12,343 matches
-
și Justiție, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că Legea fundamentală reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa, astfel că și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia, în România, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie (Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 71 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301191]
-
criticate și la precizarea normelor constituționale pretins încălcate, fără a prezenta motive sau argumente în susținerea excepției de neconstituționalitate, și cum din această formulare a excepției nu se poate deduce, în mod rezonabil, vreo critică de neconstituționalitate, ținând seama de exigențele dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care stabilesc că sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 351 alin. (2) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. ... 20
DECIZIA nr. 148 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301296]
-
Herțegovinei, Croației, Serbiei, Sloveniei și Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, paragraful 131). Or, dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală - prin reglementarea procedurii plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată - sunt de natură să asigure îndeplinirea acestei exigențe convenționale, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 434 din 22 iunie 2017, citată anterior, paragraful 30. ... 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a
DECIZIA nr. 148 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301296]
-
de trimitere a constatat admisibilitatea sesizării, motivat de faptul că: a) există o cauză aflată în curs de judecată, în primă instanță, în competența legală a unui complet de judecată al Tribunalului Sibiu învestit să soluționeze litigiul, fiind, așadar, întrunite exigențele art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) litigiul privește obligarea la emiterea unor acte administrative pentru personalul plătit din fonduri publice, vizează raporturi de muncă și de serviciu ale acestui personal și de asemenea
DECIZIA nr. 233 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301182]
-
ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene (C.J.U.E.), a Curții Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.), a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 44. Prin raportare la aceste exigențe expuse, se constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate de a privi „o chestiune de drept“ care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unor norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, apte să devină
DECIZIA nr. 233 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301182]
-
atât la prima Cameră sesizată, cât și la cea decizională, pentru a se răspunde principiului bicameralismului. În acest context este prezentat întreg procesul legislativ aferent Legii nr. 243/2021 și se învederează că aceasta a fost adoptată fără a fi respectate exigențele constituționale antereferite. De asemenea, se susține că normele criticate: au un caracter intuitu personae, întrucât au fost adoptate pentru și în legătură cu o persoană, neavând caracter de generalitate și de abstract, astfel cum cer principiile de drept și jurisprudența
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
de blocaj în procesul de legiferare este împiedicată de art. 75 alin. (3) din Constituție, care prevede că a doua Cameră decide definitiv. În concluzie, puterea constituantă, prin art. 75 alin. (3) din Legea fundamentală, a urmărit să armonizeze două exigențe de rang constituțional. Pe de o parte, a impus obligația ca orice propunere/proiect să fie dezbătută/dezbătut de fiecare Cameră în parte, fiecare dintre acestea având posibilitatea să decidă în mod independent de cealaltă. Pe de altă parte, a eliminat posibilitatea
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
instituțional, prin acordarea celei de a doua Camere sesizate a puterii de a decide definitiv, în situațiile în care rezultatul deliberării sale este diferit de rezultatul deliberării primei Camere sesizate. ... 24. Curtea Constituțională, în mod judicios, a stabilit echilibrul dintre exigențele mai sus analizate și, în esență, a statuat că puterea celei de a doua Camere sesizate de a decide definitiv cu privire la proiectul/propunerea dezbătut/dezbătută de ambele Camere nu poate servi ca pretext pentru a elimina sau a afecta competența
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
Curtea reține că propunerea legislativă astfel adoptată nu putea constitui obiectul normelor speciale antereferite, astfel încât începerea mandatelor noului Parlament ales nu pune problema încetării procedurii legislative cu privire la aceasta, ci, dimpotrivă, a continuării procesului legislativ în conformitate cu exigențele art. 75 din Constituție și chiar cu esența art. 63 din Legea fundamentală care instituie principiul asigurării continuității activității legislative. ... 35. În consecință, critica de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la procedura de adoptare a Legii nr. 243/2021, în raport cu dispozițiile
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
accesibilă și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012). Omisiunea de a reglementa norme tranzitorii menite să asigure coerența cadrului normativ reprezintă o încălcare a exigențelor constituționale referitoare la principiul legalității, în componenta referitoare la principiul securității juridice, care impune legiuitorului limite în activitatea de modificare a normelor juridice, limite care să asigure stabilitatea regulilor instituite. Astfel, respectarea art. 26 alin. (1) teza întâi din Legea
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
consideră că prin adoptarea legii criticate și instituirea cenzurii se realizează o ingerință a Parlamentului asupra libertății de exprimare, informare și învățătură, astfel că, aplicând testul de proporționalitate, dispozițiile legale ce fac obiectul sesizării nu își găsesc justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate, necesare într-o societate democratică, nepăstrând justul echilibru între interesele colective și cele individuale. ... 7. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile legale criticate
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
că prin adoptarea legii criticate se instituie o formă de cenzură, adică o ingerință a Parlamentului asupra libertății de exprimare, informare și învățătură, fără a fi respectat principiul proporționalității, și că, astfel, legea criticată nu își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate, necesare într-o societate democratică, nepăstrând justul echilibru între interesele colective și cele individuale. ... 58. În ceea ce privește libertatea de exprimare, Curtea Europeană a
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
valori fundamentale ale democrației constituționale. Atunci când sunt în discuție mai multe drepturi și libertăți fundamentale protejate de ordinea constituțională a statului democratic, aprecierea eventualului caracter disproporționat al unei dispoziții legale trebuie să se efectueze cu respectarea concilierii necesare dintre exigențele referitoare la protecția diferitor drepturi și libertăți și justul echilibru între acestea. Or, în cazul supus analizei de constituționalitate din partea Curții Constituționale, definirea cu claritate a tipurilor de materiale (imagini, mesaje text, conținut audio-video, cărți, articole, alte documente și
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
de protecție penală a valorilor sociale vizate. Astfel, soluțiile legislative criticate nu conțin modificări și completări de natură substanțială ale celor două acte normative anterior referite, ci asigură aplicabilitatea acestora în condițiile noilor realități sociale, asigurând, totodată, conformitatea lor cu exigențele principiului legalității, astfel cum prevăd art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 7 din Convenție. ... 101. În ceea ce privește pretinsa încălcare prin dispozițiile legale criticate a dreptului la informație și a dreptului la învățătură, prevăzute la art. 31
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate deoarece nu prevăd expres posibilitatea audierii persoanei care a făcut plângerea și a persoanelor cercetate. Neaudierea persoanei care a făcut plângerea și a persoanelor cercetate, la cererea acestora, constituie o încălcare a exigențelor dreptului la un proces echitabil, fiind contrară normelor de administrare democratică a justiției penale în statul de drept. ... 12. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția penală invocă Decizia nr. 788 din 15 decembrie 2016, apreciind că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigențelor dreptului la un proces echitabil. ... 29. Tot prin Decizia nr. 516 din 15 iulie 2021, citată anterior, Curtea a observat că petentul - fiind citat și având posibilitatea de a depune note scrise referitor la admisibilitatea și temeinicia plângerii, de a
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
juridică reglementată prin norma criticată. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate - potrivit dispozițiilor art. 340 din Codul de procedură penală - poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigențele dreptului fundamental la apărare. ... 31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată prin deciziile menționate anterior, precum și considerentele care au fundamentat această
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
contravine principiului continuității, consacrat de art. 11 teza a doua din Legea nr. 304/2004 și de art. 354 alin. (2) din Codul de procedură penală. ... 7. Contrar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, textele de lege criticate nu satisfac exigențele de calitate a legii, astfel cum acestea decurg din jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României), a Curții de Justiție a Uniunii Europene (în acest
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
54 alin. (1) din aceeași lege, care stabilește compunerea completelor de judecată învestite cu soluționarea fondului cauzelor penale de competența celorlalte instanțe dintr-un judecător unic, care îndeplinește, în prealabil, și atribuțiile funcționale de judecător de cameră preliminară, nu respectă exigențele constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, cuprinse în art. 21 alin. (3) din Constituție și în art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în lumina jurisprudenței Curții Constituționale care a stabilit
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale. ... 51. Cu referire la pretinsa încălcare de către Guvern a exigențelor art. 115 alin. (4) din Constituție prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 488 din 3 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 2 februarie 2024, paragrafele
DECIZIA nr. 550 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301172]
-
chiar de Asociația “Nicolae Băciuț” pentru descoperirea, susținerea și propovarea valorilor cultural-artistice și profesionale, al cărei președinte este Sergiu Paul Băciuț, o dovadă în plus de spirit autentic românesc și de cultivare a limbii și tradițiilor noastre, la cote de exigență majore. Am făcut aceste precizări pentru a sublinia continuitatea și spiritul profund românesc al revistei Vatra Veche. Nu întâmplător, de la număr la număr, publicația crește în valoare și conținut, în aspect estetic precum și în numărul de colaboratori și cititori interesați
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
cunoaștem pe poet în deplinătatea forței sale creatoare, iar opera sa se desfășoară departe de privirile cititorului obișnuit. Critica românească se desfășoară după criterii accesibile doar pentru inițiați și în cercul elitei se pătrunde în mod arbitrar, după gusturi și exigențe îndoielnice. Sperăm într-o lansare de carte a distinsului poet și la librăriile din București. Ion CATRINA Craiova, România. 25 aprilie 2013 Referință Bibliografică: Ion CATRINA - GEORGE ROCA - UN POET DE ALEASĂ SIMȚIRE / Ion Catrina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GEORGE ROCA – UN POET DE ALEASĂ SIMŢIRE de ION CATRINA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/340896_a_342225]
-
cale în politica românească prin curățenie morală, competență, respect al promisiunilor făcute; Să promovez cultura și identitatea poporului român, în contextul globalizării mondiale, de pe poziția de parlamentar al României; Să contribui la diminuarea corupției, prin exemplul personal dar și prin exigența punerii în aplicare efectivă a legilor în România; Să lupt pentru protecția drepturilor sociale, în echilibru cu libertatea de a intreprinde, pentru o dezvoltare sănătoasă a României în cadrul Uniunii Europene; Să obținem un trai decent pentru fiecare român, participând, alături de
MIHAELA MIHAI. O VOCE SENSIBILĂ CA VIOARA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341306_a_342635]
-
intitulat „Incursiune în biografia cuvântului", o serie de eseuri care inițial au fost publicate în revista Renașterea a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Fără a subestima valoarea celorlalte studii și eseuri din capitolele „Exerciții de mistică liturgică și sacramentală" și „Exigențele arhitecturii liturgice", ne vom opri exclusiv asupra chestiunilor privind problema cuvântului omenesc din perspectivă teologică. Pentru început însă câteva observații cu caracter general. Colecția de eseuri este dedicată fostului Arhiepiscop al Clujului Teofil Herineanu și Părintelui Profesor Constantin Galeriu: „în
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
Aceasta face ca Iteștiul să nu fie numai o comunitate așezată pe suprafață orizontală ci și pe altitudinea spiritualității percutate de explozibilul cel mai eficient al exemplului personal al fostului primar: spiritul bunei orientări, al distingerii valențelor demnității, cinstei, onoarei, exigenței, dar în același timp, al armoniei în comunitate, al identificării aspirațiilor comune, al găsirii mijloacelor bunăstării, foloaselor coabitării în casa comună a întregii suflări a satelor aflate în administrația Iteștiului. O mare eșuare a fostului primar al Iteștiului, fără vina
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]