5,962 matches
-
individualizează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”». Vom preciza că și după aceste explicații rămân încă neclarități în legătură cu unele reprezentări heraldice de pe stema Universității, cu felul în care aceasta este realizată pe medalia aniversativă din 2010 (fig. 56av), cât și în legătură cu imaginea edificiului (fig 56rv). Este știut și unanim acceptat, cel puțin în lumea colecționarilor, că o medalie pare cu atât mai interesantă ca realizare artistică cu cât imaginea de ansamblu place, atrage privirea, stimulează imaginația și sensibilitatea și comunică prin reprezentări simple
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
bufnița, balanța și compasul, pentru cele trei facultăți inițiale, Filosofie, Drept și Științe). În legătură cu reversul medaliei aniversative din 2010 vom prelua un text al arhitectului Gh. Curinschi pe care l-am folosit ori de câte ori a venit vorba de palatul Universității, acest edificiu simbol al întregii istorii a învățământului academic ieșean: „Amplasată cu fațada principală de-a lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele în partea superioară a pantei și ajunge la șase. Către stradă prezintă un rezalit central cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a pantei, pe aversul medaliei din 2010, modifică radical mesajul pe care îl transmitea imaginea integrală a acestuia de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit să evidențieze statutul actual al edificiului, dar se poate interpreta și că s-a amputat de fapt o etapă din istoria instituției academice ieșene. Credem că legenda latină a aversului, în afară de sensul metaforic de mamă care dă hrană spirituală, sugerează și rolul pe care l-a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalie îl plasează, în anul 1912, la Universitatea ieșeană, când s-a înființat secția agricolă care a dat prima promoție de ingineri agronomi cu diplomă, în 1915. După cum era de așteptat, pe medalia Centenarului din 2012 a fost valorificată, alături de edificiu, emblema Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, asta însemnând că modelul medalistic al Universității „Al. I. Cuza”, din 2010, s-a impus, că s-a încheiat perioada căutărilor și că, este posibil, să se ridice
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
definitiv problema reflectării statutului său istoric. Imaginii simbol, fațada cu colonade și fronton a Institutului de Anatomie, preluată pe aversul medaliei din 1999 (adoptată acum ca emblemă a instituției), i s-a contrapus, în anul 2004, o altă imagine simbol, edificiul Vechii Academii îmbrățișat de clădirea sub forma literei U a Universității respective și portalul. Preluarea tuturor imaginilor simbol pe placheta din 2009, reprodusă în figura 52b unifață , pare a fi, în acest caz, un final al căutărilor Cum în 2013
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
rânduri consemnează că al doilea domnitor pământean de după 1821 a încurajat realizarea unor lucrări edilitare precum: pavarea străzilor, aducțiune de apă, iluminarea orașului cu ulei vegetal în locul lumânărilor de seu, întreținerea și repararea podurilor de pe Bahlui și Nicolina ș.a. Unele edificii și instituții au fost sau au rămas adevărate simboluri ale Iașului și ele își leagă numele de Mihail Grigore Sturza. Vom numi: Grădina Copou, Obeliscul cu lei din grădina respectivă, Podu Roș din lemn, înlocuit cu unul din piatră, Palatul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
decenii de la înfăptuire, în anul 1996. În zona centrală a aversului (fig. 100av), mărginită de bandă circulară cu inscripția MUZEUL SATULUI BUCUREȘTI - ROMÂNIA / FONDAT ÎN ANUL 1936, sunt profilate, stilizat, pe un disc simbol ce intră parțial în câmpul medaliei, edificii ale satului românesc. Pe revers (fig. 100rv) este chipul lui Dimitrie Gusti, realizat, după cum probează și inițialele de pe umărul drept, de Maximillian Fetița. Acest fiu al Iașului mai apare, după cunoștințele noastre, în anul 2000, și pe unul dintre cele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe fundațiile turnate pentru Școala Normală de Fete . Această construcție încântă privirea cu linia ei zveltă și totodată cu impresia de masivitate pe care i-o dă dimensiunea și i-o accentuează rezaliturile dispuse central și la îmbinarea dintre laturi. Edificiul devine obiect de reflectare medalistică în anul 2002 când instituția pe care o găzduieste a sărbătorit 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Pe aversul medaliei realizată în anul respectiv (fig. 50av) edificiul este prezentat dintr o inspirată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și la îmbinarea dintre laturi. Edificiul devine obiect de reflectare medalistică în anul 2002 când instituția pe care o găzduieste a sărbătorit 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Pe aversul medaliei realizată în anul respectiv (fig. 50av) edificiul este prezentat dintr o inspirată perspectivă care-i sporește nota de măreție, de edificiu simbol, încadrat într-o coroană alcătuită din spice de grâu stilizate. Întreaga reprezentare este cuprinsă în bandă, puțin reliefată, mărginită de cerc liniar exterior, pe care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
când instituția pe care o găzduieste a sărbătorit 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Pe aversul medaliei realizată în anul respectiv (fig. 50av) edificiul este prezentat dintr o inspirată perspectivă care-i sporește nota de măreție, de edificiu simbol, încadrat într-o coroană alcătuită din spice de grâu stilizate. Întreaga reprezentare este cuprinsă în bandă, puțin reliefată, mărginită de cerc liniar exterior, pe care este inscripția 90 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT AGRONOMIC UNIVERSITAR LA IAȘI 1912-2002. Pe revers
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
preluat integral aversul medaliei jubiliare și de protocol a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din 1999. Credem că originalitatea medaliilor respective nu ar fi fost cu nimic afectată dacă ar fi fost gravate alte imagini ale acelorași edificii, originale deci, care adăpostesc UMF „Gr. T. Popa”, sau Institutul de Anatomie. Pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie se putea valorifica, cu precizarea anului 1933 în exergă, imaginea impozantului palat din incinta Spitalului „Sfântul Spiridon” care adăpostește cele două clinici
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
bățul ăsta folosit de unii doar prin ședințe ?”. O idee revine sistematic, rostită de diverse personaje : „Socialismul nu e țara laptelui și a mierii, dar îți oferă posibilitatea de a le avea” (Tovarășul Prim). „Vă imaginați comunismul ca pe un edificiu de cleștar, cum încercau unii să- l prezinte ?” (tovarășul Cremene). „Imaginea idilică despre lume n-are nici o legătură cu arta adevărată !” (prof. Cremene). „Poate și noi suntem vinovați de imaginea pe care am lăsat- o celor tineri. Am vrut să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
AUGUSTIN IOAN Arhitectura interbelică și chestiunea identității colective în 1937, România se prezenta la Expoziția Universală de la Paris cu un pavilion național proiectat de Duiliu Marcu. Aflat în imediata proximitate a unui cuplu de edificii atât de tensionat pavilionul nazist (arh. Albert Speer) vs. cel stalinist (arh. Boris Iofan) - pavilionul regal român încerca să țină pasul cu această defilare de clasicism epurat (stripped classicism). Este destul să privim cu luare aminte modificarea adusă de Duiliu
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
românesc) și jumătate cu...(stil modern). Cred că adevărul nu e nici de o parte și nici de alta și nici la mijloc."4 Dimpotrivă, arhitectul vedea viitorul într-o simfonie de "caractere" - ale diferitelor programe, zone ale orașului și edificii - cerând fiecare o identitate proprie: Deci un oraș se va împărți după aceste caractere. Iar arhitecții trebuie să aibă concepții adequate (sic!) și să dea caracterele construcțiilor, cartierelor și orașelor. Nenorocirea mare este amestecul de concepții pentru acelaș (sic!) program
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
adaptare și mai ales de asimilare se vor preciza, poate, în luptă cu forțele străine, și mai mult adevăratele însușiri ale sufletului românesc"7. Există de asemenea o evidentă devenire în paralel, cu dinamici diferite, a programelor cu combustie oficială (edificii ale administrațiilor centrală și locală, edificii ale armatei, catedrale ortodoxe, palate și reședințe regale, sau ale ierarhiei ecleziale ortodoxe) pe de o parte și a celor promovate comunitar sau chiar privat (cartiere de locuințe individuale, biserici de parohie, clădiri de
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
se vor preciza, poate, în luptă cu forțele străine, și mai mult adevăratele însușiri ale sufletului românesc"7. Există de asemenea o evidentă devenire în paralel, cu dinamici diferite, a programelor cu combustie oficială (edificii ale administrațiilor centrală și locală, edificii ale armatei, catedrale ortodoxe, palate și reședințe regale, sau ale ierarhiei ecleziale ortodoxe) pe de o parte și a celor promovate comunitar sau chiar privat (cartiere de locuințe individuale, biserici de parohie, clădiri de birouri și hale industriale) pe de
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
catedrale ortodoxe, palate și reședințe regale, sau ale ierarhiei ecleziale ortodoxe) pe de o parte și a celor promovate comunitar sau chiar privat (cartiere de locuințe individuale, biserici de parohie, clădiri de birouri și hale industriale) pe de altă parte. Edificiile din prima categorie sunt așezate în poziții privilegiate în oraș față de celelalte construcții - care le țin front sau doar fac pur și simplu parte din textura urbană. Primele sunt "retrograde" stilistic în raport cu celelalte, câtă vreme, în afara aspectului de "ustensil", edificiile
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Edificiile din prima categorie sunt așezate în poziții privilegiate în oraș față de celelalte construcții - care le țin front sau doar fac pur și simplu parte din textura urbană. Primele sunt "retrograde" stilistic în raport cu celelalte, câtă vreme, în afara aspectului de "ustensil", edificiile - adevărată architectureparlante - aveau de "rostit" și textul subiacent despre stabilitate, ordine, ierarhie societală și/sau cerească, sau despre unitate națională. Cum provinciile nou adăugate statului român trebuiau cu deosebire apropriate prin "colonizarea" noilor edificii ale puterii românești în contexte urbane
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
câtă vreme, în afara aspectului de "ustensil", edificiile - adevărată architectureparlante - aveau de "rostit" și textul subiacent despre stabilitate, ordine, ierarhie societală și/sau cerească, sau despre unitate națională. Cum provinciile nou adăugate statului român trebuiau cu deosebire apropriate prin "colonizarea" noilor edificii ale puterii românești în contexte urbane pre-existente, care nu le erau consângene, imaginile rezultate din aceste compoziții forțate vor păstra multă vreme un vădit sens politic. "Stilul" (neo)românesc De remarcat este transmutarea unor imagini cu identitate arhitecturală distinctă, evident
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
și Valahia, bunăoară), ci și pentru că această diversitate provincială trebuia temperată în numele unor idealuri noi, cele ale unității și omogenității naționale și, pe cale de consecință, statale. Acestui efort inițial - soldat cu succese de stimă de felul Bufetului de la Șosea atâta timp cât edificiul rezultat se menținea cu eleganță înlăuntrul constrângerilor impuse de "mărimea absolută" (P.A.Michelis) a sursei - i se adaugă după unire un al doilea val, îndreptat cu preponderență asupra provinciilor nou adăugate, dar care propune și în vechiul regat edificii semnificative
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
atâta timp cât edificiul rezultat se menținea cu eleganță înlăuntrul constrângerilor impuse de "mărimea absolută" (P.A.Michelis) a sursei - i se adaugă după unire un al doilea val, îndreptat cu preponderență asupra provinciilor nou adăugate, dar care propune și în vechiul regat edificii semnificative. "Stilul" neoromânesc devine un comentariu supraponderal la "stilul" brâncovenesc - singurul care putea oferi deopotrivă argumente de scară și naționale cu privire la etnia eponimului său. Acum se vor produce excesele de scară ale arhitecturii neoromânești - și, cu ele, ieșirea de sub tutela
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
ele, de asemenea, mai urbane - prin scară și prin modul de încadrare în spațiul urban perimetral, ca la Sf. Elefterie Nou. Invocarea directă, nemediată a (re)surselor bizantine și chiar romane părea că poate rezolva convenabil (și într-un singur edificiu) atât problema scării urbane, cât și aceea a subtextului identitar. Mai cu seamă opțiunea romană - în cazul Bisericii Neamului a lui Joja și Goga, al proiectelor lor pentru concursul de la Odessa și, încă mai explicit "latin", pentru că romanic în felul
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
explicit "latin", pentru că romanic în felul baptisteriului și a turnului din Pisa, cel al lui Tiberiu Niga la același concurs pentru Odessa din 1942 - ne apare astăzi ca stranie. Părea să existe un consens în epocă privitor la caracterul feluritelor edificii: roman pentru administrație, bizantin pentru biserică. în anii patruzeci însă, sub spectrul războiului și al propagandei regimului antonescian, pare că asemenea ambiguități sunt menite să dispară. Cum regimul întrevede ca posibilă (deși nu realizează niciodată) o axă latină - în interiorul, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
adusă competiției era, așadar, aceea că "nimeni nu s'a adâncit în psihologia subiectului și în tradiția formelor plastice naționale spre a reda un mausoleu al ostașului român, cum a dat Apolodor din Damasc un Tropaeum al gloriei romane"11 Edificiile și monumentele României ar fi trebuit așadar să fie romane în esența lor, întocmai cum romani sunt în esență românii în numele cărora se fac ele18. Este de menționat în acest context "latinizant" sprijinul acordat uniaților (i.e bisericii greco-catolice) în
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
permeat arhitectura Europei și a Statelor Unite în anii treizeci pe deasupra celor mai diverse ideologii. Având aceeași justificare - identitatea națională este dată de originea (de sânge sau religioasă) a etniei majoritare - ca și în cazul bisericilor și catedralelor din preajma războiului, aceste edificii clasicizante și austere nu invocă prispa sau pridvorul, așa cum ar dori să ne facă să credem unii comentatori ai unor lucrări precum deja amintitele Palat al Victoriei și Operă din Timișoara (arh. Duiliu Marcu) sau pavilioanele de la Luna Bucureștilor (arh.
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]