16,546 matches
-
Să reținem două lucruri: bunicii s-au dovedit mai corecți decît părinții în relatările lor (sociologic, remarca ar merita un studiu), iar cele mai atroce istorisiri aparțin unor țărani (țărănci) în vîrstă, orășenii fiind mai înclinați spre omiterea asperităților. Un eseu (ori un fragment, nu știm), dintre cele reluate de Dilema veche, se cuvine reprodus în întregime. Autorul se numește Florian Răzvan și are 18 ani (s-a născut așadar în 1989!). Iată-l: "Comunismul are același principiu de funcționare ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
trei romane ale lui Zaharia Stancu (Jocul cu moartea, 1962; Ce mult te-am iubit și Șatra, ambele din 1968) între cele mai bune o sută de romane românești din toate epocile. În 2003, Sultana Craia și-a retipărit un eseu din 1983 despre opera lui Zaharia Stancu. S-ar părea că posteritatea ultimelor două decenii nu îi este întru totul defavorabilă scriitorului teleormănean. Însă în discuțiile aprinse despre revizuiri și schimbările din canonul estetic nici un critic nu l-a pomenit
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
din domeniul fizicii". în "medalioanele" consacrate unor celebre figuri ale Franței, criticul își dezvăluie o sumă de contacte cu spiritele afine, logice, laice, bizuite pe condiția "omului natural", neconstrîns, tolerant, pașnic, civilizator, așa cum a fost bunăoară Montaigne. Celebrul întemeietor al eseului "era un epicureu în sensul înalt al cuvîntului, un înțelept care gusta dulceața vieții și a gîndirii, ținînd calea de mijloc între toate extremele care nimicesc judecata și bucuria. Era un senzualist și un empirist, neîncrezător în științele pozitive, în
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
se încurcă în pudori teoretice sau în piruete discursive. El spune mai întotdeauna lucrurilor pe nume, iar impetuozitatea incomodă ce-i caracterizează scrisul îi împrumută aerul unui rebel indisciplinat, a cărui lectură este cu atît mai fermecătoare. Cartea de față, Eseuri despre lumea de azi, nu face excepție. E în ea destulă pastă polemică ca să alimenteze tot atîtea luări de poziție cîte capitole are volumul. Dar întrucît tematica eseurilor adunate aici este prea felurită pentru a putea fi prinsă într-o
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
indisciplinat, a cărui lectură este cu atît mai fermecătoare. Cartea de față, Eseuri despre lumea de azi, nu face excepție. E în ea destulă pastă polemică ca să alimenteze tot atîtea luări de poziție cîte capitole are volumul. Dar întrucît tematica eseurilor adunate aici este prea felurită pentru a putea fi prinsă într-o singură recenzie, m-am oprit asupra capitolului intitulat Islamul. L-am ales nu doar pentru că în el e vorba de religia cea mai expansivă din lumea contemporană, ci
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
augmentarea celebrei distincții goetheene: "j^appelle le classique le sain, et le romantique le malade", sau în scrierile baronului de Seilliere, care situează romantismul sub semnul apăsător al patologiei morale. Literatura modernă în totalitate e acuzată de Julien Benda, în eseul Belphegor, că a sustras sensibilitatea de sub regentarea rațiunii, după cum gruparea de dreapta, Action française, a lui Charles Maurras preconiza revenirea la clasicism ca un complement necesar al ideii de ordine. O altă remarcă a lui Șerban Cioculescu, mai puțin previzibilă
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
să-l suspectăm de simpatii metafizice pe un dietetician. A deveni înseamnă aici a se transforma, a trăi, a rămîne deci o ființă imanentă. O astfel de concepție asupra culturii lasă pe dinafară tradiția, o temă de altfel inexistentă în eseurile lui alș, care, totuși, în același text din care am citat, îl numește pe Patapievici "analist al fenomenelor culturii de masă". Dacă autorul Ochilor Beatricei este așa ceva, atunci mă întreb cum ar trebui să arate un intelectual atașat exclusiv de
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
dreapta și cu atît mai puțin Michel Onfray, unul din modelele implicite ale autorului. De altfel Onfray, care a înființat și care predă la Universitatea Populară din Caen, n-are cum să reprezinte un model de scriitor pentru alș. Tematic, eseurile lui, da. Onfray e un antielitist la opțiunile practice ale căruia alș n-ar consimți niciodată, dar de eseurile căruia s-a îndrăgostit pentru că îi susțin proiecțiile și afinitățile: de pildă, politeism antic versus monoteism creștin, morală estetică versus morală
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
înființat și care predă la Universitatea Populară din Caen, n-are cum să reprezinte un model de scriitor pentru alș. Tematic, eseurile lui, da. Onfray e un antielitist la opțiunile practice ale căruia alș n-ar consimți niciodată, dar de eseurile căruia s-a îndrăgostit pentru că îi susțin proiecțiile și afinitățile: de pildă, politeism antic versus monoteism creștin, morală estetică versus morală creștină etc., asta fără însă ca alș să relativizeze morala creștină, prin apelul la cărțile unui Mihail Neamțu, aflat
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
cunoaște excelent cinema-ul, al cărui critic este. Numai că "ideologia" lui nu are nimic în comun cu cea a grupului intelectual de la care se revendică, iar chestia asta alș n-o declară niciodată. Rămîne să semneze în ID numai eseuri despre film, dintr-o comoditate pe care o înțeleg cu greu la un dandy. Dietetica lui Robinson spune două lucruri despre autor. În primul rînd, că literatura pe care o scrie trebuie savurată, gustată, simțită, iar nu asimilată prin filtru
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
expoziția poate fi socotită o demonstrație privind succesiunea și simultaneitatea formelor și a tehnicilor, în substrat ea este o încercare de a ordona sugestii de natură existențială și morală. într-o definiție sumară, propunerea plastică a lui Marcu este un eseu despre animalitate și spirit, despre forțele htonice și tentativa ieșirii din captivitatea materiei, despre puterea instinctului și despre mîntuirea prin ordinea rațiunii. Imaginea cîinelui, a animalității în sens larg, introduce ideea terestrului, a irepresibilelor energii telurice, recipientele care invocă metonimic
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
creezi realitatea, stimulînd sensibilitatea, simplificând rezolvarea conflictelor, aducând înțelegere și respect între oameni diferiți; ele pot fi pietrele pe care pășești pentru traversarea torentului. Rostim zilnic mii de cuvinte fără a lua în serios puterea lor de a schimba lumea. Eseurile publicate de Carmen Firan pornesc de la certitudinea că alegerea cuvântului potrivit e cheia succesului, că energiile benefice pot fi stimulate de acesta. Limbajul purtător de iubire aduce putere, dăruiește echilibru și integritate; rostirea cuvintelor pozitive poate duce la o transformare
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
scriitor care a ales o nouă "casă a limbajului", tema traducerilor și a relației scriitor-traducător devine preocupare permanentă. Asocierea sunetelor, misterul reușitei unei traduceri nu au explicație logică. De aceea, a recurge la Horoscopul limbajului (cum se numește unul dintre eseurile inculse în volum) pare un lucru de la sine înțeles. Carmen Firan îl citează pe discipolul lui Steiner, Yehuda Tagar, teoreticianul "filofoneticii" (al efectului produs de intonația anumitor sunete și cuvinte aspra unității trup-spirit), care identifică forțe ascunse în limbaj, tipare
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
Anumite similitudini în diverse limbi se datorează faptului că experiențe asemănătoare sunt exprimate prin sunete asemănătoare. Este linia pe care a mers în Europa, spre a cita doar un nume foarte cunoscut, Ernst Jünger, iar în România, compozitorul Octavian Nemescu. Eseuri precum Tipuri și categorii de metafore sau atrag atenția asupra metaforei existențiale (apanajul artiștilor), metaforei politice, religioase, comerciale. Oamenii au predispoziția de a accepta mai degrabă sensul metaforic decât pe cel direct. "Refuzăm să acceptăm moartea, dar suntem gata să
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
puteau schimba destinul ori împăca și ierta sufletul după moarte". Dacă realitatea e creată de oameni, dacă "trăim ceea ce reușim să înțelegem", metafora vindecătoare ne poate pune în acord cu noi înșine, "deschizând canalele comunicării autentice și binefăcătoare cu ceilalți". Eseul Terapia prin metafore face referire la psihiatrul Milton Erickson, fondatorul hipnoterapiei permisive, ale cărui reușite porneau de la spunerea unei povești în care metafora juca un rol determinant. "Hipnoterapia își bazează teoriile pe afirmația că din confruntarea voință-imaginație, imaginația iese întotdeauna
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
în presa israeliană de limbă românăť, cum este caracterizat în volumul Generația de sacrificiu de Solo Har-Herescu (Tel Aviv, 1981), prezent de asemenea în emisiunile în limba română de la radio ŤKol Israelť, S. Schafferman a publicat între altele un important eseu memorialistic despre Panait Istrati (ŤEvrei în viața și opera lui Panait Istratiť, Shevet Romania, nr. 2, octombrie 1977). în România deloc sau puțin cunoscut, acest eseu avea să stea la baza cărții lui David Seidmann, L'existence juive dans l
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
limba română de la radio ŤKol Israelť, S. Schafferman a publicat între altele un important eseu memorialistic despre Panait Istrati (ŤEvrei în viața și opera lui Panait Istratiť, Shevet Romania, nr. 2, octombrie 1977). în România deloc sau puțin cunoscut, acest eseu avea să stea la baza cărții lui David Seidmann, L'existence juive dans l'oeuvre de Panait Istrati (Librairie A.G. Nizet, Paris, 1984). De la S. Schafferman au rămas de asemenea cîteva zeci de pagini dintr-un proiectat volum de amintiri
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
fost ministru de război, a contribuit din plin la reorganizarea armatei turcești și a fost comandantul oștirii otomane care a luptat împotriva Greciei, în 1897. POSTFAȚĂ Iată, am ajuns la finalul acestui studiu despre mari sultani ai Imperiului Otoman. Dacă eseul scris de mine a întrunit aprecierea publicului cititor, rămâne de văzut. În acest studiu am încercat să prezint pe cei mai semnificativi sultani ai turcilor, cu împlinirile și neîmplinirile lor. În același timp, consultând anumite materiale, am putut să-mi
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
amplasamentul armatelor otomane, tactica de lupta și condițiile în care s-au desfășurat bătăliile mai importante. Un prețios material documentar mi-a fost de mare folos în sistematizarea ideilor din acest studiu istoric. Am cătat să evit inserarea în acest eseu, a unor date legate de legăturile sentimentale ale unor sultani, considerând că episoade de istorie romanțată nu-și au rostul într-o carte bazată pe lucrări autentice și riguros științifice. Eu, nu am făcut altceva, prin această carte, decât să
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
de un gunoi, virtutea nu poate căpăta în mintea omului alt destin mai promițător decât acela al pornirii criminale. Dar nu vom înțelege lucrul acesta până când Binele cel mare și universal nu își va instaura cultura cadavrelor. * Să scriu un eseu despre nimic, îmi spuneam. Ce z ăcă mânt inestimabil, o „lume“ goală căreia în imaginar îi poți substitui lumi infinite. La ce bun? - m-am întrebat după câteva nopți de meditație... cu bucuria revela ției că și Divi nul a
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
împreună creații aparținând mai multor genuri literare: proză scurtă, versuri lirice profunde, catrene vesele și triste, cugetări și aforisme. Urmează apoi o separație necesară a genurilor, în urma căreia câștigă pentru început proza. În 2004 apare Educator adevărat, un volum de eseuri și proze inspirat din lumea școlii și a educației, în care experiența didactică a autorului se îmbină cu bogata sa experiență de viață, în armonii filtrate de pânza memoriei afective. Un an mai târziu, profesorul publică Toamnă la Copou, o
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
care, alături de proze scurte cu vădite nuanțe lirice, încearcă „o altfel de proză”, sub formă de poem. Acestui gen îi va dedica în anul următor un volum întreg, splendid intitulat Trompeta cu surdină, în care „consonanțe lirice” se împletesc cu „eseuri în versuri albe” pentru a exprima „frământări interioare”, „fantezii cosmice” sau simple „accente educative”. Tot în 2007, apare ediția a doua, revăzută și adăugită, a volumului Lumina educației. Cartea de față a profesorului Vasile Fetescu urmează uneia apărută în 2006
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Gabriela Gheorghișor În culegerea de eseuri " Cum poți să fii român?". Variațiuni pe teme identitare (Scrisul Românesc, Fundația-Editura, Craiova, 2006), Monica Spiridon readuce în discuție, racordând-o la contextul actualității, o problematică veche și obsesivă în cultura română, generatoare de tensiuni explozive (de ordin ideologic, politic
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
denunțate ca totalitare, dezvoltând ei înșiși o formă de totalitarism anti-teoretic. Deschiderea lipsită de orice discernământ, concesiile majore făcute mediilor populare (în planul literaturii) și hipermetaforizarea obscurizantă gen Derrida (în planul metadiscursului) au parafat "sentința la moarte" a postmodernismului (v. eseul Cronica unei morți anunțate: Postmodernismul). " Cum poți să fii român?". Variațiuni pe teme identitare comentează și prelungește, într-un fel, rețeaua intertextuală generată de celebra întrebare a lui Montesquieu ("Cum poți să fii Persan?"). Spiritul speculativ al Monicăi Spiridon este
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
afirma Carmen Firan în introducere, "apare mai devreme decât era plănuit și în același timp prea târziu". Trebuie spus de la bun început că Iarba verde dintre case este un volum (re)compus și eterogen. Întâlnim aici cronici de film, mici eseuri, interviuri și texte memorialistice, care, la prima vedere, sunt așezate destul de haotic și fără discernământ. Pe parcursul lecturii însă, texte care, la un moment dat, au fost doar o simplă reacție (critică) în fața faptelor artistice sau de viață cu care Petre
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]