138,866 matches
-
persoane care să îndeplinească atribuțiile respective sau remedierea, în alt mod, a situației apărute. În termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință, conducătorul entității publice este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a controlului financiar preventiv propriu și pentru ieșirea din situația de incompatibilitate și/sau conflict de interese a persoanelor respective. Persoanele care exercită activitatea de control financiar preventiv propriu răspund disciplinar, administrativ, civil ori penal, potrivit legii, în raport
ORDIN nr. 17 din 6 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250471]
-
dare sau luare de mită și alte infracțiuni prin care au produs daune patrimoniului persoanelor fizice sau juridice. Dacă în cursul urmăririi penale, al judecății sau după condamnare a intervenit amnistia, persoana în cauză nu poate să fie desemnată pentru exercitarea activității de control financiar preventiv propriu timp de 2 ani de la data aplicării amnistiei. Persoana căreia i s-a suspendat condiționat executarea pedepsei nu poate să exercite această activitate în cursul termenului de încercare și pe parcursul a 2
ORDIN nr. 17 din 6 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250471]
-
în cursul termenului de încercare și pe parcursul a 2 ani de la expirarea acestui termen. Persoanele desemnate nu pot fi implicate, prin sarcinile de serviciu, în aprobarea și efectuarea operațiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu. ... ... 5. Persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu trebuie să își îmbunătățească cunoștințele și practica profesională printr-o pregătire continuă. Conducerea entității publice asigură condițiile necesare pregătirii profesionale. În sprijinul persoanelor desemnate, Ministerul Finanțelor, prin Direcția generală de control financiar preventiv, organizează, în colaborare
ORDIN nr. 17 din 6 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250471]
-
consiliilor județene, prin act intern de decizie a acestora, fără a fi necesar un acord. Acordul se emite astfel: Conducătorul entității publice stabilește, dintre persoanele care îndeplinesc condițiile de la pct. 3, pe acelea care urmează să fie desemnate pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu și solicită, în scris, de la entitățile publice în drept emiterea acordului, transmițând și următoarele documente: a) diploma de licență pentru absolvirea studiilor superioare economice sau juridice (copie); ... b) curriculum vitae, model european; ... c) minimum două
ORDIN nr. 17 din 6 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250471]
-
entității publice care solicită acordul; ... d) cazier judiciar; ... e) declarație pe propria răspundere cu privire la respectarea regimului incompatibilităților specifice și al conflictelor de interese, potrivit modelului din anexa la prezentul cod specific; ... f) lucrare de concepție privind organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv propriu în condițiile specifice entității respective. ... La stabilirea persoanelor care urmează să exercite controlul financiar preventiv propriu, conducătorul entității publice are în vedere limitarea numărului acestora la strictul necesar, în funcție de volumul și complexitatea operațiunilor supuse
ORDIN nr. 17 din 6 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250471]
-
decizia internă pentru desemnarea persoanei/persoanelor care urmează să exercite activitatea de control financiar preventiv propriu. Emiterea deciziei interne fără acordul entității publice în drept să emită acordul este nelegală. În cazul absenței temporare de la post a persoanelor desemnate pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu sau în orice situație care conduce la imposibilitatea exercitării vizei de control financiar preventiv propriu de către o persoană desemnată, conducătorul entității publice poate desemna temporar, prin act de decizie internă, o altă persoană pentru îndeplinirea
ORDIN nr. 17 din 6 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250471]
-
preventiv propriu. Emiterea deciziei interne fără acordul entității publice în drept să emită acordul este nelegală. În cazul absenței temporare de la post a persoanelor desemnate pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu sau în orice situație care conduce la imposibilitatea exercitării vizei de control financiar preventiv propriu de către o persoană desemnată, conducătorul entității publice poate desemna temporar, prin act de decizie internă, o altă persoană pentru îndeplinirea acestei activități, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice consecutive
ORDIN nr. 17 din 6 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250471]
-
acordul prealabil al entității publice care a emis acordul de numire. Acordul de încetare a calității de persoană desemnată se emite astfel: – conducătorul entității publice respective notifică entității publice în drept intenția de încetare a calității de persoană desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu, precum și motivele avute în vedere; ... – entitatea publică în drept analizează motivele, poate avea consultări directe cu persoana propusă și, în termen de 10 zile lucrătoare, se pronunță în scris; ... – în cazul obținerii acordului, conducătorul entității
ORDIN nr. 17 din 6 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250471]
-
publice în drept, este nelegală. ... ... 8. Principalele situații în care poate înceta calitatea de persoană desemnată să exercite activitatea de control financiar preventiv propriu sunt: – intrarea în stare de incompatibilitate specifică și/sau conflict de interese; ... – săvârșirea unei abateri disciplinare în exercitarea controlului financiar preventiv pentru care a fost aplicată o sancțiune disciplinară, în condițiile legii; ... – la cererea persoanei în cauză, pe motiv de boală sau din alte considerente de ordin personal; ... – dacă în urma rapoartelor de control sau audit s-au
ORDIN nr. 17 din 6 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250471]
-
răspundere că nu mă aflu în niciuna dintre situațiile de incompatibilitate specifică sau conflict de interese prevăzute la pct. 4 lit. f) din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv și a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de control financiar preventiv propriu, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Data .................. Semnătura .......................... -----
ORDIN nr. 17 din 6 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250471]
-
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prin prevederile de lege criticate se creează o discriminare între justițiabili în ceea ce privește exercitarea căii extraordinare a recursului în litigiile având ca obiect contestarea deciziilor emise de autoritățile administrative privind imobilele preluate abuziv în proprietatea statului, fiind încălcat și dreptul acestora la un proces echitabil. Se arată că rațiunea legiuitorului a fost aceea de
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
proprietate, încălcat de regimul comunist. Ca atare, imposibilitatea atacării cu recurs a oricărei hotărâri privind cereri evaluabile în bani, indiferent de valoarea acestora, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, reprezintă o îngrădire nejustificată a exercitării acestei căi de atac, precum și o discriminare și o încălcare a dreptului la un proces echitabil. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat constituționalitatea unor măsuri legislative prin care se reglementa modalitatea de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate, statuând, în mod constant, că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, Curtea a reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel iluzoriu și teoretic (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 99 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
poate susține încălcarea prevederilor constituționale care garantează dreptul de acces liber la justiție, existând reglementată posibilitatea legală de a accede la o instanță judecătorească și, mai mult, de a supune hotărârea pronunțată de aceasta controlului unei instanțe ierarhic superioare. În exercitarea legitimării sale constituționale de a adopta norme de procedură, conferită de art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul a configurat modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind doar posibilitatea atacării cu apel a hotărârii primei instanțe, fără ca
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
mai mult, de a supune hotărârea pronunțată de aceasta controlului unei instanțe ierarhic superioare. În exercitarea legitimării sale constituționale de a adopta norme de procedură, conferită de art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul a configurat modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind doar posibilitatea atacării cu apel a hotărârii primei instanțe, fără ca acest lucru să aibă semnificația încălcării principiului constituțional al accesului liber la justiție. În accepțiunea Legii fundamentale, dreptul de acces liber la justiție este conceput
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
accesului liber la justiție. În accepțiunea Legii fundamentale, dreptul de acces liber la justiție este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nicio lege. ... 15. În jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat în mod constant că accesul liber la justiție nu presupune dreptul de acces la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
se nesocotesc prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât legiuitorul a stabilit un prag valoric prin care nu a asigurat o protecție egală a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, generând discriminări între cetățeni sub aspectul posibilității de exercitare a dreptului de a formula o cale de atac în funcție de valoarea cererii adresate instanței judecătorești. Așadar, s-a constatat existența unei discriminări pe criteriul valorii cererii în cadrul aceleiași categorii de persoane, mai exact a acelora care au
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. ... 23. Față de aceste observații, Curtea reține că stabilirea regulilor procedurale în funcție de specificul materiei reglementate, inclusiv a celor referitoare la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, reguli adaptate specificului materiei în care sunt edictate. ... 24
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
aprilie 2016, și Decizia nr. 268 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 18 octombrie 2019. Susține că reglementarea unor norme speciale de procedură prin care se impun condiții sau limite privind exercitarea unor drepturi este realizată de legiuitor în temeiul competențelor sale constituționale, fără a fi încălcat liberul acces la justiție sau egalitatea în drepturi. Arată că remediul procedural este reglementat de dispozițiile art. 597 alin. (7) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
reguli speciale de procedură, prin care se stabilesc condițiile și limitele în care se poate formula contestație la executare în faza executării unei hotărâri penale (inclusiv prin prisma cazurilor de contestație și a titularilor dreptului), este realizată de legiuitor în exercitarea competențelor sale constituționale, nefiind de natură să încalce liberul acces la justiție, egalitatea în drepturi a celor care o declară ori a titularilor cererii, întrucât conferă celor interesați posibilitatea neîngrădită de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
de sesizare se constată că, potrivit fișei legislative, legea criticată a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în data de 21 decembrie 2021 și, în aceeași dată, a fost depusă la secretarul general al Camerei, pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale. În data de 27 decembrie 2021 legea a fost trimisă la promulgare. Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională în data de 13 ianuarie 2022, așadar în cadrul termenului stabilit de art.
DECIZIA nr. 16 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250625]
-
al căror regim juridic este stabilit de art. 57 - Actele miniștrilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, potrivit căruia: (1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, ministrul emite ordine și instrucțiuni cu caracter normativ sau individual. (2) Prin ordine se pot aproba norme metodologice, regulamente sau alte categorii de reglementări care sunt parte componentă a ordinului prin care se aprobă. (3) Actele
DECIZIA nr. 16 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250625]
-
excepția inspectorului general antifraudă și a inspectorilor generali adjuncți antifraudă. (14) Pe durata detașării la parchet inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală nu pot primi de la organele ierarhic superioare din cadrul Agenției nicio însărcinare. (15) Modul de exercitare a atribuțiilor privind cariera inspectorilor antifraudă pe durata detașării la parchete se stabilește prin legea privind statutul acestei categorii de funcționari publici. ... ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin.
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]