130,470 matches
-
plus, sancționată prin prescripția dreptului de a obține executarea silită, fiind de principiu că instituția prescripției reprezintă o sancțiune care intervine în cazul în care titularul unui drept, în mod culpabil și neglijent, are o atitudine pasivă și nu își exercită dreptul într-un termen prevăzut de lege. ... 65. Așadar, începutul prescripției este reprezentat de momentul dobândirii de către hotărârea judecătorească a deplinei puteri de lucru judecat, cu atât mai mult cu cât „executorialitatea“ este unul din caracterele puterii de lucru
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
DE URGENȚĂ nr. 26 din 18 martie 2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul investițiilor publice EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 272 din 21 martie 2022 Ținând cont de competențele Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, exercitate în calitatea sa de organ de specialitate al administrației publice centrale care stabilește, la nivel național, politica în domeniul transporturilor și infrastructurii de transport și care elaborează strategia și reglementările specifice de dezvoltare și de armonizare ale activităților în cadrul
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 18 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252773]
-
că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este autoritatea publică centrală responsabilă cu implementarea politicilor de transport și infrastructură de transport, adoptate la nivelul Uniunii Europene și al organismelor internaționale, având în vedere rolul decisiv pe care Ministerul Transporturilor și Infrastructurii îl exercită în pregătirea, execuția și implementarea acestor proiecte de infrastructură care vizează interesul public general și care constituie investiții publice de importanță strategică pentru România, luând în considerare obiectivul trasat prin Programul național de redresare și reziliență - PNRR pentru domeniul transporturilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 18 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252773]
-
prevederile art. 33, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și Serviciul de Protecție și Pază exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, constată contravențiile, aplică sancțiunile prevăzute de lege și, după caz, dispun oprirea lucrărilor realizate necorespunzător, pentru construcțiile
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 18 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252773]
-
aceasta se înțelege urmarea imediată a infracțiunii de abuz în serviciu, constând în prejudiciul material efectiv suferit de o persoană fizică sau juridică, subiect pasiv al acestei infracțiuni, generat de actul abuziv al funcționarului public sau al altei persoane care exercită o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice, prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal, ori în cadrul oricărei persoane juridice. Diferențierea dintre paguba materială și folosul necuvenit a fost explicată de Curtea Constituțională în Decizia
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
308 Infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane (1) Dispozițiile art. 289-292, 295, 297-300 și art. 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice. (2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
reținut că prevederea legală potrivit căreia termenul de recurs curge de la pronunțarea hotărârii nu încalcă accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, întrucât părțile sunt încunoștințate din timp despre judecată și, prin urmare, au posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, ceea ce constituie tocmai o reglementare a exercitării dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime. ... 16. Referitor la susținerile potrivit cărora termenul de recurs ar trebui să curgă
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
instanțelor judecătorești, soluție care rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora "Competența [...] și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", și ale art. 129, potrivit cărora "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a tuturor celor interesați de a utiliza
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
pct. 3 - interpretarea și aplicarea sintagmei «instanța competentă» din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv dacă cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea definitivă a contestației se poate formula în calea de atac exercitată împotriva soluției pronunțate în contestația la executare sau în calea de atac formulată împotriva soluției pronunțate cu privire la suspendarea executării silite ... ... 5. Magistratul-asistent învederează că la dosarul cauzei au fost depuse rapoartele întocmite, comunicate părților, și puncte de
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
temei de drept pentru a se considera că o atare cerere poate fi formulată, pentru prima dată, direct în calea de atac. ... 23. În fine, a arătat că sintagma „alte cereri privind executarea silită“ nu poate viza calea de atac exercitată împotriva soluției pronunțate cu privire la suspendarea executării silite, întrucât, prin ipoteză, o cale de atac nu poate fi echivalentă unei cereri distincte, ci este mijlocul procesual prin care partea nemulțumită critică hotărârea primei instanțe. ... ... VI. Punctul de vedere al
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
solicitării unei măsuri de temporizare a executării silite până la cercetarea pe fond a contestației la executare formulate. Măsura suspendării este deci recunoscută în limitele acestor motive temeinice, care de cele mai multe ori reprezintă și motivele contestației la executare exercitate ca premisă obligatorie a cererii de suspendare. În mod automat, soluționarea cererii de suspendare este strâns legată de cercetarea motivelor invocate, iar în cazul suprapunerii acestor motive de suspendare cu cele de contestație, cercetarea trebuie să se limiteze la o
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
pct. 1 din Codul de procedură civilă, efectele suspendării obligatorii a executării silite se produc până la data soluționării în primă instanță a contestației la executare, iar o cerere având acest obiect nu poate fi reiterată în calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanței de executare și, sub aspectul indicării limitelor analizei instanței de judecată în verificarea incidenței cazului de suspendare obligatorie a executării silite, s-a propus respingerea ca inadmisibilă a cererii de pronunțare a unei hotărâri prealabile pentru interpretarea
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
a fost încă judecată. ... 59. Această inadvertență, rezultat al formulării incomplete a respectivei întrebări, este înlăturată de ultima întrebare, intrinsec legată de cea anterioară, care supune dezlegării posibilitatea reiterării unei cereri de suspendare a executării silite în calea de atac exercitată împotriva soluției date fie în contestația la executare, fie în cererea de suspendare a executării silite. ... 60. În considerarea acestor argumente, Înalta Curte apreciază că inadvertența observată nu este de natură să înlăture concluzia că cerința legăturii de dependență dintre
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
de curtea de apel nu infirmă cele reținute mai sus și nu poate determina concluzia că o cerere de suspendare întemeiată pe prevederile art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă ar putea fi reiterată în calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanței de executare. ... 89. Norma precitată trebuie înțeleasă în sensul că suspendarea poate fi acordată de curtea de apel doar atunci când aceasta judecă în primă instanță o contestație privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu pe care
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
pct. 1 din Codul de procedură civilă, efectele suspendării obligatorii a executării silite se produc până la data soluționării în primă instanță a contestației la executare, iar o cerere având acest obiect nu poate fi reiterată în calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanței de executare. Respinge ca inadmisibilă cererea de pronunțare a unei hotărâri prealabile pentru interpretarea dispozițiilor art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă sub aspectul indicării limitelor analizei instanței de judecată, în verificarea incidenței
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară), cu o structură bine determinată, în scopul obținerii ilicite de beneficii materiale sau alte foloase, prin comiterea de infracțiuni de șantaj și a altor infracțiuni cu violență. Membrii grupării își exercitau controlul asupra unor cartiere, zone și piețe din municipiul Suceava, unde, prin folosirea forței și a amenințărilor, percepeau „taxe de protecție“ și „taxe de șmecher“ și recuperau, la cererea celor care apelau la serviciile lor, prin șantaj și acte de
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
vot ale acționarilor sau ale asociaților unei alte întreprinderi; ... b) o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi; ... c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia; ... d) o întreprindere care este acționar sau asociat al unei alte întreprinderi
ORDIN nr. 179 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251367]
-
vot ale acționarilor sau ale asociaților unei alte întreprinderi; ... b) o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi; ... c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia; ... d) o întreprindere care este acționar sau asociat al unei alte întreprinderi
ORDIN nr. 180 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251368]
-
de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. (3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii, procurorii și
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
a reținut că pensiile și vârsta de pensionare trebuie să fie în mod adecvat garantate prin lege (Principiile fundamentale privind independența magistraturii), fiind necesar ca legea „să garanteze judecătorului care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcției, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională“ (Carta europeană privind statutul judecătorilor). Mai mult, în Declarația cu privire la
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
sancționare“. ... 23. În plus, reținând că „legiuitorul a reglementat și un termen maxim de prescripție de 6 luni, în care poate fi aplicată sancțiunea disciplinară“, instanța supremă a constatat că scopul acestuia este „de a nu permite angajatorului să își exercite abuziv prerogativele și să prelungească nepermis cercetarea prealabilă și aplicarea sancțiunii, aspect de natură a afecta raporturile de muncă prin crearea unei stări de nesiguranță a salariatului privind securitatea locului său de muncă“. Astfel, reglementarea a două termene de prescripție
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu. ... 8. Totodată, Președintele României susține că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art.
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]