda Regimentului 11 Dorobanți, participând la războiul al doilea mondial. Pentru faptele de arme a fost decorat cu ordinele „Mihai Viteazu” și „Coroana României”, precum și cu alte decorații sovietice și cehoslovace. Ca pensionar a trăit la Cluj unde a și decedat la data de
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
este o piață din București, Sectorul 1, situată la intersecția Bulevardelor Aviatorilor, Constantin Prezan, Primăverii și Calea Dorobanților. În decursul timpului, piața a purtat mai multe denumiri. Inițial s-a numit "Piața Jianu", în amintirea unuia din pandurii lui Tudor Vladimirescu. Însă, în perioada interbelică, denumirea a fost schimbată în "Piața M. Eminescu". În perioada celui de-al
Piața Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/309573_a_310902]
-
unde s-a înființat o comună nouă pe un domeniu al statului și unde au primit pământuri 800 de țărani tineri în virtutea unei legi vechi din 1864. Cu această ocazie, botează noua comună cu numele de Curcani al vitejilor săi dorobanți care au schimbat această poreclă într-un titlu de onoare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și avea în compunere doar satul de reședință, cu 790 de locuitori, ce trăiau în
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
înainte de domnia lui Mihai Viteazul, dar așezarea a devenit garnizoană a roșiilor abia odată cu domnia lui. Slujitorii, ceilalți războinici de țară, apăruseră la sfârșitul secolului al XVI-lea, dar se pare că Mihai Viteazul este adevăratul creator al breslelor de dorobanți și călărași, recrutați de obicei dintre țăranii liberi care își vânduseră pământul și care deci puteau fi mutați acolo unde era garnizoana. La Ploiești, unde oamenii deveniseră liberi (dacă nu fuseseră chiar înainte de 1597), dar unde moșia orașului era foarte
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
scene exotice din Nicopole cu peisaje care reflectă pustiirea războiului sau picturi de gen ca "Turc cu narghilea" și "Vânzători de covoare". Cele mai bune realizări din această perioadă sunt "Lagărul", cunoscut și cu numele de "Bivuac", "În tabără", "Aprovizionarea dorobanților români în Bulgaria", "Gara de mărfuri", "Cai la conovăț" și acuarela "Întâlnirea". Pictura "Cai la conovăț" a fost realizată în anul 1886, după nouă ani de la război. În ea se văd remarcabilele calități pe care Henția le avea în redarea
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
peste două treimi din suprafața pânzei) pe care se desfășoară scena, dă tabloului un caracter de "peisaj cu figuri" și nu unul de "compoziție în peisaj". Tabloul se află astăzi la Muzeul Național de Artă al României. În compoziția "Aprovizionarea dorobanților români în Bulgaria", cunoscută și ca "Transport de provizii pe front", scena este de un realism care trece peste limitele unei observații cât de cât obiective. Ea are figurate elemente pline de haz care nu sunt mai puțin interesante sub
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
un realism care trece peste limitele unei observații cât de cât obiective. Ea are figurate elemente pline de haz care nu sunt mai puțin interesante sub aspect documentar. Scena se desfășoară la poalele unui deal de pe care coboară trupele de dorobanți călare și niște catâri, la confluența trecerii drumului peste un podeț pricăjit și deteriorat. Soldații se străduiesc să-și determine animalele îndărătnice să treacă peste spărtura podului. Aproape de centrul compoziției, în prim plan, apare un măgar proptit cu picioarele din
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Gara Mărășești (construită odată cu calea ferată București-Galați-Roman în preajma lui 1872) este clasificată ca monument de arhitectură. Două sunt monumente de for public bustul lui Alexandru Ioan Cuza din parcul cu același nume (realizată în 1908) și monumentul eroilor Regimentului 10 Dorobanți (realizat în 1909) din curtea liceului. Alte două monumente sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare bustul sublocotenentului Gabriel Pruncu (1927) din spatele gării și cimitirul ostașilor germani aflat pe drumul spre Panciu, în localitatea Tișița. FOTO Mărășești, orașul erou care
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
Militară de Ofițeri Activi de Infanterie din Sibiu. După absolvirea Școlii de Ofițeri, a fost repartizat la Regimentul 10 Vânători din Tighina. În perioada campaniei militare de pe Frontul de Est, a îndeplinit funcția de comandant de companie la Regimentul 10 Dorobanți din Divizia 6 Infanterie, participând la eliberarea Chișinăului, a Odessei și la bătălia de la Cotul Donului. A fost luat prizonier de către sovietici și s-a reîntors în țară cu Divizia Tudor Vladimirescu (formată din prizonieri români), participând la Campania din
Ion Tutoveanu () [Corola-website/Science/304992_a_306321]
-
Montand de la Sala Floreasca, iar al doilea sportiv. Emisia în această perioadă era realizată cu ajutorul unui emițător de 22 kw, în standardul D, pe canalul 2. În anul 1968 este inaugurat un nou sediu, folosit și în prezent, pe Calea Dorobanților constituit din: 3 studiouri de producție (1, 2 și 3), 1 studio pentru știri (4), 2 studiouri pentru crainic (5 și 6), 1 studio pentru schimburi internaționale (7), 1 studio pentru înregistrări muzicale și alte incinte cu facilități pentru producție
Televiziunea în România () [Corola-website/Science/305069_a_306398]