12,690 matches
-
a unor scriitori actuali. Ediția este alcătuită din trei volume. Primul cuprinde prozele din Urcan bătrânul. Nuvele, apărut în 1938, la câteva luni după moartea autorului, dar al cărui sumar fusese alcătuit de acesta. Celor 17 texte din sumarul volumului editorul lea adăugat și 6 variante, ceea ce ne permite să urmărim travaliul pe text depus de autor, în vederea publicării cărții. Cel de-al doilea volum conține narațiunile publicate de Pavel Dan în periodice, dar care n-au făcut parte din Urcan
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
populară din Tritenii de Sus, realizată de scriitor în 1932. Ediția este prevăzută, la finalul celui de-al treilea volum, și cu un Glosar, un Indice de nume și un Indice toponimic, toate trei, foarte utile pentru cititorul de azi. Editorul a avut de surmontat câteva dificultăți, decurgând din împrejurarea că Pavel Dan s-a stins înainte de a-și vedea tipărit volumul de debut. De pildă, pentru textele din Urcan bătrânul, cuprinse în volumul I, Aurel Podaru a ales, firește, ca
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
pentru textele din Urcan bătrânul, cuprinse în volumul I, Aurel Podaru a ales, firește, ca text de bază pe cel din ediția princeps, pregătită de autor. Mai dificil a fost cu prozele din volumul al II-lea: în unele cazuri editorul a optat pentru varianta stabilită ca definitivă de edițiile anterioare - cum se întâmplă cu nuvela Precub - în alte cazuri (Jufa), dimpotrivă, a optat, din considerente estetice, pentru versiunea din revistă. Oricum, variantele textelor sunt reproduse, ca și în volumul I
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
se-nțelege, nedrepte. Ambele, trebuind a fi, în urma ediției de față, corectate. În fine, aș mai adăuga despre laboratorul ediției și precizarea că, așa cum se cuvine și cum o cere filologia, Aurel Podaru valorifică, unde este cazul, contribuțiile celor doi editori anteriori, Cornel Regman și Nicolae Florescu. Ambii, critici și istorici literari consacrați, ale căror ediții din 1965 și, respectiv, 1976 au constituit trepte importante în receptarea operei lui Pavel Dan. În special ediția lui Nicolae Florescu, intitulată Ultimul capitol, a
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
să o stabilizeze (s-a implicat în respectarea drepturilor omului, respectiv înființarea Institutului Român de Istorie Recentă). O lungă tradiție a olandezilor îndrăzneți și aventurieri se confirmă prin portretul său, conturat în paginile volumului realizat de Cătălin Strat (n. 1973). Editorul, istoric specializat în studiul propagandei comuniste și al totalitarismului, are meritul de a fi selectat cele mai interesante documente din dosarele de urmărire, de a fi îndreptat tacit greșelile de exprimare și dactilografiere ale „surselor”, explicând în note referirile la
Un ambasador neobișnuit by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3490_a_4815]
-
imaginea unui cărturar din stirpea celor aleși și deosebit de rari în cultura română. * Detroit, Michigan, U.S.A 20 august 1972 Stimate domnule Preda, Am primit primele exemplare din Poeme cu măști 1 și țin să-i mulțumesc, din toată inima, editorului Marin Preda pentru sprijinul său generos în a-mi vedea acest volum publicat. Totodată aflu din presa literară că ați împlinit, de curând, vârsta de 50 de ani. Îmi îngădui să mă alătur celor ce v-au sărbătorit și să
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
ANANIA [București], 6 mai 1980 Intrarea Patriarhiei nr. 7-9 Stimate domnule Bucur, Vă mulțumesc pentru broșură, ca și pentru amabila dedicație. Am citit articolul cu mare interes, și-l voi păstra la suprafață, cu atât mai mult cu cât, în calitate de editor și, probabil, de redactor al unui text final, pregătesc o nouă ediție a Bibliei 6. În lipsa unei „exaple”(?) a traducerilor românești, asemenea texte comparate, și comentate, sunt de un real folos. Cu cele mai bune sentimente, V[aleriu] Anania [Marin
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
departe în volume a textelor politice de mai târziu ale lui Vladimir Streinu, acelea apărute în „Dreptatea“ până ce, în 1947, oficiosul P.N.Ț. a fost suprimat de regimul comunist. E o sugestie pe care îmi îngădui să le-o fac editorilor cărții de față. O carte care ar putea să devină, astfel, prima dintr-o serie.
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
că a vorbit despre poezia mea comparînd-o cu un «cuțit fără plăsele». Nicolae Manolescu l-a întrerupt și i-a spus: «Metaforele dumneavoastră sînt, ca întotdeauna, strălucitoare, dar nu ne interesează. Ne-ar interesa dacă aveți ceva de spus în calitate de editor.» După cenaclu, Mircea Ciobanu și Nicolae Manolescu m-au chemat deoparte și m-au întrebat dacă am dat cartea la vreo editură, și mi-au propus să o dau la «Cartea Românească» pentru anul viitor, căci concursul de debut (cel
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
în predare și comprehensiv în dialogul intelectual de care tinerii au atîta nevoie în anii formației; plus conștiinciozitatea lui neobosită, prelungită în pedanteria pregătirii cursurilor, apoi în cărțile care rezultau din lecturile și fișările sale sistematice; * în fine, munca de editor, pe care, împreună cu prietenul și colegul nostru de generație Călin Vlasie, și-a asumato ca pe o construcție culturală de mare anvergură, ei doi făcînd din Paralela 45 un exemplu rar de solidarizare a unui mare număr de autori în jurul
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
slavi, 5, 1985, p. 169-195. 3. Laetitia Turdeanu-Cartojan (1920-1990), cercetătoare riguroasă a literaturii române moderne. 4. Emil Turdeanu - Modern Rumania. The Achivement of National Unity (1914-1920). Ediție îngrijită de Nicolae Țimiraș. Los Angeles, 1988. 5. Dan Simonescu (1902-1993), istoric literar, editor și specialist în bibliologie. 6. Marin Bucur - Emil Turdeanu (11 noiembrie 1911, Șibot - Hunedoara) în Istoriografie literară românească de la origini până la G. Călinescu. București, Editura Minerva, 1973, p. 434- 437. (Istoria literară veche la apogeu). 7. Victoria Ana Tăușan (n.
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
să respingă ideea de înnoire a hainei grafice. Statutul „iconic” de care se bucură revista lui Robert B. Silvers a ținut-o, deocamdată, au dessous de la mêlée. Dar pentru cât timp? Probabil că poziția conservatoare e legată de persoana legendarului editor, intrat în al nouălea deceniu de viață. Dar e aproape sigur că urmașii săi se vor adapta nevoilor clipei. Datorită istoriei zbuciumate din ultimele două decenii, până și venerabila „The New Republic”, înființată în 1914 de Herbert Croly și Walter
Speranța de celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3574_a_4899]
-
80 își încheia fiecare scrisoare cu cuvintele «Zâmbește în continuare»”. Pentru a face mesajul mai limpede, el e însoțit de o fotografie a celebrei cântărețe. Care, desigur, zâmbește larg, având - pentru eventualitatea că nu toți cititorii sunt la fel de inteligenți ca editorii - zona gurii încercuită cu roșu... Până acum, criticii literari n-au fost încă alungați. Adam Kirsch și Ruth Franklin continuă să scrie recenzii competente, David Hajdu ne delectează cu texte pe teme muzicale, iar David Thomson se dovedește un înlocuitor
Speranța de celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3574_a_4899]
-
figurează nici în ediția cuprinzătoare din 1979, nici în cele de după 1989. Este ceea ce face volumul Dăltuiri, îngrijit de Anca Sîrghie și Marin Diaconu. În ciuda titlului vag și neangajant, volumul aduce o însemnată contribuție la cunoașterea operei lui Radu Stanca. Editorii și-au propus să tipărească exclusiv texte inedite, considerând, pe bună dreptate, că opera scriitorului este departe de a fi cunoscută în întregime, multe texte de tinerețe rămânând în publicațiile epocii, în special în cele din Transilvania. Dezideratul de a
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
publicații uitate, cât și a situației obiective create de absența unor volume apărute în timpul vieții scriitorului. Nu se știe, în ciuda unor anunțuri făcute de Radu Stanca în anii ’30-’40, cum ar fi arătat volumele pe care acesta le proiectase; editorul trebuie, dacă dorește să nu falsifice profilul operei, să nu prezume structuri și conținuturi, înainte ca întreaga moștenire a scriitorului să fie tipărită. Dăltuiri datorează mult, desigur, și excepționalei expertize în materie de presă interbelică a lui Marin Diaconu. Fericită
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
secolul trecut. Un moment, din păcate, întrerupt brutal de vicisitudinile politice, iar în cazul lui Radu Stanca și de un destin inclement. Iată, prin urmare, că în ciuda impresiei superficiale că ne aflăm într-un impas al ediției de calitate, împuținarea editorilor profesioniști nu împiedică apariția în continuare a unor realizări valoroase, chiar surprinzătoare. Dăltuiri este, fără discuție, una dintre aparițiile notabile din ultimul timp.
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
sau om de serviciu și administrator la Școala Normală de Învățători, iar Alexandru Todea și-a continuat misiunea sacerdotală în clandestinitate, cu un curaj comparabil cu al vechilor apostoli. Ca și în celelalte volume, corespondența a fost pusă la dispoziția editorilor de către Ștefania (Didi) Manciulea, fiica învățatului dascăl, căreia, i se aduc, postum, cuvenitele mulțumiri. Corespondența se întinde pe trei luștri, între 1969-1974; nu este propriuzis un dialog epistolar, pentru că avem in extenso doar scrisorile „ucenicului” (Al. Todea) către magistru (Ștefan
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
cei doi frați și în alte intervale? Din epoca detenției lui Aurel Cioran probabil că nu, dar după aceea se pare că au existat și altele care în carte nu au ajuns. Sau vor ajunge în edițiile viitoare. În note editorii actuali ne spun : „Din corespondența trimisă și cea primită (deosebit de bogată și bine conservată) am selectat o mică parte”. Despărțiți vreme de patruzeci de ani, trăitori în lumi făcute să-i îndepărteze unul de celălalt, să-i separe, iar nu
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
în Ecce homo, în capitolul în care își comentează ditirambic propriile volume. Publicarea lui se va face postum și deseori impropriu, prin colaționarea arbitrară a unor fragmente care au legătură prea vagă cu presocraticii. Dar recordul de ingerință îl ating editorii francezi, care înlătură echivocul titlului și-i tranșează în mod abuziv ambiguitatea în favoarea variantei Nașterea filosofiei în epoca tragediei grecești. Neîndoielnic, titlul e acum foarte clar, numai că e iremediabil banal, acesta fiind un exemplu de cum poți mutila un autor
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
Literatură în urmă cu exact 50 de ani - iată o altă aniversare! - revine des la Kavafis, oferind cititorului câteva necesare chei și repere pentru descifrarea profilului artistic atât de complex și enigmatic al acestuia. În opinia lui Yorgos P. Savvidis, editor și exeget al lui Kavafis și editor al textelor lui Seferis despre Kavafis (într-o ediție în două volume intitulată Kavafis al lui Seferis), „nimeni din cei care s-au ocupat cu Kavafis în ultimii 80 de ani șcartea lui
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
ani - iată o altă aniversare! - revine des la Kavafis, oferind cititorului câteva necesare chei și repere pentru descifrarea profilului artistic atât de complex și enigmatic al acestuia. În opinia lui Yorgos P. Savvidis, editor și exeget al lui Kavafis și editor al textelor lui Seferis despre Kavafis (într-o ediție în două volume intitulată Kavafis al lui Seferis), „nimeni din cei care s-au ocupat cu Kavafis în ultimii 80 de ani șcartea lui Seferis a apărut în 1984-n.tr
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
Numit polar, noul roman polițist reprezintă fenomenul literar cel mai răsunător în Franța. Debutul editorial al genului n-a fost tocmai încurajator. Asta se întâmpla în 1970, când un editor curajos s-a decis să-l publice pe americanul James Ellroy. În SUA, genul era deja clasicizat, încă dintre războaiele mondiale. Un critic francez, de altfel, inclusese Șoimul maltez al lui Dashiell Hammett în rândul celor zece romane care „au
Noul roman polițist () [Corola-journal/Journalistic/3611_a_4936]
-
războaiele mondiale. Un critic francez, de altfel, inclusese Șoimul maltez al lui Dashiell Hammett în rândul celor zece romane care „au făcut America”. În Franța, până cu trei sau patru decenii în urmă, romanul polițist nu era considerat literatură. Doi editori și două colecții au lansat moda polarului de tip american în Franța: Aurélien Masson cu Série noire și François Guérif cu Rivages. Cei doi au acordat un interviu revistei L’Express de luna trecută în care, nu doar își relatează
Noul roman polițist () [Corola-journal/Journalistic/3611_a_4936]
-
mari nu sînt neapărat un motiv de bucurie, ele denotînd și o anumită imaturitate a pieței cărții. Cum vă explicați ponderea mare a traducerii la noi, cu mult peste media europeană, dincolo de faptul că publicarea de traduceri pare rentabilă pentru editori? Pe lângă imaturitatea pieței de carte, mai pot doar să presupun, deoarece nu am datele necesare, că editorii preferă să mizeze mai mult pe exploatarea intensă a interesului unui public relativ îngust, furnizându-i genuri familiare, decît pe lărgirea publicului prin
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
Cum vă explicați ponderea mare a traducerii la noi, cu mult peste media europeană, dincolo de faptul că publicarea de traduceri pare rentabilă pentru editori? Pe lângă imaturitatea pieței de carte, mai pot doar să presupun, deoarece nu am datele necesare, că editorii preferă să mizeze mai mult pe exploatarea intensă a interesului unui public relativ îngust, furnizându-i genuri familiare, decît pe lărgirea publicului prin genuri și segmente editoriale noi. Și ce segment editorial e mai bine încetățenit decît cel reprezentat de
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]