2,664 matches
-
2008, Antohi a fost codirectorul unei Școli de vară organizată de ICR-Berlin, la care au participat numeroși cercetători de prestigiu internațional (Jörn Rüsen, Jürgen Kocka, Moshe Idel, Armin Heinen, Ștefan Troebst, Violeta Barbu, Klaus Bochmann, Dietmar Müller, Anke Pfeifer, Vasile Dumbrava, Andrei Corbea-Hoișie). Prezenta foștilor informatori Antohi și Hoișie a fost vehement contestată de Herta Müller și alți dizidenți anti-comuniști.
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298883_a_300212]
-
datând din secolul XIX. Ghelari: O biserică monumentală construită în perioadă de grele încercări, fiind începută înaite de al II-lea Război Mondial și sfințită numai în anul 1976. Din Ținutul Pădurenilor mai fac parte și alte trei sate Ciulpăz, Dumbrava (fostă Găunoasa) și Cutin aparținând de Comuna Pestișu Mic, accesul se face din Hunedoara (de la Castelul Corvinilor) pe drumul judetean DJ 687 de-a lungul râului Zlaști, fiind o altă poartă de intrare în Ținutul Pădurenilor. Alt drum de acces
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
tronului Moldovei de către fratele voievodului Petru Șchiopul în 1574. Pentru a marca momentul, la Săpățeni (localitate în apropiere de Focșani) se organizează o impresionantă petrecere la care au luat parte cei doi voievozi cu boierii lor. Profitând de moment, vornicul Dumbrava, în fruntea unei armate de boieri moldoveni însărcinați să își prezinte omagiile, se alătură domnitorului Moldovei proaspăt mazilit, Ioan Vodă cel Viteaz și ia cu asalt zona. În lipsa unei armate consistente, Alexandru al II-lea și fratele său sunt zdrobiți
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
departe (muzică și text); Cu haină pe umeri (muzică și text); Dar speri (muzică și text); Câmpia mea (text Eugen Rotaru); Vreo zgatie de față (versuri Mihai Eminescu); Înapoierea cheii (Mi-e dor) (versuri Nichita Stănescu); Șah maț (text Mihai Dumbrava); Indiferentul (muzică și text); Mă strigai (muzică și text); Pace, să fie pace (muzică și text); Listen my daughter (text în colaborare Greg Smith); Un mărțișor (muzică și text); Tulburătoare e această primăvară (muzică și text); Toate, toate trec (muzică
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
ls Festivalul Presei Ankara - Turcia 1971 - Premiul special al Presei, Festivalul Internațional - Malta 1973 - Premiul Consiliului Culturii și Educației Socialiste - Stelele - de George Grigoriu / Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia 1975 - Premiul I - Melodiile dragostei - de Ion Cristinoiu / Mihai Dumbrava - Fest. Mamaia 1976 - Premiul ÎI - Un roman de dragoste - de Temistocle Popa / text Mihai Dumbrava - Fest. Mamaia 1979 - Premiul la creație - Pasărea măiastra - muzică Vasile Vasilache jr. text Margareta Pâslaru, Fest. Tineretului București 1981 - Premiul la creație - Diamant fermecat - muzică
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Consiliului Culturii și Educației Socialiste - Stelele - de George Grigoriu / Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia 1975 - Premiul I - Melodiile dragostei - de Ion Cristinoiu / Mihai Dumbrava - Fest. Mamaia 1976 - Premiul ÎI - Un roman de dragoste - de Temistocle Popa / text Mihai Dumbrava - Fest. Mamaia 1979 - Premiul la creație - Pasărea măiastra - muzică Vasile Vasilache jr. text Margareta Pâslaru, Fest. Tineretului București 1981 - Premiul la creație - Diamant fermecat - muzică Margareta Pâslaru, text Eugen Rotaru, concurs TV „Șlagăre în devenire” 1996 - Membră de Onoare - UNICEF
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Cămărzana (în nord) coboară în sud până la munții ce împrejmuiesc localitățile Orașu Nou - Racșa - Vama. Țara Oașului cuprinde următoarele comune și sate apărținătoare: Orașu Nou, Prilog, Racșa, , Orașu Nou-Vii, Certeze, Huța Certeze și Moișeni, Vama, Vama Băi, Călinești-Oaș, Lechința, Coca, Dumbrava, Târșolț, Aliceni, Trip Băi, Boinești, Bixad, Cămârzana, Bătarci, Târna Mare și Negrești-Oaș (oraș). Depresiunea Oaș prezintă altitudini maxime de 400-500 m. Localitățile sunt așezate dealungul văilor ce străbat Țară Oașului. În partea de nord este bazinul Lechincioarei care cuprinde Valea
Țara Oașului () [Corola-website/Science/306511_a_307840]
-
urmare, s-a constituit Escadrila 2 Elicoptere cu reacție pentru a se asigura trecerea pe acest tip de elicopter. În perioada octombrie-decembrie piloții Vasile Iurașcu, Mihai Fitcal, Tudor Condruz, Carol Covaci, inginerul Petru Porumb, mecanicii de bord Ion Florescu, Aurel Dumbrava, Gheorghe Iorga, Constantin Caravan și specialiștii radio, IEOAB au urmat cursul de trecere pe elicopterul cu reacție Mi 8 în Uniunea Sovietică, pe aerodromul Kremenciug, din regiunea Poltava. Alături de ei s-au aflat pentru același curs aviatorii din Ungaria, Etiopia
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
, cunoscută și sub numele de "Dumbrava Vadului", "Poiana Narciselor", "Dumbrava Narciselor", precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, "Pădurea Vadului", este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
, cunoscută și sub numele de "Dumbrava Vadului", "Poiana Narciselor", "Dumbrava Narciselor", precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, "Pădurea Vadului", este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului Vad
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Narciselor", precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, "Pădurea Vadului", este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului Vad. Dumbrava Vadului este situată în partea central-vestică a județului Brașov, la 3 km spre sud-vest de satul Vad și este străbătută de drumul comunal DC65 (șosea asfaltată). Rezervație naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr. 5, din 6 martie
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
amplasament se desfășoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv și „"industrial"” al narciselor, prin vandalism, acestea și-au restrâns foarte mult aria de apariție. Aria naturală este suprapusă sitului Natura 2000 - "Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului" și dispune de șase clase de habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri"; "Comunități de lizieră cu ierburi
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
alba"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandră, ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"); Insecte: lepidoptere cu exemplare din speciile: "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Lycaena helle", "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu). "Dumbrava Vadului" a constituit un minunat decor al unui episod al filmului artistic românesc "Neamul Șoimăreștilor", ecranizare a romanului cu același nume, scris de Mihail Sadoveanu. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
va fi albastră, Boogie, Marți, după Crăciun), Ioachim Stroe (Aurora, Francesca), Roxana Szel (A fost sau n-a fost?, Polițist, adjectiv), scenaristul Tudor Voican și criticii de film Andrei Gorzo, Andrei Rus, Anca Grădinariu, Carmen Mezincescu, Cristi Mărculescu, Alin Ludu Dumbravă , Miruna Vasilescu și Mădălina Roșca. Alți absolvenți UNATC care s-au afirmat în diverse branșe ale divertismentului: Horia Brenciu, Ștefan Matei (Elefanții bizari), Tudor Popescu (), Vlad Feneșan,Andrei Proca si Andrei Fantana (Robin and the Backstabbers), Vlad Ilicevici (directorul executiv
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/307934_a_309263]
-
lumii" al lui Cătălin Mitulescu (cu 15.752 spectatori). Recenziile criticilor de film au fost parțial negative, filmul fiind catalogat drept una dintre cele mai proaste pelicule autohtone ale anului 2006 (în opinia unor critici precum Laurențiu Brătan, Alin Ludu Dumbrava sau Anca Grădinariu). Criticul Valerian Sava a considerat că filmul este vulgar atât prin imagini (Bizo visează să facă sex cu Iuliana în cuva camionului de la REBU), cât și prin limbajul folosit de protagoniști, titlul cel mai potrivit al producției
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
comerț cu amănuntul, 2 piețe agricole, 7 unități de alimentare publică și 2 unități de deservire socială. În oraș sunt 3 filiale ale băncilor comerciale și 2 ale companiilor de asigurare. Serviciile de agrement sunt reprezentate de baza de odihnă „Dumbrava”. În domeniul agricol activează „Cereale” S.R.L., care cultivă porumb și alte culturi agricole. Localitatea este intersectată de traseul Soroca-Rezina, lungimea totală a drumurilor publice este de circa 20 km. Orașul are stație de cale ferată. Primarul orașului Șoldănești este Ion
Șoldănești () [Corola-website/Science/303199_a_304528]
-
rămas bun de la fiicele sale: Cea de-a doua tragedie din trilogia lui Sofocle este „Oedip la Colonos” (Greacă veche: Οἰδίπους ἐπὶ Κολωνῷ). Bătrân și orb, Oedip sosește la Colonos, fiind condus de fiica sa Antigona. Aflându-se într-o dumbravă sfințită, le este cerut să părăsească Colonos-ul. Dar Oedip știe că aici va muri și cere să-l vadă pe Teseu, regele Atenei. Bătrânilor din Colonos, care vin în fața lui Oedip, le este mărturisită originea sa blestemată, aceștia dorind apoi
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
lui Mihai Eminescu. Creația artistică este reprezentată de ansamblul folcloric „Foleșteanca” (conducator Elena Calmuțchi) Orchestra de muzică populară "Păunaș" de la Casa raională de cultură Fălești (conducător Valeriu Negrii), colectivul etnofolcloric pentru copii "Auraș-Păcuraș" de la Liceul Teoretic "Ion Creangă" (conducător Valeriu Dumbravă). Școala de Arte Plastice pentru copii "Gheorghe Vrabie" (director Furdui Damian) și Școala de muzică (director Anatol Ragulschi) educă calități estetice la copii, ansamblul folcloric cu titlul model „Izvoraș” și ansamblul de dans popular „Mugurel” de la casa de creație pentru
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
2008, Antohi a fost codirectorul unei Școli de vară organizată de ICR-Berlin, la care au participat numeroși cercetători de prestigiu internațional (Jörn Rüsen, Jürgen Kocka, Moshe Idel, Armin Heinen, Ștefan Troebst, Violeta Barbu, Klaus Bochmann, Dietmar Müller, Anke Pfeifer, Vasile Dumbrava, Andrei Corbea-Hoișie). Prezenta foștilor informatori Antohi și Hoișie a fost vehement contestată de Herta Müller și alți dizidenți anti-comuniști.
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298979_a_300308]
-
periculos. Deși a continuat a mai fi rege 2 ani, Ioan Albert a rămas în memoria polonezilor ca "regele în timpul căruia cavalerii au fost nimiciți". Locul bătăliei, din ordinul lui Ștefan a fost curățat și în loc a fost sădită o dumbravă, cunoscută în cultura populară sub numele de "Dumbrava Roșie". Se spune că din stejarii semănați de polonezi a mai rămas până astăzi doar unul singur, numit de localnici "Stejarul lui Ștefan cel Mare". În anul următor, 1498, Ștefan a întreprins
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
2 ani, Ioan Albert a rămas în memoria polonezilor ca "regele în timpul căruia cavalerii au fost nimiciți". Locul bătăliei, din ordinul lui Ștefan a fost curățat și în loc a fost sădită o dumbravă, cunoscută în cultura populară sub numele de "Dumbrava Roșie". Se spune că din stejarii semănați de polonezi a mai rămas până astăzi doar unul singur, numit de localnici "Stejarul lui Ștefan cel Mare". În anul următor, 1498, Ștefan a întreprins o campanie în Pocuția, anexând-o pentru 34
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
rămâne ca un șir de mătănii roșii, pe catifeaua albastră a mării și sub capacul de palid mărgean al cerului. Apoi între noi și splendida vecernie, care se lăsa pe marea dinspre răsărit, au început să crească încâlcitele cortine ale dumbrăvilor de dafin, de stejar și de castan. Un copăcel necunoscut, care înflorea pretutindeni, spânzura pe toate coastele roiuri de fluturi galbeni. Mireasma atâtor mărăcini balsamici făcea din poteca noastră drum ca în inimă de catedrală, după ce cădelnițele au revărsat largi
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
centru diplomatic, în care se hotăra uneori soarta statelor grecești. Conform legendelor, ținutul Olympia fusese cucerit de dorieni, conduși de către eroul Heracles (Hercule). Ei au trasat limitele incintei sacre numită ""Altis"", denumire provenită din cuvântul "altis", care înseamnă crâng sau dumbravă. În urma săpăturilor arheologice, s-a dovedit că incinta avea o formă trapezoidală, cu dimensiuni de aproximativ 200 m lungime și 175 m lățime. Pe această platformă, amenajată în terase, s-au construit în decursul timpurilor multe edificii sacre. În secolul
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
Nicolae Iorga, care a fost demolată pentru prelungirea Bulevardului Dacia (secvențele din vila domnului Vornicescu). Scenele din Restaurantul Odobești, unde Ștefan Bănica a cântat, sub numele de scenă Ion Fănică, cateva cântece compuse de Ion Cristinoiu pe versurile lui Mihai Dumbrava, au fost filmate într-un restaurant de pe strada Galați (azi Vasile Lascăr), care a fost demolat ulterior. Printre cântecele interpretate de Bănica a devenit cunoscut un cântec care începe cu următoarele versuri: „Eu sunt Fane-ncurcă-lume/ Mi-am făcut în târg
Brigada Diverse în alertă! () [Corola-website/Science/303886_a_305215]
-
Odin, în care petrecerile și veselia se stingeau la căderea nopții și reînviau la fiecare răsărit de soare. Ceremoniile religioase constau în rugăciuni, după formule magice, ofrande, sacrificii sângeroase și aveau loc în aer liber, pe vârfuri de munți, în dumbrăvi sau poieni. Ulterior incintele sacre au fost împrejmuite și s-au construit altare. Capul familiei îndeplinea zilnic anumite ritualuri, dar cele comunitare erau dirijate de sacerdoți (preoți, preotese, magi, prezicători). Marile sărbători erau oficiate de regi. Ritualul sângelui se practica
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]