5,246 matches
-
că, pentru postmodernism, există o artă a guvernării statului, dar nu există un stat complet constituit (Devetak 1995a). Pentru a nu se înțelege că teoriile postmoderniste privind relațiile internaționale reprezintă o întoarcere la realismul stato-centric, unele clarificări sunt necesare în explicarea preocupării lor pentru statul suveran. Postmodernismul nu caută să explice politica mondială axându-se doar pe stat, nici nu ia statul ca pe un dat. Mai degrabă, așa cum stă mărturie dubla citire a problematicii anarhiei realizată de Ashley, postmodernismul caută
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interese înguste, și care urmăresc acele interese în maniera cea mai eficace posibil. Ca și neorealiștii, neoliberalii tratează interesele statului ca fiind exogene interacțiunii interstatale, și nu văd nicio nevoie să creeze o teorie legată de formarea intereselor. De fapt, explicarea originilor intereselor statelor este exclusă în mod explicit din domeniul teoriei neoliberale. În final, neoliberalii trec dincolo de imagistica în întregime sistemică a neorealismului și acceptă existența unei societăți interna-ționale, dar concepția lor despre acea societate rămâne strategică. Desigur că statele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
strategic, un loc în care actori formați anterior își urmăresc scopurile, un loc ce nu modifică natura sau interesele acelor actori în vreun mod profund. Constructiviștii, dimpotrivă, argumentează că înțelegerea modului în care actorii își dezvoltă interesele este crucială pentru explicarea unei palete largi de fenomene politice internaționale pe care raționaliștii le ignoră sau nu le înțeleg. Pentru a explica formarea intereselor, constructiviștii se concentrează pe identitățile sociale ale indivizilor sau statelor. Cu cuvintele lui Alexander Wendt, "identitățile sunt la baza
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Katzenstein 1996: 153-4) Deși nu desconsideră în totalitate rolul normelor internaționale în condiționarea identităților și intereselor statelor, Katzenstein atrage atenția asupra determinanților interni ai politicilor naționale. Acest tip de constructivism la nivel de unitate de are virtutea de a facilita explicarea variațiilor de identitate, interes și acțiune între statele, ceva ce constructivismul sistemic nu pune în lumină. Totuși, ca urmare, această formă de constructivism are dificultăți în a explica similitudinile dintre state, dintre tiparele de convergență ale identității și interesului statelor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1999). Așadar, unde anume se poate situa, în cadrul Relațiilor Internaționale, studiul oamenilor numiți "bărbați" și "femei" sau al construcției sociale a genurilor masculin și feminin? Cum sunt genizate sistemul internațional și domeniul Relațiilor Internaționale? În ce măsură pot duce perspectivele feministe la explicarea, înțelegerea și îmbunătățirea relațiilor internaționale? Acest capitol începe cu o scurtă trecere în revistă a dezvoltării curentului feminist în Relațiile Internaționale. Se diferențiază trei tipuri de teorii feministe care oferă instrumente euristice utile atunci când discutăm despre acest câmp de cercetare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și Linklater în introducerea acestui volum (Capitolul 1), este "procesul prin care conferim înțeles unei lumi presupus obiectivate care există "undeva acolo"". O analiză feministă pune în evidență schema conceptuală a Relațiilor Internaționale ca o modalitate printre altele, parțială, de explicare a politicii mondiale. Separarea discursivă dintre politica internațională și cea internă, împreună cu aversiunea neorealistă față de explicațiile de politică internă date relațiilor internaționale, ascund de fapt distincția anterioară genizată dintre public și privat din interiorul statelor aversiunea masculină față de asocierea sferei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politice globale pot fi reformate pentru a preveni distrugerea și pentru a oferi o relație durabilă a omului cu planeta și cu restul locuitorilor ei. Asemenea idealismului (vezi Capitolul 2 al volumului), imperativul normativ este impulsul primar în cazul ecologismului explicarea distrugerii mediului vine pe locul următor. Din punct de vedere metodologic, deși ecologiștii sunt ostili pozitivismului, nu în ultimul rând din cauza legăturii sale istorice cu tratarea "naturii" (inclusiv a oamenilor) ca obiect, pur și simplu instrumental, nu există o metodologie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu altitudini medii, în care sunt incluse terasele și pintenii de terasă cu pante înclinate. Ultimul tip este dat de locuirile joase, situate pe terasele inferioare, pe „insulele” unor râuri sau în imediata vecinătate a luncilor (CUCOȘ 1999, 26). În ceea ce privește explicarea factorilor determinanți în alegerea unei locații pentru întemeierea unei așezări, trebuie să remarcăm, din nou, menținerea discursului la un nivel general. Astfel, alături de necesitatea apropierii de resursele de apă, de existența posibilității practicării agriculturii și creșterii animalelor, a resurselor de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
asupra cărora am putut efectua observații detaliate au fost fracturile. Pentru interpretarea acestora am utilizat terminologia și metodologia utilizate în cadrul lucrărilor citate mai sus. Pentru a facilita înțelegerea metodelor utilizate și a rezultatelor obținute, credem că este necesară definirea și explicarea unor termeni utilizați. De asemenea, pentru ilustrarea grafică a diferitelor tipuri de fracturi se poate consulta Pl. 28. În momentul în care o unealtă face contact cu un material și o anumită presiune este aplicată, obiectul prelucrat poate fi considerat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
va supraviețui până în epoca elisabetană din secolul al XVI-lea. Dar durabila acceptare a lui Aristotel a fost însoțită de respingerea infinitului - și a vidului, deoarece vidul implică existența infinitului. La urma urmei, nu erau decât două posibilități logice de explicare a naturii vidului, și ambele presupuneau existența infinitului. Prima spunea că putea să existe o cantitate infinită de vid - și, astfel, există infinitatea. A doua spunea că putea exista o cantitate finită de vid, dar cum vidul înseamnă lipsa materiei
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a fost un manual. În 1696, lucrarea lui l’Hôpital, Analyse des infiniment petits, era primul manual de analiză matematică și familiariza pe o mare parte dintre europeni cu versiunea leibniziană. În carte, l’Hôpital nu s-a rezumat la explicarea fundamentelor analizei matematice, ci a inclus și constatări noi, extrem de interesante. Cea mai renumită este cunoscută sub numele de regula lui l’Hôpital. Regula lui l’Hôpital a fost prima care și-a încercat puterile cu deranjantul 0/0 care
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
exista nici o îndoială: infinitatea și zero sunt inseparabile și esențiale pentru matematică. Matematicienii nu au avut de ales; erau nevoiți să învețe să trăiască cu ele. Pentru fizicieni, însă, zero și infinitatea păreau a fi două noțiuni absolut irelevante pentru explicarea fenomenelor din univers. Adunarea infinităților și împărțirea la zero puteau face parte din matematică, însă natura nu avea legătură cu ele. Sau cel puțin așa sperau oamenii de știință. În timp ce matematicienii descopereau ce relație există între zero și infinitate, fizicienii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și năzuința „științifică“, de cunoaștere și abordare „sistematică“ - este vorba despre un cerc „făcut“ (nu primit prin îmbrățișarea a toate), dacă nu chiar (și adeseori) „contrafăcut“, care oferă doar aparența încercuirii totale, fără rest, prezentată ca posibilitate (și reușită) de explicare și explicitare în totalitate a lumii. Un astfel de exemplu sunt sistemele filozofice și științifice care își propun să explice lumea și, nu arareori, au pretenția de a fi oferit cheia înțelegerii omului și universului... Prin urmare, fie „primești“ centrul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de asigurare complexe, sofisticate: CDS131, refinanțarea creditelor, ca și mecanisme de titrizare 132 complexe: CDO133, ABS134 etc. care au permis transferarea riscului băncii care împrumută către alte bănci sau instituții financiare. Avem deja câteva elemente cu care putem încerca o explicare a crizei actuale. China și Europa au finanțat o țară care trăiește cu mult peste resursele de care dispune, spune J. Attali. Acest fapt se asociază cu "transferul de riscuri" încurajat prin fondurile de investiții speculative. În anii 1990 însă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
medical, le aflăm în reprezentări și sisteme diverse de gândire. În diferitele societăți, boala nu este văzută doar ca eveniment natural. Fiecare societate explică și "gestionează" boala în conformitate cu sistemul său sociocultural, cu organizarea sa, cu religiile sale. Modelele fundamentale de explicare a bolii ce apar în societățile africane (sub forma bolii-sancțiune, sau a bolii-persecuție) pot fi regăsite în forme diferite și în Europa, indiferent de nivelul cunoștințelor medicale 386. Concepțiile despre corp, îngrijire, boală etc. sunt revelatoarele unei viziuni mai largi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
important să cunoască bine diferite teorii, dar să nu se lase pradă lor. "Cunoașterea apare ca un dialog între spirit și lucruri... Faptul depinde de gândire, dar el o influențează la rândul său, obligând-o să revadă cadrele și sensul explicării pe măsură ce observația se extinde"400. Faptul științific e cucerit, constatat și construit (cucerit din prejudecăți, constatat în fapte, construit de rațiune), spunea G. Bachelard: Ce observăm? pe cine? • subiecți, actori, agenți, persoane, adică pacienți, medici etc. • comportamente, practici, strategii, jocuri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
prin har”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, în PSB, vol. 81, p. 274) „Ca să fim sănătoși, zice, în credință. Prin urmare, aceasta este sănătatea: de a nu introduce în credință nimic fals, nimic străin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit, omilia III, în vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei..., p. 154) „O poruncă se vădește mai aleasă ca alta. De aceea există și o credință mai sigură ca altă credință”. (Marcu Ascetul, Despre cei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 274) „Ca să fim sănătoși, zice, în credință. Prin urmare, aceasta este sănătatea: de a nu introduce în credință nimic fals, nimic străin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit, omilia III, în vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei..., p. 154) „O poruncă se vădește mai aleasă ca alta. De aceea există și o credință mai sigură ca altă credință”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 99
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
am fi stăpâniți din toate părțile, adică și din credință, și din viață, ci numai din viață, suntem sub puterea diavolului, căci: Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne va intra în Împărăția cerurilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei, omilia VI, p. 68) „Credința pretinde integritatea moravurilor; (...) mărturisește cu ușurință și bucurie adevărurile divine, cel care are conștiința curată și viața nepătată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 163) „Că
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Iustin, Hariton, Harit, Evelpist, Hierax, Peon și Liberian, IV, 8, în PSB, vol. 11, p. 53) „Că este înviere, este răsplată, că sunt multe bunuri, că Hristos este Dumnezeu, că credința este dreaptă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia VII, p. 126) Crezul sau Simbolul credinței - îndemn la rostirea lui „Zii și Sfântul Simbol al credinței ortodoxe înainte de a te culca. Căci credința dreaptă în Dumnezeu este un izvor și o strajă a tuturor bunătăților
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
suferă. Așadar, credința se arată prin fapte. Cu drept cuvânt deci ar putea cineva zice că nu în mod simplu se probează, ci prin fapte pipăite, prin modul de viață, prin voință statornică”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei I către Tesaloniceni, omilia I, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, p. 161) „Ceea ce este hrana pentru trup, aceea e viața (virtuoasă) pentru credință. Și după cum trupul nostru nu poate trăi fără bani
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ar putea cineva zice că nu în mod simplu se probează, ci prin fapte pipăite, prin modul de viață, prin voință statornică”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei I către Tesaloniceni, omilia I, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, p. 161) „Ceea ce este hrana pentru trup, aceea e viața (virtuoasă) pentru credință. Și după cum trupul nostru nu poate trăi fără bani, tot așa nici credința, fără fapte bune, căci: fără fapte, credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 147 148) Credința și faptele rele „ Dar dacă cineva poate că are credință, însă face rele, apoi desigur că se îndoiește de credința ce are, și-și bate joc de învățătura ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia IX, p. 148) Partea practică și partea teoretică a credinței noastre „Mărturisirea religiei noastre, care duce la contemplarea tainelor celor nevăzute și nu urmărește câștiguri prezente, ci o răsplătire cu cele veșnice, își are domeniul și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pas, precum de pildă când zic unii: Oare este înviere? Oare este judecată? Oare este răsplata faptelor? Ei bine, în toate acestea dacă este credința la mijloc, ea va stinge toate săgețile diavolului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia XXIV, p. 245) „... prin credință vine cunoștința și, prin urmare, nu e cu putință a-L cunoaște pe El fără credință. Cum așa? Prin credință noi trebuie să cunoaștem puterea învierii Lui din morți, fiindcă altfel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ar fi credința? Sau oare, nu s-ar părea ridicol, și mai mult, o enigmă fără sfârșit? Vezi acum ce confuziune și întunecime mare? Și pricepi de ce este nevoie de credință peste tot”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, omilia V, p. 61-62) „Ai văzut deci, că a ispiti cele sfinte prin raționamente omenești este o blasfemie? Și cu drept cuvânt, fiindcă ce poate avea în comun raționamentul omenesc cu cele sfinte?” (Sf. Ioan Gură de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]