3,224 matches
-
program diferit, o nouă versiune a marxismului diferită de programele socialist-revoluționare ale lui Althusser, de exemplu, care reproduce, în ultimă instanță, politica partidelor marxiste de tip vechi. Prin contrast, programul neo-gramscian nu oferă nici garanții, nici teleologii, nici o epopee a emancipării, nici discursuri totalizatoare sau reductive, nici privilegierea unei clase sau unor grupuri sociale, nici vreun fundament de la care să pornească o luptă, dar încă mai împărtășește speranța că vor apărea noi atitudini de solidaritate, de luptă; el vede nevoia de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de la Birmingham pe un public activ este o evoluție reală, deși au existat și unele exagerări pe această temă. 31 Problema este că Fiske nu reușește să facă distincție între o atitudine progresistă și una reacționară, între o tendință de emancipare și una de distrugere, celebrînd toate tipurile de rezistență ca fiind pozitive, nereușind astfel să distrugă și să evalueze diferitele moduri și tipuri de rezistență. Un astfel de eșec ar putea avea efectul depolitizării acestei noțiuni extrem de puternice. 32 Vezi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care creează posibilitatea unei rezistențe împotriva tuturor formelor de opresiune. De asemenea, poate prezenta cu claritate obiectivele comune în lupta prin care reprezentările dominante sau alte forme de opresiune socială sînt contestate. Multiculturalismul critic se asociază astfel cu lupta pentru emancipare și pentru crearea unei ordini sociale mai libere, mai drepte și mai echitabile. Interesul multiculturalist față de diversitatea de forme de opresiune și rezistență se leagă de dezvoltarea unei teorii sociale și a studiilor culturale bazate pe o mare varietate de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
excentric de motocicliști conducîndu-și vehiculele într-un peisaj natural și expuneau imagini de fundal care îi încadrau pe aceștia în deșert, în peisaje muntoase cu cer și soare pentru a transpune ideologia anilor '60 despre individualism, libertate, armonie cu natura, emancipare prin tehnologie și așa mai departe. Woodstock folosea o triplă împărțire a ecranului montînd imagini ale scenei și ale publicului, prim-planuri și imagini de ansamblu pentru a prezenta în limbaj cinematic legătura strînsă dintre public și muzicieni la concertele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe linia acestui argument, se poate afirma că de vreme ce ideologia conține constructe retorice ce încearcă să convingă și să influențeze, acestea au, fără îndoială, o doză relativă de rezonanță și atracție și adesea conțin promisiuni sau momente de eliberare, de emancipare. Identificarea unor asemenea elemente de utopie în cele mai evidente creații ideologice apare în lucrarea lui Ernst Bloch, The Principle of Hope, care a fost tradusă în engleză în 1986 (vezi Kellner, 1994 b). Bloch oferă o examinare sistematică a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în engleză în 1986 (vezi Kellner, 1994 b). Bloch oferă o examinare sistematică a modului în care reveriile, cultura populară, marea literatură, utopiile sociale și politice, religia și filosofia adesea catalogate de critica ideologică marxistă ca ideologie conțin elemente de emancipare care proiectează viziunea unei vieți mai bune și care pun astfel sub semnul întrebării organizarea și structura vieții în capitalism (sau în socialism). De-a lungul întregii sale vieți, Bloch a susținut faptul că marxismul ca doctrină este viciat de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unilaterală, neadecvată și negativă a ideologiei. Ideologia este pentru Bloch un "Ianus-bifrons", este ambivalentă: ea conține erori, mistificări, tehnici de manipulare și dominație, dar și un potențial rezidual de utopie, un surplus care poate fi orientat spre critica socială sau emanciparea politică. Bloch considera că pînă și creațiile ideologice conțin expresii ale unor dorințe și articulări ale unor nevoi de care teoria socialistă și politica trebuie să țină seama dacă vor să conceapă programe și discursuri care să se adreseze acelei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
distrugerea comunităților clasei muncitoare în urma închiderii fabricilor de către corporațiile multinaționale. Din această perspectivă, studiile culturale critice ar trebui să nu se limiteze la a critica ideologiile dominante, ci ar trebui să identifice elementele de utopie, de opoziție, subversiune sau de emancipare din cadrul constructelor ideologice care se opun astfel formelor existente de dominație. Acest procedeu se bazează pe acel tip de critică imanentă practicat de Școala de la Frankfurt în anii '30, cînd au opus formele anterioare de ideologie burgheză democratică unor forme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale libertății și individualismului (vezi Kellner, 1984, 1989 a). Ca urmare, în timp ce ideologiile burgheze bazate pe libertate, individualism și drepturi sînt ideologii ce maschează într-o anumită măsură dominația și subordonarea altor clase, ele conțin și elemente critice și de emancipare care pot fi folosite în vederea criticii aduse suprimării sau reducerii drepturilor și libertăților în societatea capitalistă. Așa-zisa "critică imanentă" practicată de Școala de la Frankfurt opune un tip de ideologie altui tip, folosind o ideologie mai rațională și mai progresivă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și crimă. Finalul însă poate fi citit și ca o subminare a mesajului de camaraderie feminină și triumf al femeii, întrucît le prezintă pe cele două personaje aruncîndu-se în gol cu mașina de pe o stîncă, sugerînd astfel că tentativele de emancipare a femeii, de solidaritate sînt sortite eșecului. Pe de altă parte, finalul poate fi privit și ca o afirmare a solidarității feminine, indicînd că obținerea libertății de către femei este imposibilă în societatea actuală dominată de puterea și violența masculină; ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
filmul se plasează, așadar, între cele două curente 20. În plus, viziunea din Slacker a unei vieți cu multiple alternative, în care o mare varietate de indivizi își produc propriile semnificații poate avea efectul de a crea un curent de emancipare. Personajele filmului nu se conformează și nu se supun unei atotcuprinzătoare structuri de dominație; deși își extrag toate opiniile și imaginile din media, ele le procesează, fiecare în mod propriu și idiosincratic. O asemenea perspectivă se adresează în special unui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
am putea deveni tehnointelectualii reprezentanți ai noilor tehnologii, ai unor noi experiențe și spații culturale, explorînd și navigînd în această "mîndră lume nouă" a culturii media și a tehnoculturii. Aceste tehnologii pot fi utilizate ca instrumente de dominație sau de emancipare, de manipulare sau de iluminare socială și nu depinde decît de producătorii de cultură și de activiștii intelectuali ai prezentului, dar și ai viitorului să determine direcția în care vor fi îndreptate aceste tehnologii și modul în care vor fi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
impusă de necesitate: opinia publică trebuia adormită. și, în adevăr, când a venit ziua căderii lui Ion Brătianu, conservatorii au ridicat capul și s-au scuturat de toți liberalii disidenți, fie vernescani, fie rosettiști sau brătieniști. Semnalul redeșteptării și al emancipării partidului conservator de tutela liberală l-a dat Epoca, adică Nicolae Filipescu. La întrunirea de la Băile Eforiei, dintre vechii conservatori a vorbit numai Alexandru Lahovary, care a adus acte pentru a dovedi: 1) că această convenție propusă de Germania nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ion Brătianu și C.A. Rosetti au fost de părerea cealaltă, anume ca România să meargă alături de Rusia. De această părere a fost și Kogălniceanu, aceasta era și politica regelui Carol. Partidul liberal are meritul de a fi pus bazele emancipării economice a țării și de a fi creat instituții economico-financiare cu desăvârșire naționale. În starea aceasta era țara în momentul în care Ion Brătianu, istovit fizicește, lăsa puterea spre a o trece conservatorilor. Guvernarea de 12 ani a partidului liberal
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în curgerea de 30 ani a domnit libertate și a strălucit civilizațiune, iar acum, vai!, acolo domnește un stanovoi și cancelaria sa. Așadar să trăiască poporul român, să trăiască Carol, să trăiască Ion Brătianu, numele căruia este strâns legat cu emanciparea noastră politică. (TEL., nr. 4261, 28 august 1886, p. 2, cu titlul Scrisoarea d-lui Zaharia Stoianoff; scrisoarea a fost reprodusă integral în Telegraful român, an. II, ser. II, nr. 199, 6 septembrie 1889, precedată de următoarea notă redacțională: „Marele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai ales când e alimentat cu vin de Tokay. Intrăm Într-o regiune păduroasă, prin care mergem până seara târziu, când ajungem la Willits, unde ne oprim. La hotel, În curând, suntem În atenția tuturor. Sănduța, În dorința ei de emancipare, nu se lasă Însoțită În sala de baie și merge singură; dar, de 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 120 acolo auzim țipete sfâșietoare, Întrucât ușa nu mai poate fi deschisă. Vine și directorul, vine și altă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
învățat cel puțin trei meserii noi, de manager, de ziarist de televiziune și de politolog, și am trecut de la română la engleză, așa că literatura nu a mai avut mare loc, rămâne pentru la pensie... Când s-au montat piesele mele Emanciparea prințului Hamlet și Evangheliștii, greu am ajuns să văd un singur spectacol. Deci, din acest punct de vedere, e doar vina mea, nu am investit într-o carieră literară sau teatrală, Richard Eyre, pe atunci directorul Naționalului englez, mi-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
călugărește, primind numele de Andrei. A fost profesor de teologie la Karlowitz și Vârșeț . În 1848 este confirmat episcop. În 1850 primește titlul de baron,iar în 1871 e numit membru onorariu al Societății Academice Române. Meritele lui țin de emanciparea bisericii române în Ardeal. Sprijină înființarea de școli, este întemeietorul Astrei (1861), deschide la Sibiu o tipografie, unde se tipăresc lucrări canonice, printre care și Biblia. Orator desăvârșit este ales deputat de două ori în Parlamentul de la Viena și Pesta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1 decembrie 1993; nr.2, martie 1994; nr.3, iulie 1994; nr.4 septembrie 1994; nr.5, decembrie 1994; nr. 6,7 și 8 - 1995. În nr.6: „Eminescu”, „Privilegii ale locuitorilor de margine”, „Pagini din lupta românilor bucovineni pentru emanciparea lor națională (1775-1849)”, „Din istoria luptei pentru revenirea la toponimia tradițională” și poezii cu semnătura Teodor Robeanu, Grigore Bostan, Nicolae Dabija, Simion Gociu, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Vasile Levițchi, Arcadie Suceveanu, Ilie T. Zegrea ș.a. Anul IV, nr.9, decembrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și redactor responsabil G. Tofan. Format 16x24 cm. Ca și Semănătorul de la București (1901-1910) își propunea să dezvolte „gustul pentru lucrări literare românești de valoare”, să facă astfel „ca ideile întrupate în ele să pătrundă în toate păturile sociale” pentru emanciparea de înrâuriri străine care pot înăbuși orice dezvoltare liberă a particularităților noastre naționale” (I.I. Nistor). Este un periodic ce apare lunar, nu este în mod oficial o revistă a societății studențești „Junimea”, dar a fost înființată din mijlocul și din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
progresele culturale făcute până atunci de români și regreta „indiferența față de Literatura română a românilor bucovineni.” Își propunea în general să trezească populația locală la viața culturală și să pătrundă „în publicul românesc gustul pentru lucrări literare românești de valoare; emanciparea de sub influențele străine.” În Junimea literară nr.2, G. Tofan, fie și ca simplu colaborator atunci, spunea: „noi nu reprezentăm numai arta, frumosul menit a înnobila sufletul omenesc și în a ne ridica în sferele luminoase, noi reprezentăm și ideea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al sociologiei. Deci, pornind de la premise diferitese ajunge la aceeași discreditare a științei religiei ca știință de sine stătătoare. Apologeții cei mai zeloși au descoperit un nou punct de vedere, care ar putea motiva suprimarea disciplinei științifice a istoriei religiilor. Emanciparea rapidă a națiunilor asiatice și africane nu ne pune numai înaintea unei complicate probleme politice. Mircea Eliade a subliniat în repetate rânduri faptul că occidentalul, obișnuit să gândească în categorii profane, întâlnește acum culturi care adesea și, desigur, nu doar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în armată, în aviație, în tehnică sau inginerie, dar și pe plan politic, profesând în funcții tot mai importante. Vocile lor se fac din ce în ce mai auzite, încep să fie implicate cât mai mult în mersul socie- tății, iar lupta lor pentru emancipare le aduce în 1938, cu câțiva ani întârziere față de alte țări ale Europei, dreptul la vot. Cristi, prins între generații, simte că nu doar muzica este cea care se schimbă, ea doar dă tonul întregii lumi, care evoluează cu o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ca niște parabole degradate. Indiferent de stil și gen, cei trei își exhibă aceeași dorință de a evada din plasa unei tradiții, a unei mentalități, a unei țări pe care, în definitiv, nu ei le-au ales, dar setea de emancipare le alimentează, cred, și un anumit conformism al alinierii... pe sens invers. Nu e iluzorie, până la urmă, „independența” în literatură? Cred însă că nu atât poziționarea sa în „tabloul elementelor” literare contează pentru un scriitor, cât această descătușare spirituală, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
economice. Nici nu te mai uiți prea bine ce este fiecare, îți trebuie cifra. Indicatorii de fecunditate sunt examinați cu lupa în fiecare an. Arabii israelieni sunt la 4,1, palestinienii din Cisiordania la 3,2, iar tendința este descrescătoare. Emanciparea femeilor palestiniene face concurență aspirației la victoria prin număr. Evreii ultraortodocși urcă pe podium cu cel mai înalt nivel de natalitate din lume: 7,6 copii de fiecare femeie. Quirinius ia notă. El este pretutindeni. Câte divizii au grecii ortodocși
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]