2,623 matches
-
avea bogăția de obiective turistice care există în alte zone ale țării, acestea nu lipsesc însă din județul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt îndeajuns cunoscute și valorificate. Acest județ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice și de artă populară, locurile istorice și monumentele care atestă existența milenară a românilor în această zonă, cât și contribuția lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
și în prezent un spațiu în care se desfășoară diverse activități culturale reuniuni, simpozioane, concerte, serbări. De menționat este și orga aflată în încinta Palatului, cea mai puternică din țară, la care au cântat artiști români dar și străini. Bogăția etnografică și tradițională a locuitorilor județului Mureș este pusă în valoare an de an prin intermediul târgurile a căror origini se pierd departe în timp. Târgurile desfășurate la Saschiz(Dansul feciorilor), Gurghiu (Târgul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Rușii Munți (Târgul portului popular
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
de construcții, sticlă, ceramică și ornamentală. Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică (multe opere fiind de interes internațional), reprezentând un important patrimoniu folcloric și etnografic, aceste așezări și locuri prezentându-și istoria din cele mai vechi timpuri până astăzi. În Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
rituală între persoana decedată și natura reprezentată prin brad. El a rămas în tradiția unor comunități locale din regiunile Banat și Oltenia. Bradul astfel împodobit se numește Pomul vieții, care se regăsește drept motiv natural în arta populară. Odată cu evoluția etnografică a poporului român, bradul a căpătat din ce în ce mai multe înțelesuri, precum cel de "arbore de judecată", "arbore de pomană", "arbore fertilizator" sau "stâlp de arminden". În zilele noastre, împodobirea pomului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atât
Pom de Crăciun () [Corola-website/Science/296841_a_298170]
-
ciuda asemănării cu ilirul "zanatis" pe care Eliade nu îl ia în calcul-, acesta totodată consideră că, "fără îndoială, sub numele român al Dianei se ascunde, sincretizată sau nu, o zeița aborigena". În alte mitologii populare, zânele diferă în funcție de specificul etnografic local însă într-o arie analogica apropiată. Tipologia europeană (frânc. "fée", germ "Fee", engl. "fairy") aparține îndeosebi basmului fantastic; mai bine individualizata este la francezi "Mélusine", o zână mutanta. Mitologia chineză are mai multe tipuri de zâne, unele fără o
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
cea a instrumentelor cu coarde () și cea a instrumentelor de suflat. Muzica populară lituaniană este arhaică, și este folosită în principal pentru scopuri rituale, și conține elemente ale credințelor . Există trei vechi stiluri de cântec în Lituania, legate de regiunile etnografice: , și . Genurile de cântec popular sunt: Sutartinės, cântece de nuntă, cântece de luptă și istorice, cântece ale anotimpurilor și cântece rituale și de muncă. În Lituania, este foarte importantă. Vilnius este singurul oraș cu trei coruri laureate (Brevis, Jauna Muzika
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
și măiestria meșterului țăran. Patrimoniul arheologic provine din săpăturile efectuate în zona limitrofă orașului Tășnad și cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Diverse obiecte și documente din epoca feudală și epoca moderna întregesc colecția de istorie. Regiunea etnografică a Tășnadului este parte componentă a zonei de “Codru”, având pe lângă particularitațile proprii, și elemente etnoculturale specifice Sătmarului și Sălajului. Expozitia de etnografie pune în evidență principalele aspecte ale culturii materiale și spirituale specifice Tășnadului. În circuitul expozițional este inclusă
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
de secui "sâmbătași" ("szombatosok"), confundată uneori cu "sâmbătașii" adventiști ("szombatisták") . Acești secui au practicat un cult care se revendică a fi o variantă a iudaismului încă din secolul al XVI-lea. Mai recent, în cadrul unor serbări populare câmpenești sau manifestări etnografice sunt evocate ocazional ritualuri păgâne precreștine de tip șamanic, participanții având vestimentația adecvată, constând în caftane și cușme țuguiate de tip scitic, turcic, asiatic. Zonele locuite preponderent de secui au fost grupate în secolele XIV-XV în entități administrativ-teritoriale numite scaune
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
În apropiere de Solca, la circa 7 km, se găsește Biserica Arbore din comuna cu același nume, monument istoric ce datează din 1502. Între principalele obiectivele turistice ale orașului se numără și Casa-muzeu Solca sau Casa “Saveta Cotrubaș”, un muzeu etnografic înființat în anul 1971 și găzduit într-o locuință tradițională bucovineană ce datează din secolul al XVII-lea. Muzeul este poziționat în partea estică a localității, la ieșirea către Marginea. Tot la ieșirea către Marginea, însă în afara orașului, se găsește
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
rangul de oraș (comună urbană). În 1971 este deschisă publicului Casa-muzeu Solca, situată la ieșirea din oraș către Marginea. Casa este construită în stil tradițional românesc și datează din anul 1670. Este un monument de arhitectură populară reprezentativă pentru zona etnografică Rădăuți: are pridvor cu prispă, tindă și două camere; în interior sunt expuse obiecte originale specifice unei locuințe țărănești, dispuse în mod firesc și autentic. Casa-muzeu Solca, poartă astăzi numele Casa “Saveta Cotrubaș” și aparține de Complexul Muzeal Bucovina Suceava
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
făcut datorită muncii și dăruirii extraordinare a profesorului Nicolae Bocu, din orașul Beiuș, dar originar din comuna Cărpinet. Acesta a știut să-i motiveze pe copiii școlilor din Vașcău și satele din împrejurimi pentru a căuta și a aduna obiecte etnografice cu valoare istorică, care să poată fi expuse într-un mic muzeu al orașului sau al școlii unde învățau. Alături de vechi obiecte de uz casnic, costume populare, vase de lut, cărți vechi, documente istorice, elemente de numismatică, au fost expuse
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
relații homosexuale, la integrarea obișnuită, prin acceptare, văzând practica homosexuală ca un păcat minor sau până la reprimarea relațiilor homosexuale prin legi și mecanisme juridice și chiar pedepse capitale sau prin stigmatizare socială. Într-o compilație detaliată de materiale istorice și etnografice ale culturilor preindustriale, "dezaprobarea puternică a homosexualității a fost raportată în cazul a 41% din 42 de culturi, ea a fost acceptată sau ignorată în 21%, iar în 12% au raportat nici un fel de concept social. Din 70 de etnografii
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
o țară puternic omogenă din punct de vedere etnic (97% albanezi), dar grupurile minoritare (greci, macedoneni, muntenegreni/sârbi, romi și vlahi/aromâni) au pus la îndoială datele oficiale, afirmând că ponderea lor în cadrul populației este subestimată. Ultimul recensământ cu date etnografice înainte de 2011 fusese efectuat de autoritățile comuniste în 1989. Albania recunoaște trei minorități naționale, grecii, macedonenii și muntenegrenii, și două minorități culturale, aromânii și romii. Există în Albania și minorități de bulgari, gorani, sârbi, , bosniaci și evrei. Guvernul grec susține
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
departe, contrar părerii preconcepute a oamenilor de știință ale acelei perioade, nu există o punte de netrecut între oameni și animale. În cele 57 de luni cât a durat expediția, Darwin a adunat un vast material geologic, paleontologic, zoologic, botanic, etnografic etc. Observațiile și reflecțiile făcute i-au permis nu numai formularea teoriei evoluționiste, ci și a altor teorii privind mișcarea scoarței terestre, formarea recifilor coraligeni, a insulelor vulcanice. Cu alte cuvinte, nu numai speciile evoluează, ci și Pământul se modifică
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
și anual prezintă câte 10 expoziții de artă a artiștilor din municipiu, organizează concerte, întâlniri de creație, concursuri, etc. Palatul de cultură al Municipiului Bălți este cunoscut printr-o activitate dinamică. În cadrul palatului actual funcționează zeci de colective artistice, cercuri etnografice, cluburi pe interese, etc. În fiecare din cele 8 centre de cultură își demonstrează măiestria artistică ansamblurile de dansuri populare „Vântuleț” și „Flori de tei”, orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru”, colectivele teatrale „Dialog” și „Baștina”, precum și alte colective artistice
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
5 muzee: 1 muzeu raional și 4 muzee obștești. Muzeul de istorie și etnografie din satul Văsieni dispune de peste 16.040 exponate din care: 16 picturi, 6 sculpturi, 70 obiecte de artă decorativă, 480 obiecte arheologice, 1276 obiecte din domeniul etnografic etc. O continuare a tradițiilor și datinilor este broderia și obiectele croșetate a doamnei Ioana Munteanu din satul Tîpala. Îndrăgostită de frumos ea îl redă în cearșafuri, perdele, fețe de masă, etc. O parte inseparabilă a raionului sunt lăcașele de
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
12 consulate diplomatice au fost aici în perioada 1878-1913. În 1864, Manastir a devenit centrul provinciei Monastir, care a inclus sangeacurile de Debre, Serfiçe, Elbasan, Manastir (Bitola), Görice și orașele din Kircaova, Pirlepe, Florina, Kesriye și Grevena. Nu sunt date etnografice din această perioadă, dar se pare că niciun grup etnic sau religios n-ar putea pretinde o majoritate absolută a populației. Conform recensământului Otoman din 1911, grecii au fost cea mai mare populație creștină din vilaiet, cu 740.000 greci
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
aeronave, dintre care aproximativ 50 sunt expuse, cateva fiind singurele exemplare rămase dintr-un anume model, cum ar fi Fiat G.50. De asemenea, acest muzeu expune părțile aeronavelor SUA și NATO doborâte, cum ar fi F-117 și F-16. Muzeul Etnografic, înființat în 1901, conține peste 150.000 de articole ce înfățișează cultură rurală și urbană din Balcani, în special a țărilor din fosta Iugoslavie. Muzeul de Artă Contemporană are o colecție de circa 8540 de lucrări de artă realizate în
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
Cernăuți, Suceava, 1886, XXII+352 p. 10. "Biserica din Părhăuți în Bucovina", Tipografia Academiei Române, București, 1887, 8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic comparativ", Edițiunea Academiei Române, Tipografia "Carol Göbl", București, 1890, VI+856 p. 12. "Înmormântarea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+593 p. 13. "Nașterea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+441 p. 14. "Vrăji, farmece și desfaceri, adunate de...", Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1893, 242 p.
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic comparativ", Edițiunea Academiei Române, Tipografia "Carol Göbl", București, 1890, VI+856 p. 12. "Înmormântarea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+593 p. 13. "Nașterea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+441 p. 14. "Vrăji, farmece și desfaceri, adunate de...", Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1893, 242 p. 15. "Satire poporane române", "adunate de...", Editura Librăriei "Socec et Comp.", București, 1893, II+379 p. 16
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
1895, 206 p. 17. "Tradiții poporane române din Bucovina adunate de...", Imprimeria statului, București, 1895, III+368 p. 18. "Răsplata. Povești din Bucovina adunate de...", Redacțiunea și editura Societății "Școala" "Română", Suceava, 1897, 111 p. 19. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. I, "Cârnilegile", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1898, IV+290 p. 20. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. II, "Păresimile", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1899, III+310 p. 21. "Poesii
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Bucovina adunate de...", Redacțiunea și editura Societății "Școala" "Română", Suceava, 1897, 111 p. 19. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. I, "Cârnilegile", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1898, IV+290 p. 20. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. II, "Păresimile", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1899, III+310 p. 21. "Poesii poporale despre Avram Iancu"," adunate și publicate de...", Editura autorului, Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1900, IV+103 p. 22. "Inscripțiuni
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Academia Română, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1900, cu o stampă, 11 p. 24. "Vartolomei Mazerean", "Condica Mănăstirii Voronețul", "edată de Sim. Fl. Marian", Tipografia societății bucovinene în Cernăuți, Suceava, 1900, II+115 p. 25. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. III, "Cincizecimea", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1901, III+346 p. 26. "Vartolomei Mazerean, Condica Mănăstirii Solca"," edată de Sim. Fl. Marian", Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1902, IX+74 p. 27. "Insectele în
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
1975, 183 p. 40. "Legende istorice din Bucovina", ediție îngrijită de Paul Leu, Editura "Junimea", Iași, 1981, 194 p. 41. "Legendele Maicii Domnului", ediție cu texte repovestite de I. V. Boldureanu, Editura "Cetatea", Timișoara, 1990. 42. "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", I-II, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Fundației Culturale Române", București, 1994, 320 + 359 p. 43. "Nuvele și amintiri", ediție îngrijită de Paul Leu, Editura Euroland, Suceava, 1994, 205 p. 44. [Trilogia vieții]: "Nașterea la români", Nunta la români
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Olteanu, Editura "Paideia", București, 2000, 189 p. 49. "Botanică românească "(selecție din articole publicate de S. Fl. Marian în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura "Paideia", București, 2000, 155 p. 50. "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", I-II-III, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Grai și" "suflet - Cultura Națională", București, 2001, 222 + 216 + 244 p. 51. "Cromatica poporului român", p. 9-54 din volumul S. Fl. Marian, Tudor Pamfile, Mihai Lupescu - "Cromatica poporului român", ediție îngrijită, prefață și
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]