4,165 matches
-
ca subcomponentă a culturii generale a elevilor din ciclul gimnazial? - Doamna Prof. E.C.: În mod indiscutabil, prin funcțiunile sale multiple și, finalmente, prin însăși natura sa, istoria se va plasa întotdeauna la baza înțelegerii altor discipline (nu numai sub raport evolutiv) și mi se pare cât se poate de firesc ca, datorită acestor atuuri majore ale sale, să beneficieze de un rang de primă importanță în economia oricărui sistem educațional, indiferent dacă este vorba de istoria națională sau de istoria universală
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
și histopatologic al ficatului În aceste boli și stabilirea unor elemente anatomopatologice de diagnostic diferențial. Mi se cerea să cercetez bolile existente În țara noastră, În condiții spontane și eventual experimentale, prin examene macroscopice, histologice și histochimice, În toate formele evolutive, tipice și atipice, În dependență de vârstă (embrioni, pui de o zi, pui de 3 luni și găini adulte). Lucrarea trebuia terminată până În 1963. Aveam deci un câmp foarte vast de acțiune și timp foarte puțin. În cadrul disciplinei, prin colaborare
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Gh. Platon, sublinia că obiectivele acestei mișcări nu se limitau la simple conflicte generate de concurența pe care negustorii evrei o făceau negustorilor de altă naționalitate (bulgarilor, sârbilor și grecilor), ci păreau a fi mult mai complexe. Ca întotdeauna, cursul evolutiv al economiei a fost puternic afectat de calamitățile naturale declanșate din Moldova în anii 1846-1849. Seceta din 1846 a determinat recoltele slabe la cereale în anul următor, astfel că unele sate au fost complet lipsite de hrană. Pierderea vitelor a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să fi fost supusă aceleiași tendințe, care este cel mai frecvent asociată cu regimurile feudale și monarhice. Trecerea de la o lume a Căpitani del Popolo la una a Commissari ducali este probabil cel mai dramatic mod de subliniere a caii evolutive și complicate în care a avut loc schimbarea instituțională din Italia în timpul Renașterii. Instituțiile statale renascentiste atât de des descrise ca fiind strălucitor de originale s-au dezvoltat într-un interval evolutiv mult mai lung, care a început cu evoluția
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cel mai dramatic mod de subliniere a caii evolutive și complicate în care a avut loc schimbarea instituțională din Italia în timpul Renașterii. Instituțiile statale renascentiste atât de des descrise ca fiind strălucitor de originale s-au dezvoltat într-un interval evolutiv mult mai lung, care a început cu evoluția intereselor și privilegiilor create în timpul "Epocii întunecate" a Europei și s-a extins până la statul absolutist și dincolo de el. Comisarul și Republică Partea I Printre cele mai vechi documente florentine în care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a unei comunități în planul arhitecturii imaginarului colectiv, ea însăși fiind furnizoare a unui tip de legitimitate distinctă". Un astfel de ghid de lectură oferă Iulian Costache în studiul său, pentru opera eminesciană pe care o parcurge într-un timp evolutiv sub aspectul receptării ei critice în timp, odată cu lectura acesteia prin diverse grile de interpretare. Pe parcurs lămurește câteva concepte cu care operează: canonul cultural românesc în pandant și în corelație cu canonul universal ("Structurarea unui asemenea canon cultural local
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
antică, gândirea veche indiană, sistemul kantian și cel schopenhauerian de înțelegere a lumii, totul filtrat la el într-un imaginar poetic de o profunzime nemaiîntâlnită în cultura noastră, până atunci. Pentru el, Eminescu nu este un scriitor într-un lanț evolutiv de scriitori români și străini, într-o istorie literară și filosofică, ci un anume caz patologic, un infantil schizofren care pune în compunerile produse câte ceva din gândurile sale bolnave. Aici este eroarea fundamentală a studiului psihoanalitic al dr. C. Vlad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
frunză albastră. “Radiosfera”, 24 octombrie 1994, ora 11,16 8. Legea junglei sau Edenul? Spre deosebire de organismele monocelulare, care se dezvoltă/divid indefinit, singura limitare fiind aceea legată de condițiile de mediu, organismele pluricelulare au realizat un salt calitativ, anume achiziția evolutivă a unei noi funcții, coordonarea populației de celule (adică organisme monocelulare) care a constituit primul organism pluricelular. Este evident că simpla diviziune, pe care au menținut-o ca moștenire, necontrolată, folosită pentru dezvoltarea lor, face mai mult rău decât bine
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
populației de celule (adică organisme monocelulare) care a constituit primul organism pluricelular. Este evident că simpla diviziune, pe care au menținut-o ca moștenire, necontrolată, folosită pentru dezvoltarea lor, face mai mult rău decât bine, ea fiind cancerul. Noua achiziție evolutivă, coordonarea, s’a realizat prin folosirea celor deja “cunoscute”, adică prin utilizarea purtătorului de informație chimic, cel mai primitiv; și organismul monocelular răspunde la semnalul chimic, adică la substanțe chimice ce nu sunt nutrienți dar care pot stimula ori inhiba
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cei inițiați În domeniul elegant, dar și subtil, al proceselor redox se știe că organismele În general, plantele În particular, necesită anumite condiții optime de mediu, iar acestea sunt specifice speciei. Culmea e că, dacă așezăm speciile În ordinea lor evolutivă, vom vedea că optimul e din ce În ce mai oxidant, ținând parcă pasul cu tendința naturală de oxidare a mediului, pe care am amintit-o atât de des. La o extremă se situează algele, plante inferioare, cu un optim propriu epocii Îndepărtate În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spun logic, condiții de mediu oxidante; deci o adaptare a viului la evoluția mediului. Asta din punct de vedere temporal, istoric. Din punct de vedere spațial, geografic, plantele se repartizează, de la poli spre ecuator, În același mod, adică În ordinea evolutivă. Nu pentru că pe acele locuri au apărut, ci pentru că doar astfel ele capătă, astăzi și acolo, condițiile de viață primordiale. Și, dacă luăm În discuție cel mai evident factor de mediu ce diferențiază latitudinea, adică temperatura, această afirmație se explică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ecuatorială, În savane, ponderea este deținută de graminee, adică de monocotiledonate, evoluate, recente, care au nevoie de medii oxidante. Ele sunt Însoțite de arbori tot monocotiledonați, precum palmierii sau curmalii. Stepele, specifice zonelor temperate, sunt alcătuite preponderent din specii intermediare evolutiv, adică dicotiledonate. Arborii ce alcătuiesc aceste zone sunt de asemenea preponderent dicotiledonați. Dicotiledonatele cedează treptat locul, mai spre poli, unor plante mai vechi; astfel, În taiga, arborii sunt reprezentați În special de gimnosperme, precum coniferele, iar ierboasele sunt fie ferigi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pas mai departe, dar pe care-l lăsăm În seama unui capitol următor, anume lichenii. Aceste relații, extrem de strânse, sunt necesare, rezultând logic dintr’o activitate comună și permanentă În condiții grele de viață. În zona temperată, la plante medii evolutiv, micorizele sunt obișnuite la arborii din păduri și livezi, nu Însă obligatorii, deși plantele care posedă o micoriză sunt mai avantajate decât celelalte; nici asocierea unor specii anume nu este obligatorie. E vorba de o situație de tranziție, când ambii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidat, vara, fără ca microorganismul să se poată opune. În zona ecuatorială, la plante relativ evoluate, relația cu microorganismele este mai laxă, acestea din urmă marginindu-se doar să adere la rădăcini. Evident, perișorii absorbanți, la care aceste plante au dreptul evolutiv, dispar. Coincidența condițiilor redox cerute de plantă și microorganism În situația unei temperaturi ridicate, nu pretinde relațiile strânse În cadrul asociației pe care le-am arătat pentru extremul nord, dar susține activitatea paralelă și independentă a ambilor parteneri Într’un sol
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acea asociere. Și acum, pentru a putea merge mai departe, să facem apel la cele discutate În capitolul anterior, adică la asocierea pe care o realizează o plantă, prin rădăcinile sale, cu microorganismele ce-i alcătuiesc micoriza. Se vede că evolutiv, lichenul prefigurează micoriza sau, tot așa de bine, micoriza continuă 10 Redactor la Radio Iași pe atunci, iar acum director al prestigioasei edituri “Porțile Orientului” din Iași. 46 sau perpetuează, până la cele mai evoluate plante, soluția găsită cândva de licheni
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În rizosferă de altfel, chiar dacă această metodă de a-și elimina adversarii este foarte veche: algele o cunosc deja. Urmare a avantajelor oferite de asociere, lichenii au o extraordinară stabilitate, iar relația internă Între autotrofie și heterotrofie va fi moștenită evolutiv de plantele superioare. Să nu ne mire faptul că rădăcina, care are În 48 mare același rol ca și ciuperca din licheni, e heterotrofă, iar partea aeriană, mai precis frunza, ca și alga lichenilor, e autotrofă. Caracterul de prototip În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
partea aeriană, mai precis frunza, ca și alga lichenilor, e autotrofă. Caracterul de prototip În evoluție face Însă ca lichenii să fie deosebit de sensibili la factorii de mediu, odată ce aceștia ies din limitele normale. La fel ca și “urmașii” lor evolutivi, alt prototip, pe care poate Îl vom discuta, mușchii, lichenii sunt sensibili la atmosfera poluată a orașelor și zonelor industriale, mai ales când e vorba de bioxidul de sulf. Dacă luăm În considerare, din nou, că lichenii constituie un model
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ține seama de evoluția mediului, care este o realitate; cu sau fără om, mai mult, cu sau fără viață, mediul evoluează spre oxidant. Omul poate greși adoptând fie o tehnologie de depoluare cu scop conservativ, ori dimpotrivă cu scop exclusiv evolutiv. Biocenoza Însă, pe care al doilea cerc trebuie s’o folosească, e În același timp un detector care, bazat pe sesizarea gradului de supraviețuire proprie, permite o iterație Între evoluția sa și cea a mediului, ferindu-ne deopotrivă de exagerare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a permis supraviețuirea sau, mai bine zis, continuarea Vieții și deci a evoluției. Pentru că organismele fotosintetizante, adică autotrofe, realizează procese reductive Într’adevăr depoluante, adică pot produce substanță reducătoare nutritivă din deșeurile heterotrofelor. În fața Vieții stătea acum perfecționarea acestei achiziții evolutive, pentru a-i asigura o bună adaptabilitate. Și asta s’a făcut pe două căi. Prima cale a fost lărgirea cercului: tot mai multe specii, În special heterotrofe, adică acelea ce se pot mânca, ca să mă exprim mai sugestiv, unele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
al evoluției - omul - care, conștient sau nevoit, pentru a repara ceea ce produsul lui - tehnologia - a făcut, anume poluarea, să formeze un al doilea cerc biocenotic, derivat și În același timp suprapus peste vechiul cerc sau rețea biocenotică. Rezultatul sau câștigul evolutiv n’ar fi altceva decât mărirea stabilității și adaptabilității biosferei. Și, pentru că am considerat util a explicita aceste considerații, poate puțin ermetice, Încerc acum să analizez soarta deșeurilor gospodărești. Mass-media locală insistă asupra permanentei depășiri a nivelului poluării râului Bahlui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doar două, mereu aceleași specii, nu pot urmări, adaptându-se, modificările de mediu, trăind astfel doar În medii identice ori apropiate de cele În care s’au născut. Ca urmare, În zonele relativ poluate sunt disponibili doar mușchii, altă etapă evolutivă cu care natura a mai Îndeplinit cândva opera de cucerire a uscatului. Oare niciodată n’ați văzut, Într’un loc umbros și umed, un pietroi acoperit de mușchi? Aceștia, nefiind asimilabili cu o biocenoză, ci doar cu segmentul ei autotrof
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În zonele cele mai neprielnice ale uscatului, acolo unde alții nu pot rezista; amintesc doar stâncăriile. Tocmai acest caracter, să-i spunem de biocenoză internă, al lichenilor a făcut Însă ca acest cap de pod să n’aibă și valoare evolutivă, deci valoarea tactică a fost contrabalansată de lipsa unei valori strategice. Al doilea cap de pod, mai sofisticat, a folosit mușchii. Numai că mușchii nu sunt o biocenoză; ei aparțin exclusiv segmentului autotrof al unei viitoare, pe atunci, biocenoze terestre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
redox, acel mediu deja epuizat din punctul de vedere al mușchilor devenea Însă favorabil pentru organismele heterotrofe, care Îl năpădeau completând astfel un primordiu de biocenoză. După cum se poate observa, acest cap de pod s’a dovedit a avea valoare evolutivă, adică strategică, deși din punct de vedere tactic era dezavantajos obligând mușchii la a căuta mereu un mediu proaspăt. Chiar dacă mușchii constituie o linie evolutivă Închisă, din ei nedescinzând vreo grupă de plante mai evoluate, ei și-au Îndeplinit, alături de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenoză. După cum se poate observa, acest cap de pod s’a dovedit a avea valoare evolutivă, adică strategică, deși din punct de vedere tactic era dezavantajos obligând mușchii la a căuta mereu un mediu proaspăt. Chiar dacă mușchii constituie o linie evolutivă Închisă, din ei nedescinzând vreo grupă de plante mai evoluate, ei și-au Îndeplinit, alături de licheni, rolul de valoare esențială: pregătirea uscatului pentru colonizarea Vieții. Astăzi chiar, ei, mușchii și lichenii, sunt pionierii Vieții În formațiunile geologice nou formate, precum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de specialitate, sau impactul omului asupra mediului, ca să fiu mai pe Înțeles, e prezentă peste tot, sub multiple dar mai ales neașteptate, forme; trecem adesea pe lângă ele, la propriu și la figurat. Prea Încrezător În forța sa, dată de câștigul evolutiv al rațiunii, omul a abdicat adesea de la utilizarea rațională a acesteia, Încercând să corecteze natura. Și, din păcate, deocamdată alții plătesc oalele sparte, dar bumerangul aruncat de om se poate Întoarce Împotriva lui; creând o altă lume, artificială, omul rămas
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]