3,103 matches
-
puzderii de gâze, șerpi lunecoși, iezi rătăciți și iepuri fugari se ițeau din iarba înaltă și piereau dintr-odată, ca mistuiți de un pântec magic. Cu siguranță, cumanii care intraseră cândva în această pădure experimentaseră pentru prima oară vraja sau extazul. O numiseră Deli Orman, pădurea nebună. Și, în miezul acestei păduri, un pârâu sălta vijelios dintre stânci, aluneca într-o cascadă de curcubee rotitoare, apoi dădea un ocol potolit, ca să ocrotească minunea de flori a poienii. O răsuflare albastră dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ruga la Sfânta Maria și pentru mine, puiule. — O, Doamne! oftă Ignatius. — Cred că-i frumos că te rogi, copile. Mă întrebam ce tot faci închis acolo to’ timpu’. Pleacă, te rog! țipă Ignatius. Faci să se aleagă praful de extazul meu religios. Săltând viguros pe pat, așa cum stătea culcat pe o parte, Ignatius simți un râgâit formându-i-se în gât. Dar când deschise plin de speranță gura, nu scoase decât un mic sughiț. Totuși, salturile avuseseră un oarecare efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
norilor firavi, se contură iar, ca apoi să se mistuie În Încețoșarea alburie. Liniștea mai dură o clipă, după care, din mulțime, răsunară suspine de slăvire, oamenii se lăsară În genunchi făcînd mătănii, ținîndu-se cu mîinile de cap, cuprinși de extaz. PÎnă și cîțiva din ucenicii lui Petru se Înclinau În fața minunii păgîne la care fuseseră martori. Atunci Petru Închise ochii și glăsui În ebraică (asta fiind vorbirea firească Între sfinți, să nu poată Înțelege mulțimea) următoarea rugă: „Tată Atotstăpînitor, carele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de dulcele nume al Priskăi, iar trupul fu brusc scăldat de desfătare, Încît văzduhul se Înmiresmă de adierea trandafirilor. Oh, ce bucurie! Și doar amintirea trupului ei și a sufletului ei În acel ceas de tihnă, În acea maree de extaz, atunci, la porțile palatului, cînd vacarmul mulțimii Încetase, iar scîrțîitul carului Încremenise, și cînd În suflet i se crestase dulcele nume al Priskăi, iar În nări avea mireasma trandafirilor, În acel ceas, aflat iarăși În negura grotei, În mormîntul veșnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
la popotă: „Domnilor, tînărul Esterhazy a dormit buștean astă-noapte, fără suflare, de parcă-l așteapta Însurătoarea, nu execuția. Vă dau cuvîntul meu de ofițer! Domnilor, să-i aducem omagiul nostru!“ Atunci se auzi (el auzi) clinchetul cristalin al paharelor. Cin! Cin! Extazul morții, ca și autocontrolul Îl vor ține Încordat toată dimineața, Își va păstra sîngele rece prin rugăciune, cu Îndîrjire, cu dinții Încleștați, ÎnfrînÎndu-și viscerele și sistemul simpatic, În ciuda pornirii lor trădătoare, căci Își călise În timp bravura, instruindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mai bine. Avea o fotografie a Isabellei Într-un ceasornic vechi și În fiecare zi, fix la ora opt, stingea toate luminile, cu excepția veiozei de citit, și, așezat În dreptul ferestrei, cu fotografia sub ochi, Îi compunea fetei scrisori pline de extaz. ...Oh, ce greu Îmi e să-ți scriu ce simt cu adevărat când mă gândesc necontenit la tine! Însemni acum pentru mine un vis pe care nu mă mai pricep să-l aștern pe hârtie. Am primit ultima ta scrisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de crimă triplă. Vandrich chicoti. — Felix a fost asasinat? — Nu. Wiltsie, Lindenaur și un trombonist pe nume Marty Goines, care-și zicea „Trombonul Total”. Ai auzit de el? — Nu. Dar eu sunt trompetist și eram cunoscut sub numele de „Buzele extazului”. E cu sens dublu, dacă nu te-ai prins. Danny râse în direcția șmecherului. — Încă cinci secunde și plec să-l sun pe judecător. Vandrich zâmbi. — O să cânt, domnule Polițist. Și îți voi oferi o observație introductivă gratuită. Dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fi atestate la táltos, dar nu și la solomonarul din tradiția românească (și nici la „vrăjitori” omologi din alte tradiții populare : planetnik la polonezi, garabancias la sârbocroați și unguri etc.). Principalele trăsături care definesc șamanul (somnul/ moartea rituală, „dezmembrarea” inițiatică, extazul șamanic etc.) nu se regăsesc la solomonar. Cu toate acestea, unele interferențe și influențe între șaman (táltos) și omologul maghiar al solomonarului (garabonciás diák) au fost semnalate de unii cercetători (17 ; 44 ; 54). Printre altele, Vilmos Diószegi afirmă că numai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pentru preotul Ioan Coman însă, „mirosul toxic al semințelor de cânepă arse pe cărămizi încinse este o naivitate a lui Herodot și nu are nici o legătură cu kapnobatai ” (71). Pentru Mircea Eliade, expresia „umblători prin fum” se referă la „un extaz provocat de fumul de cânepă, mijloc cunoscut de sciți și de traci”. „în acest caz - continuă Eliade -, kapnobataii ar fi dansatorii și vrăjitorii (șamani) misieni și geți, care întrebuințau fumul de cânepă pentru a provoca transele extatice” (31, p. 57
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astfel încât s-ar putea identifica plauzibil Cannabis sativa cu planta amețitoare la care se referea Pomponius [Mela] (72). Zoe Petre a tratat cu precauție subiectul, considerând totuși că termenul kapnobatai ar putea fi „o aluzie la fumigațiile pro- ducătoare de extaz”. Ea a admis că „ipotetica legătură între sintagma umblători prin fum atestată de Poseidonios și practica intoxicației cu fumul unor plante aromatice de care vorbesc Mela și Solinus pare logică, dar rămâne de domeniul supozițiilor licite” (73, pp. 228-230). Recent
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
domeniul supozițiilor licite” (73, pp. 228-230). Recent, un discipol al istoricului Zoe Petre, Dan Dana, a respins argumentele aduse de Mircea Eliade, de Ioan Petru Culianu și de mine însumi privind inhalarea fumului degajat de unele plante narcotice pentru obținerea extazului de către preoții sciți și traci. El consideră că fumigațiile de plante (nu neapărat de kannabis) practicate de aceștia ar fi „simple purificări rituale și nu vizează provocarea unor transe extatice sau a unor experiențe sublime”. Concluziile lui Dan Dana sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
privind faptul că preoții asceți geto-misieni kapnobatai erau „adepți ai doctrinei zalmoxiene” (79, p. 389). Dacă aceste afirmații sunt corecte, atunci se pune întrebarea dacă fumigația cu cânepă (sau cu altă plantă psihotropă) era unul dintre mijloacele de provocare a extazului în cadrul cultului întemeiat de Zalmoxis. Iată câteva noi considerații în această privință. Pomponius Mela, Solinus și, așa cum se va vedea, Pseudo- Plutarh vorbesc despre ospețele tracilor, la care participau numai bărbați (Solinus este categoric în acest sens) și în timpul cărora
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
citați consideră în mod eronat că acest obicei avea ca scop provocarea unei „veselii vecine cu beția”. În mod evident, această practică a tracilor (ca și cele similare ale sciților, iranienilor, șamanilor etc.) nu era menită să producă euforia, ci extazul, transa mistică, un anume furor religiosus (43, pp. 394-402) sau, într-o altă formulare datorată lui Eliade, „percepții extrasenzoriale și puteri paragnomice” (264, pp. 187- 189). Probabil că autorii antici descriu banchete rituale (agape mistice) la care aveau voie să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dion Chrisostomul în secolul I e.n. (citat de Iordanes în Getica, XI, 72). Unii istorici ai religiilor (W. Burkert, J. Bremmer, I.P. Culianu ș.a.) au glosat pe marginea diferențelor dintre cele două mani- festări religioase, dar și dintre tipul de extaz specific bacantelor dionisiace, pe de o parte, și cel specific iatromanților asceți (inclusiv preoților lui Zalmoxis), pe de altă parte. Dar nu era vorba doar de diferență, ci și de concurență. Iatromanții - conchide Culianu - „reprezintă o categorie specială de extatici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
concurență. Iatromanții - conchide Culianu - „reprezintă o categorie specială de extatici, diferită de aceea a bacantelor, dar aflată uneori în concurență cu ea” (248, p. 62). Probabil că rivalitatea dintre cele două tipuri de culte și dintre cele două tipuri de extaz l-a determinat pe preotul zalmoxian Deceneu să taie vița-de-vie și să-i oblige pe geto-daci să trăiască fără vin. Am formulat această teorie cu mai mulți ani în urmă (98, pp. 52-58 ; 99, pp. 383-388). Unii cercetători nu au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fundarea Romei, XXXIX, 8-19). În anul 139 î.e.n. au fost expulzați din peninsulă și propovăduitorii cultului orgiastic al zeului traco-frigian Sabazios - „un alt Dionysos”, cum îl definește Diodor din Sicilia (Biblioteca istorică, IV, 4, 1). Adoratorii zeului Sabazios își provocau extazul bând vin sau licori alcoolice făcute ex ordeo vel frumento („din orz sau grâu”) (101). Reacții similare, de respingere a orgiilor dionisiace, sunt atestate și în Grecia, fie prin legi instaurate de un Diagondas din Teba, fie prin comediile lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Eliade, „Zarathustra s-a ridicat mai ales împotriva exceselor riturilor orgiastice” care comportau „ingerarea fără măsură de haoma” (103, pp. 322-333). În schimb, cum a demonstrat-o iranologul suedez Geo Widengren, credincioșii lui Zarathustra își administrau cânepă (bhang) pentru obținerea extazului (104). Nu mă interesează acum faptul că, citându-l pe H. Jeanmaire (105), René Girard crede că Dionysos apare ca o divinitate a viei și vinului printr-o atenuare a sensului originar, care făcea din el zeul unei beții mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secolul al V-lea î.e.n., poetul grec Pindar îl descria pe Dionysos ca fiind „zeul învăpăiat de iedera verde” (282). De unde rezultă că zeul (și adepții săi) nu doar purta iedera, ci o și consuma, fapt care-i provoca „învăpăierea”, extazul. Dar, în această privință, principalele argumente sunt mărturiile lui Plutarh, el însuși un inițiat în misterele dionisiace. Acesta susține că acoliții zeului Dionysos beau vin amestecat cu iederă. Starea celor care beau acest amestec - notează scriitorul grec - „nu poate fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
despre iederă : potrivit unora, ea conține spirite violente care trezesc, excită și provoacă stări de transă, urmate de con- vulsii. Pe scurt, iedera produce o beție fără vin, un fel de vrajă celor care sunt în mod natural predispuși la extaz (Quaestiones romanae, 12). 5. Plante magice și halucinogene Plante halucinogene erau probabil folosite și în sanctuarele lui Asklepios, zeul grec - „zeu traco- grec”, după unii, „zeu trac grecizat”, după alții (108) - al medicinei. Urme ale unor temple consacrate lui Esculap
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zeului Bacchus (= Liber) se îmbătau cu vin în templu pentru a prezice tainele viitorului (Macrobius, Saturnalia, I, 18, 1). „Incubația într-un loc sfânt (peșteră, fântână etc.) - comentează Ioan Petru Culianu - este de regulă precedată de alte tehnici ce favorizează extazul.” Dintre aceste tehnici, Culianu menționează în primul rând „absorbția și/sau ingerarea de halu- cinogene” (248, pp. 22-24). Nu se știe cu exactitate ce plante se foloseau pentru provo- carea halu cinațiilor onirice în templul consacrat lui Asklepios (asklepeion) sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
făcuse înaintea lui și Mircea Eliade, chiar dacă la sfârșitul titlului său a simțit nevoia unui dubitativ semn de întrebare : „«Șamanism» la români ?” (31, pp. 193 și urm.). Nu numai tutunul, ci și băuturile alcoolice erau folosite de hasizi pentru provocarea extazului. În unele legende hagiografice se spune că, în nordul Moldovei, Baal Șem Tov obișnuia să bea un vin foarte, foarte tare al localnicilor. O băutură care se numea „vin închegat”, susține Moshe Idel într-un studiu recent. „Mai caut încă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
însumi un loc în Lumea de Apoi”, a declarat rabinul Iacob Isaac (187, p. 202). Vorbind despre călătoriile în lumea de dincolo practicate în mistica evreiască târzie, Ioan Petru Culianu constată faptul că rabinii hasidim și habadnici „nu se opuneau extazului indus în mod artificial” (191, p. 244). Muzica, dansul și impulsurile sexuale, alcoolul, tutunul „și alte stimulente” (în formularea lui Dubnov) își aduceau contribuția la provocarea extazului. Este motivul pentru care antropologul american Raphael Patai a încercat să definească „trăsăturile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ioan Petru Culianu constată faptul că rabinii hasidim și habadnici „nu se opuneau extazului indus în mod artificial” (191, p. 244). Muzica, dansul și impulsurile sexuale, alcoolul, tutunul „și alte stimulente” (în formularea lui Dubnov) își aduceau contribuția la provocarea extazului. Este motivul pentru care antropologul american Raphael Patai a încercat să definească „trăsăturile dionisiace” ale hasidismului (187, p. 202 ; vezi tot capitolul „Jewish Dionysians : The Hasidim”, pp. 180- 221). Totuși, în tratatul său despre extaz, rabinul Dov Baer din Lubavici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
își aduceau contribuția la provocarea extazului. Este motivul pentru care antropologul american Raphael Patai a încercat să definească „trăsăturile dionisiace” ale hasidismului (187, p. 202 ; vezi tot capitolul „Jewish Dionysians : The Hasidim”, pp. 180- 221). Totuși, în tratatul său despre extaz, rabinul Dov Baer din Lubavici (1773-1827), conducătorul sectei hasidice Habad, înte- meiată de tatăl său Schneor Zalman din Liady (1747-1813), făcea o distincție tranșantă între „extazul autentic” și „extazul extern”, care este fals. Ar fi cinci tipuri de „extaz autentic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tot capitolul „Jewish Dionysians : The Hasidim”, pp. 180- 221). Totuși, în tratatul său despre extaz, rabinul Dov Baer din Lubavici (1773-1827), conducătorul sectei hasidice Habad, înte- meiată de tatăl său Schneor Zalman din Liady (1747-1813), făcea o distincție tranșantă între „extazul autentic” și „extazul extern”, care este fals. Ar fi cinci tipuri de „extaz autentic” sau de „extaz al sufletului”. În schimb, „extazul extern” - scrie Dov Baer în tratatul despre extaz - se manifestă „printr-un entuziasm inflamator de foc straniu, care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]