42,126 matches
-
și vinderea la bucată a rezervelor (provizie, depozit) care au putut da Jocurilor vinderea liberă a acestora cu condiția comercializării și publicității. Multe rezerve ale Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 146 principalului departament de pe Coasta de Est a USA au descris JO în prezentările lor și mulți agenți de publicitate au folosit Jocurile ca temă pentru publicitatea din iarna 1931-1932. 1932, JO de la Los Angeles. „Asemănarea Californiei cu Jocurile a fost orientată spre exces tipic și bani
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
1994, comparativ cu 86 de țări care au transmis evenimentele de la Albertville. Pentru prima dată, JO de iarnă sunt transmise oficial pe continentul african de sateliții M Net (Africa centrală și de sud) și de ART (Africa de nord și Estul mijlociu). Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 151 1996 JO de la Atlanta. JO centenare sunt realizate în întregime din surse private cu plata drepturilor de transmisie, sponsorizare și bilete vândute incluse în sursele exclusive de venituri al
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de marketing olimpice la un nou nivel. Încă din iunie 1995, CIO a încheiat acorduri în valoare de mai mult de 5.1 miliarde USD pentru taxele drepturilor de TV cu transmițătorii din USA, Australia, Japonia, America Centrală și de Sud, Estul Mijlociu și Europa până în 2008. Aceste acorduri vor aduce o bază financiară care oferă un nou impuls finanțării sportului mondial și reînnoirea unor parteneriate. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 172 Taxele globale privind drepturile de TV
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a existat un transfer de putere din partea sistemului politic către sport, putere, care folosită în contextele respective, a devenit una politică. În timpul anilor 60, 70 și 80 CIO a trebuit să facă față multor probleme politice (confruntările permanente dintre blocurile Est și Vest, politica de apartheid din Africa, formele de discriminare și încălcare a principiilor drepturilor omului etc.), perioadă în care Jocurile Olimpice riscau să devină un instrument pentru promovarea unor mize politice: Au existat preocupări ale statelor ca prin intermediul unor succese
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
la Mexico, 1972 la München și Moscova, 1980). În cadrul Jocurilor Olimpice, dopingul a fost folosit fie ca politică de stat, fie pentru obținerea unor succese individuale și prin aceasta recunoașterea sportivă internațională. A existat doping atât în vestul cât și în estul Europei. Alături de componentele ale puterii, sportul și-a găsit locul pe scena relațiilor internaționale, odată cu globalizarea fenomenului olimpic, „puterea sportivă” constituind o sintagmă din ce în ce mai des folosită. Mișcarea Olimpică a fost ținta unor atacuri ale puterii politice și a fost, într-
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
SPATARU - V. D. S., învățător Coordonare VASILE SIMINA Tehnoredactare VASILE SPATARU Iconografie Aurel și Maria Roșca I. CONSIDERAȚII GEOGRAFICE 1.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ COMUNA LESPEZI, străbătută de paralela 47ș21' latitudine N și de meridianul de 26ș41' longitudine E, este așezată în estul României, de o parte și de alta a râului Siret în SV Podișului Sucevei și NV județului Iași, la 85 Km de reședința de județ și la 10 km N de orașul Pașcani. (Fig. 1.) Se învecinează la N și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce acopereau aceste locuri sau de la un oarecare Bursuc. BURSUC VALE, sat înființat în anul 1921, este așezat în Lunca Siretului, la est de BURSUC DEAL și de calea ferată. De aici, sunt 3 kilometri până la Lespezi și 5 kilometri până la Pașcani. DUMBRAVA, înființat la 1922, pe moșia lui Fotin Ionescu, fost ministru al agricuturii, al cărui nume îl poartă până în anul 1962
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
centrul de comună, datat pentru prima oară la 1790. Toponimul provine de la stratul de gresii dure (lespezi) care apar în malul Siretului sub depozitele de terasă. Alte toponime: - Arini - teren puternic erodat de izvoarele care se adună la marginea de est a pădurii Trestioara, formând pârâul cu același nume. Se mai numește „Între pâraie”; - Bahna - loc mlăștinos acoperit cu iarbă sau stuf;Barbu - loc de pământ fertil, în continuarea lotului de După Biserică, până la D.J. 208, în satul Bursuc Deal; - Bălătău - fânaț
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu o haină rea numită în această zonă și „buleandră”; - Bulgărie - loc pe malul Trestioarei, în zona traversării „Ceairului”, unde se practica legumicultura; - Bursuc Vale - moșie care include satul cu același nume, cuprinsă între digul lacului antropic de pe Siret, la est, și baza Coastei Bursucului, la vest, de o parte și de alta a căii ferate. Partea de nord a moșiei se numește „La Nemțeni”; - Cărămidărie - locul cel mai apropiat de albia Siretului de DJ 208, între Lespezi și Buda, unde
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
unde înainte de 1940 și un timp după această dată au existat șase cuptoare de cărămidă, din care au fost construite majoritatea caselor din Lespezi; - Ceair - loc de pășune la nord de satul Heci până la Colac la nord, calea ferată la est și Coastă la vest; - Cioate - loc din dreapta Siretului cu cioate rezultate din tăierea Zăvoiului între calea ferată și drumul Bursuc Vale și nord de sat; - Ciorap - în satul Dumbrava, din drumul Gafițenilor până la Ciuciu; - Cireș - teren arabil la sud de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Vânători; - Coastă - loc abrupt de pe fruntea terasei medii (Dealul Mănăstirii) care face parte din Terasa Pașcani. Se mai numește „Coasta Colacului”. - Coasta Diudiului - în dreptul cătunului Diudiu; - Coasta Heciului - în dreptul satului Heci; - Coasta Neagră - mai puțin înclinată între culmea Strahotinului și estul satului Lespezi. Toponimul provine probabil de la culoarea mai închisă a islazului pe această coastă, până la Buda; - Coasta Peter - partea de nord a dealului Peter (370 m);Coșeri - loc din vatra satului Heci, în apropierea cimitirului, între DJ 208 la nord
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Hârlău, între Dumbrava și Hârtoape. Numele vine de la antroponimul Peter (Petru) un călugăr care a ridicat un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel; - Feredeu - teren arabil mai înalt, de pe stânga Siretului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la S, care a făcut parte din comuna Lespezi. Menționat prima dată în documente în 1470;Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru până la Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane - loc de fânaț și teren arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara, iar la Lespezi, la est de D.J. 208 (între Dumbrava și Buda); - Islaz - pășune, suhat, pe lângă ape sau pe lângă locuri mlăștinoase (Lunca Siretului - Lespezi ; - La Catarg - loc pe Dealul Heciului, spre sud de Coșeri, unde a existat un catarg de lemn ce indica o cotă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
afluent pe stânga pârâului Pietrosu, ambele izvorând din pădurea Buda. Aici s-au efectuat mai multe foraje geologice pentru cercetarea nisipurilor silicioase, bune pentru fabricarea sticlei și în industria siderurgiei; - Pârâul Pietrosul - izvorăște din Dealul Buda și străbate satul de la est la vest, vărsându-se în stânga Siretului; - Pârâul Trestioara - izvorăște din Pădurea Trestioara și străbate satul Heci de la vest la est, vărsându-se pe dreapta Siretului. La vărsare se numește Heciu; - Pe Deal - teren arabil de cea mai bună calitate pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nisipurilor silicioase, bune pentru fabricarea sticlei și în industria siderurgiei; - Pârâul Pietrosul - izvorăște din Dealul Buda și străbate satul de la est la vest, vărsându-se în stânga Siretului; - Pârâul Trestioara - izvorăște din Pădurea Trestioara și străbate satul Heci de la vest la est, vărsându-se pe dreapta Siretului. La vărsare se numește Heciu; - Pe Deal - teren arabil de cea mai bună calitate pentru agricultură, așezat pe terasa medie Pașcani, de o parte și de alta a D.J. 208, de la Heci până la Conțești, atât
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
terasa medie Pașcani, de o parte și de alta a D.J. 208, de la Heci până la Conțești, atât pe teritoriul Heciului, cât și al Bursucului. Se mai numește și „La Șoseaua Pașcaniului”; - Poieniță - un dâmb din Lunca Siretului din Heci, la est de calea ferată, în direcția Diudiului, unde cândva a fost o poieniță în pădurea care altădată acoperea aceste locuri; - Raicu - teren agricol din Dumbrava, în zona locuințelor Raicu-Baciu; - Rupta - loc de pe dreapta Siretului, înainte de podul de la Lespezi, pe un vechi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în ape subterane, care se găsesc la baza terasei vechi și în terasa de bază, fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
339; Colecția Școlii Hârtoape și Dumbrava.) Urme de locuire din perioada comunei primitive de pe teritoriul comunei Lespezi La Heci, lângă pădurea Trestioara, au fost găsite două topoare de silex (Colecția Școlii Heci, prof. Ioan Ciubotaru). La Gafițeni, la 700 m est de Dealul Peter, s-au mai cules fragmente ceramice și de idoli de tip Cucuteni (Cercetare V. Chirica și M. Tănăsache, 1983, p.390). La Avdei, între Dumbrava și Vânători, s-a descoperit o așezare Cucuteni A, cu ceramică corodată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
La 22 august 1944, în sectorul diviziei a 6-a infanterie, inamicul a trecut la atac în zona Trestioara, cât și la Boureni, însă a fost respins cu pierderi mari. La 23 august 1944, Divizia a 6-a contraatacă la est de pădurea Trestioara, reușind intrarea inamicului până la 200 m sud de cazemate. Ofensiva sovietică declanșată la 20 august 1944 duce la ruperea frontului Iași-Chișinău și trecerea Siretului a armatelor sovietice conduse de generalul Malinovski, atacând din flanc și din spate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sublocotenentului M. Hreamătă armatele române care au eliberat Transilvania și Ungaria de ocupația germană, la 8 mai 1945, se regăseau lângă Brno (Cehoslovacia), când focurile de armă anunțau în plină noapte sfârșitul războiului. Acest război dus de români, atât în est, cât și în vest, avea să ne aducă mari distrugeri materiale, morți, răniți și prizonieri. O parte din prizonieri, după mulți ani, s-au întors acasă: Vasile Miron (dascăl), Ioan Varzaru (învățător), Ștefan Fieraru, Ilie Căbujan, Ion Căbujan, Alexandru Lăcătușu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
groapă, toți se închină de trei ori, servesc coliva, făcută din grâu fiert și îndulcit cu miere de albine, apoi merg la praznic, fie la casa mortului, fie la casa de prăznuire. Mortul este așezat în groapă cu picioarele spre est, locul unde stă crucea, care se pune până la împlinirea a 40 de zile, întrucât există credința că la Învierea Morților primul lucru pe care îl va vedea cel decedat va fi crucea. Sfânta Liturghie și prazincul se fac la 3
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
image, corporate social responsibility (CSR), market, etc. Our incipient conclusion is that the approach of this theme is a fundamental, impactful and actual one, with significant stakes for the contemporary society. Résumé Le concept de marque d'employeur (employer branding) est insuffisamment exploité dans l'étape actuelle de la connaissance, quoiqu'il soit intensément véhiculé dans les domaines du marquage (branding) et du management des ressources humaines dans le milieu international. Instrument indispensable de survie et de développement des compagnies économiques et
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]