4,069 matches
-
deschiderea porților după ce cererile deținuților de acces la diferite locuri (cabinet medical, club, bibliotecă, birouri etc.) au fost atent analizate și selectate. Imobilitatea impusă de aceste filtre facilitează turnătoriile dintre deținuți, făcînd imposibilă orice tentativă de evadare. În plus, considerarea evadării ca infracțiune de Codul Penal și pedepsirea făptașului cu severitate anomalie juridică întîlnită în mai toate țările din spațiul CSI reduc orice intenție de părăsire a locurilor de muncă de către deținuții care lucrează în afara penitenciarelor. Pedepsind evadatul deși este de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
plus de siguranță, inexistent în țările democrate. Prin comparație, administrațiile penitenciarelor unor țări occidentale au cedat paza închisorilor unor firme private, ai căror angajați nu au dreptul să calce în interiorul instituțiilor, ci doar să prindă evadații, firmele fiind răspunzătoare pentru evadările comise, și nu deținutul, care nu poate fi pedepsit pentru tentative sau reușite. Iar în interior, numărul angajaților care se ocupă de paza și ordinea interne este foarte mic, ei intervenind rapid la orice tulburare a ordinii. Marea majoritate a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
guvernamentale -, o parte însemnată din banii primiți sînt alocați securității lor pentru ascunderea incompetenței, corupției și de cele mai multe ori a inactivității și neîndeplinirii scopurilor pentru care au fost înființate și plătite din bani publici. Prin urmare, este clar că indicatorul "evadări ale deținuților" devoalează un aspect important al viziunii despre pedeapsă a autorităților, o rată mică a evadărilor însemnînd, în realitate, un regim abrutizant de detenție, o filosofie despre rolul închisorii de sorginte sovietică, un sistem sărac în programe cultural-educative, multiple
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cele mai multe ori a inactivității și neîndeplinirii scopurilor pentru care au fost înființate și plătite din bani publici. Prin urmare, este clar că indicatorul "evadări ale deținuților" devoalează un aspect important al viziunii despre pedeapsă a autorităților, o rată mică a evadărilor însemnînd, în realitate, un regim abrutizant de detenție, o filosofie despre rolul închisorii de sorginte sovietică, un sistem sărac în programe cultural-educative, multiple complicități interne imorale și ilegale, privațiuni și îngrădiri suplimentare celor stabilite de tribunale și, mai presus, o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care sînt sancționați sever, dacă nu chiar demiși sau, mai grav, condamnați. Pentru prevenirea crimei, aceștia își creează rețele de informatori atît de numeroase încît cuprind aproape întreaga populație penitenciară, permițînd o izolare rapidă a celor violenți, cu tendințe de evadare, de sinucidere sau de revoltă. Probabil că astfel de complicități se produc și în țări care au o rată a mortalității carcerale mai mică decît România (Danemarca, Olanda, Irlanda, Turcia, Slovacia, Polonia, Cehia sub 20 de decese la 10.000
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
externe vor contribui la profesionalizarea personalului și la deschiderea lui către societatea civilă și către breslele profesionale. Gradul de libertate tot mai mare de care vor beneficia atît angajații cît și arestații va spori complexitatea fenomenelor interne (agresiuni, sinucideri, crime, evadări, dar și căsătorii, vorbitoare sexuale, permisii etc.). Pe măsură ce avansează, civilizația duce la o creștere a autonomiei indivizilor, la o mai mare participare a lor la deciziile care le afectează viața, la o creștere a nivelului de cultură și educație școlară
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
utilizarea unor obiecte interzise, la muncă, la comunicarea dintre deținuți, la trafic, la vorbitor, la izolator etc. Insultele, injuriile, amenințările verbale, îmbrîncelile și agresiunile, amenințările cu arme, degradarea bunurilor administrației sau ale colegilor, furturile, violurile și agresiunile cu caracter sexual, evadările, incitările la revoltă, mișcările de protest, sinuciderile, omorurile, automutilările, refuzurile de hrană, discriminările rasiale, religioase, medicale, sexuale toate aceste sînt greu de cuantificat, din cauza producerii lor în număr tot mai mare. Comandantul unei secții din Penitenciarul Rahova estima numărul incidentelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tot sistemul); 4. tendința de a imita sistemele penitenciare ale țărilor dezvoltate, de a se raporta la ele și de a-și arăta superioritatea față de ele (vezi mîndria de a arăta tuturor că România are cea mai scăzută rată a evadărilor din lume, deși acest lucru s-a făcut cu costuri uriașe și prin încălcarea unor drepturi fundamentale); 5. excluderea participării și a inițiativei membrilor simpli cadre sau deținuți -, deveniți milogi ai sistemului; 6. disprețul față de drepturile deținuților, considerate adevărate mofturi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
solicită acest lucru sau dacă îndeplinesc criteriile legale (să nu fie infirmi, bătrîni, bolnavi, arestați preventiv, recidiviști sau condamnați pentru fapte grave și cu pedepse de 20 ani sau pe viață). Această iresponsabilitate managerială este justificată de teama producerii unor evadări sau părăsiri ale locului de muncă (fapte pentru care sînt pedepsiți angajații, de la simplul gardian la comandant), de teama ca munca să nu fie considerată degradantă de către unii jurnaliști interesați, precum și prin fluctuația mare de arestați. În fapt, patronii unor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în ponderi dinainte stabilite, către deținuți, cerșetori și bolnavi 249. Deținuții nu erau întreținuți din bani publici, iar personalul foarte puțin numeros era format în parte din slugi boierești sau domnești, paza fiind asigurată de 2-3 armași. De aceea și evadările erau frecvente, evadații beneficiind deseori de un larg sprijin popular. Sub influența lui Cesare Beccaria (Dei delitti e delle pene, de la 1764), s-au modernizat codurile penale ale tuturor imperiilor. "Instrucțiunile" Ecaterinei a II-a a Rusiei au fost traduse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
făcut ca permisiile să fie acordate doar în situații excepționale (decese în familie), pe motivul protejării unei întîlniri a victimei cu infractorul. Cu toate că declarativ sprijină contactele deținuților cu familia, instituie tot felul de frîne în calea lor, pe considerentul prevenirii evadărilor sau al spațiilor inadecvate de vizită (deși pînă la venirea comuniștilor erau permise vizitele rudelor chiar și în celule, fără aprobări speciale). Prin nenumărate decizii, hotărîri și ordonanțe, se produc noi și variate forme ale degradării umane, pentru a întări
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
The Society of Captives: A Study of a Maximum Security Institution, Princeton University Press, Princeton, 1958. Ștefan, Eugen Bruno, Minorii în detenție, teză de licență nepublicată, Universitatea din București, 1993. Tandin, Traian, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993. Tandin, Traian, Evadări celebre. Istoria marilor evadări din toate timpurile din închisorile românești și străine, Editura Aldo, București, 2002. Tămaș, Ovidiu, Misiunea preotului în penitenciar. Premise, conținut și scop, teză de doctorat nepublicată, 2000. Thom, Françoise, Limba de lemn, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
A Study of a Maximum Security Institution, Princeton University Press, Princeton, 1958. Ștefan, Eugen Bruno, Minorii în detenție, teză de licență nepublicată, Universitatea din București, 1993. Tandin, Traian, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993. Tandin, Traian, Evadări celebre. Istoria marilor evadări din toate timpurile din închisorile românești și străine, Editura Aldo, București, 2002. Tămaș, Ovidiu, Misiunea preotului în penitenciar. Premise, conținut și scop, teză de doctorat nepublicată, 2000. Thom, Françoise, Limba de lemn, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993. Thomas, J.E.; Steward, A
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ai civilizației carcerale / 120 Populația / 123 Numărul de deținuți și rata încarcerării / 123 Repartiția pe sexe și infracționalitatea feminină / 124 Rata minorilor arestați / 126 Statutul juridic al deținuților / 133 Repartiția deținuților după infracțiuni / 135 Structura deținuților după durata pedepselor / 139 Evadările din închisori / 141 Sinuciderile și decesele / 143 Personalul penitenciar / 145 Alți indicatori privind populația / 148 Penitenciarele / 151 Stabilimentele de pedeapsă / 151 Gradul de ocupare instituțională / 156 Suprafața locuibilă / 161 Dotările celulelor și bunurile deținuților / 163 Spațiul administrativ / 168 Sancțiunile și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
România după gratii, București, 1990; Max Bănuș, Cei care ne-au ucis, București 1991; Oana Orlea, Ia-ți boarfele și mișcă, București, 1991; Andrei Șerbulescu, Monarhia de drept dialectic, București, 1991; Constantin Cesianu, Salvat din infern, București, 1992; Lena Constante, Evadarea tăcută, București, 1993; Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1994; Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, București, 1991-1996; Radu Ciuceanu, Memorii, București, 1994; Constantin C. Giurescu, 5 ani și 2 luni în penitenciarul de la Sighet, București,1994 etc. 266
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
muzică de jazz inundă cu acorduri pline de tensiune spațiul din interiorul mașinii. Muzica îi amintea de atmosfera încinsă, sufocantă din localurile americane. Îi plăceau totuși acele acorduri zgomotoase, exacerbate; se potriveau cu dorința nestăvilită de mișcare, de căutare, de evadare spre alte orizonturi. Îi produceau o ușoară stare de euforie, ca la începutul unui dans pe care nu-l poți evita. Își imagina mișcarea trupurilor, încovoierea lor în ritmul trepidant al muzicii. Parcă îi vedea pe suflători cu brațele laterale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Ea a mâncat creveți la grătar. El a ales un pește alb pe care l-a morfolit în far furie cât timp au stat de vorbă. Au mers apoi într-un bar, unde un prieten făcea cinste. Era planul de evadare al Andreei în cazul în care întâlnirea se dovedea un eșec, dar totul a mers bine, așa că au ajuns împreună acolo. „După încă cinci zile mi-a dat cheile de la apartamentul lui și iată-ne trei ani mai târziu tot
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
catolic, să se spovedească.194 Vaticanul are canal oficial YouTube, iar de pe site-ul pentru tineret al Bisericii Catolice, pope2you.net, se pot descărca aplicații pentru iPhone și Facebook. În școli și universități, Facebook nu e doar un teritoriu de evadare la ora de informatică, atunci când nu te vede proful, ci devine și un instrument de predare. „Eu de-aia mi-am făcut cont, ca să văd ce fac studenții mei pe Facebook, cine sunt ei în afara orelor, ce-i preocupă, ce
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
guvernul n-a fost pentru toți. Așa că nu trebuia să mă simt vinovată de nimic. După câteva zile eram fericită la gândul că mă întorc la muncă și că îmi voi putea ajuta familia mea. Scrisoarea 62 Revin la istoria evadării mele. Am ajuns în Roma pe la prânz. Acum vorbeam, puteam întreba câte ceva și cere lămuriri, dar mă simțeam stingheră și speriată în mijlocul omenirii pestrițe. Trebuia să iau trenul spre Perugia și aveam de așteptat câteva ore. Bagajul era modest, nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
care i l-am luat), lectorul se detașează. El era implicat în operele timpului amestecat (Joyce, Woolf, Conrad), unde reușea să pună ordine în cele din urmă. În romanul Desperado timpul e nu numai încâlcit ci și lipsit de logică; evadarea din logica cronologică, din gândirea eroului și intrigii pe baza unui trecut-prezent-viitor, aduce după sine și post-timpul lecturii. Cititorul percepe textul ca atemporal, universal valabil. Opera Desperado are o logică a ironiei și afectivității care subminează nevoia de cronologie, dând
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o ia la goană din Slaka și descoperă abia la capăt că nu a înțeles nimic din riturile comuniste pe când era acolo. Lumea distopică, indiferent că în jurul ei Cortina de Fier e politică sau de altă natură, tânjește după eliberare, evadare. Cortina de Fier e capcana, lipsirea de libertate, robia coșmarului, spulberarea nădejdii de evadare. * Vizitatorul occidental e uluit de pervertirea limbajului, gândirii, libertății, omeniei în comunism: nu-i vine să creadă că minciuna e atotputernică. Cel puțin aici occidentalii merg
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
înțeles nimic din riturile comuniste pe când era acolo. Lumea distopică, indiferent că în jurul ei Cortina de Fier e politică sau de altă natură, tânjește după eliberare, evadare. Cortina de Fier e capcana, lipsirea de libertate, robia coșmarului, spulberarea nădejdii de evadare. * Vizitatorul occidental e uluit de pervertirea limbajului, gândirii, libertății, omeniei în comunism: nu-i vine să creadă că minciuna e atotputernică. Cel puțin aici occidentalii merg la esență. Comunismul e o uriașă minciună și, spre deosebire de cei implicați, vesticii văd minciuna
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Fluxul conștiinței, mai ales după eseul Virginiei Woolf, Modern Fiction (care pune clar problema refuzului), cronologia (înșiruirea lineară trecut-prezent-viitor) și iubirea ca mijloc de captare a interesului pierd teren. Ele nu dispar, dar se supun unui curent dominant, acela al evadării din convenția narativă pe baza căreia funcționau operele de la Homer până la James. Joyce și Eliot sunt importanți nu neapărat ca reprezentanți ai Fluxului conștiinței, cât ca promotori ai refuzului. Primul pas al acestui refuz a fost ceea ce știm drept hibridizarea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
permis să plece cu un glonte în pușcă. Din păcate, tutorele lui Percy are mai mult atașament față de armată decât pentru tânăr, întrucât a fost căpitan de cavalerie în Primul Război Mondial. Pe scurt, Mike nu vede altă ieșire decât evadarea, care chiar îi reușește. După evadare e ajutat de Armata Republicană Irlandeză și i se alătură. Se reîntâlnește cu Jonathan când atacă unitatea militară unde își termină Jon cei doi ani obligatorii. Neștiind că e vorba de Mike, Jon ajută
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în pușcă. Din păcate, tutorele lui Percy are mai mult atașament față de armată decât pentru tânăr, întrucât a fost căpitan de cavalerie în Primul Război Mondial. Pe scurt, Mike nu vede altă ieșire decât evadarea, care chiar îi reușește. După evadare e ajutat de Armata Republicană Irlandeză și i se alătură. Se reîntâlnește cu Jonathan când atacă unitatea militară unde își termină Jon cei doi ani obligatorii. Neștiind că e vorba de Mike, Jon ajută la capturarea acestuia și a oamenilor
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]