5,557 matches
-
altă persoană rezidentă; sumele aportate din dividende obținute în România. În privința privatizărilor activelor statului au existat mai multe opinii ale căror extreme se încadrau în formule de genul „nu ne vindem țara” și „privatizări pe un leu”. Evident, cele două extreme nu se refereau la o multitudine de cazuri, ci mai degrabă la excepții bine fundamentate. Negocierile prețului de privatizare de fapt trebuie să conducă la un preț acceptabil de ambele părți după formula win-win, ca rezultat al unui soi de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
6, în 2003 (64% dintre subiecți consideră locuința a fi bună și foarte bună, în timp ce 9% o consideră a fi slabă (Trebuie precizat că, în cercetări pe bază de eșantioane generale chiar mai mari decât ale noastre, nu se surprind extremele, nu sunt cuprinse persoanele care nu au locuință sau nu locuiesc cu forme legale și, în ultimă instanță, nu au fost incluse pe listele de alegători, acestea din urmă fiind cadrul utilizat de noi pentru eșantionarea aleatoare multistadială). În cercetările
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ceva mai favorabile ale nivelului de trai. Pe ansamblul subeșantionului rural din 2003, 74% dintre subiecți sunt nemulțumiți de veniturile pe care le obțin, în timp ce 14% sunt mulțumiți, iar pe o scală de 1 la 10, care exprimă, la o extremă, sărăcia și la alta, bogăția, 85% dintre subiecți se plasează pe primele cinci poziții. După cum se observă, atât datele obiective, cât și cele subiective converg spre a evidenția un nivel cu totul nesatisfăcător al veniturilor și consumului populației din mediul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pământ fără a obține prețul adecvat. În atare condiții, în ultimii ani este evident că agricultura nu a mai fost utilizată ca resursă de dezvoltare în societate, comerțul exterior trecând de la exportul forțat de produse agricole, dinainte de 1989, la cealaltă extremă, a importurilor, în detrimentul producției interne, dar în avantajul importatorilor și, într-o anumită măsură, a consumatorilor. Direcții de acțiune Anii care urmează, prin integrarea în UE, devin hotărâtori pentru reconfigurarea mediului rural și a activităților economice, inclusiv a agriculturii. Nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
la două dintre cele trei tipuri de procese de afirmare (pozitive), dar în ceea ce privește tabloul proceselor degenerative nu prezintă vreo deosebire față de Rusia. TABELUL 2. PRAGURI COMPARATIVE ALE PRINCIPALELOR PROCESE AFIRMATIVE ȘI DEGENERATIVE ÎN CONTEXT REGIONAL (EUROPA DE RĂSĂRIT) Praguri Procese Extrema negativă (-) Moderat negativ (-) Pozitiv (+) Extrema pozitivă (+ +) Afirmative PIB (1989=100) 37,9-46,5 46,5-76,1 76,1-92,8 (România) 92,8-114 și peste Rata cuprinderii în înv. primar (%) 79,1-79,9 79,9-95,2 95,2-100,1 (România) 100
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
tipuri de procese de afirmare (pozitive), dar în ceea ce privește tabloul proceselor degenerative nu prezintă vreo deosebire față de Rusia. TABELUL 2. PRAGURI COMPARATIVE ALE PRINCIPALELOR PROCESE AFIRMATIVE ȘI DEGENERATIVE ÎN CONTEXT REGIONAL (EUROPA DE RĂSĂRIT) Praguri Procese Extrema negativă (-) Moderat negativ (-) Pozitiv (+) Extrema pozitivă (+ +) Afirmative PIB (1989=100) 37,9-46,5 46,5-76,1 76,1-92,8 (România) 92,8-114 și peste Rata cuprinderii în înv. primar (%) 79,1-79,9 79,9-95,2 95,2-100,1 (România) 100,1-107,2 Întinerirea 23,7-26
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
local-mixtă, în sectoare agricole și neagricole (tipul B1); în sectoare agricole și neagricole, cu populația neagricolă ocupată preponderent extralocal (tipul B2). Ocuparea local-agricolă este specifică estului Moldovei și sudului Olteniei, cu extensie în Transilvania la nivelul județului Bistrița-Năsăud. La cealaltă extremă, cu ocupare extralocal-neagricolă se află banda de județe care pleacă de la Ilfov și continuă spre Nord cu Prahova, Brașov și Sibiu, completată cu Gorjul din Nordul Olteniei. După cum se poate observa cu ușurință și din Tabelul 8 și din Tabelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
apare în rural ca o consecință a emulației și întrajutorării comunitare, în timp ce, în orașe, canalele de transmisie informațională sunt, în primul rând, de natură publică, de tip mass-media la care se adaugă, desigur, și relațiile interpersonale. În plus, remarcăm două extreme regionale: Banatul care deține recordul în migrația circulatorie externă după 1990 (de aproape patru ori mai mult decât media pe țară) și Muntenia care a cunoscut cele mai reduse oportunități de plecare și un slab comportament migratoriu extern comparativ cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ăsta nu e un joc, ci o realitate miraculoasă în care trăim detașați de toți și de toate, cu o intensitate împinsă până la demență”. Desigur, e vorba despre ceva ce nu s-ar putea petrece decât într-un spațiu al extremelor, al ultimelor limite, cum e această vilă a lui Cotrone, unde te afli parcă „la încheieturile vieții”, spațiu-frontieră în care, „la o poruncă, articulațiile astea se desfac, iar pe acolo pătrunde invizibilul, năvălesc fantomele”. De fapt, Cotrone face să se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fragilitatea narcisiacă poate proveni din slăbiciuni precoce în cadrul primelor relații, dar ea poate proveni, de asemenea, din legăturile simbiotice marcate de exclusivitatea lor și de aspectul lor adesea marcat de anxietate. Poate fi dificil uneori să înțelegem că cele două extreme (relație de proximitate excesivă și intensă, relație de distanțare excesivă și indiferență) conduc spre același tip de patologie; în schimb, vom înțelege ușor că valoarea calitativă a separării în adolescență, devenită necesară datorită unor exigențe pulsionare interne ale individului va
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și social-cultural din țările Europei continentale, unde birocrația impune ca detaliile nesemnificative să capete aceeași importanță ca și lucrurile cu adevărat importante, care pot influența luarea deciziilor. În acest mod, cu ajutorul principiului pragului de semnificație, se pot evita cele două extreme posibile: ca informațiile să fie prea sintetice (condensate) sau să fie prea abundente sau (detaliate). Pentru aprecierea importanței relative, se va ține cont de natura economică, tipul și dimensiunea sumei respective. Spre exemplu, dacă o delapidare de 10.000 de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
discutat este exigența diferită pe care o manifestă examinatorii. Diferențele se pot evidenția atât la același examinator, pe parcursul anului de învățământ, cât și între evaluatorii de la școli diferite. e) Efectul tendinței centrale. Se manifestă prin conduita profesorului de a evita extremele scalei de notare din dorința de a nu greși și de a nu deprecia elevii. Majoritatea notelor acordate se înscriu în jurul valorilor medii, nerealizându-se o discriminare mai evidentă între elevii medii, pe de o parte, și cei foarte buni
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
economiei subterane, viguros generator de avuție, merită să indicăm arealul căutării de rentă (poate și mai potent decât economia subterană), unde piața concurențială și funcția ei de mecanism rațional sunt invizibile. Ca și arealul economiei naturale sau al autoconsumului, alături de extrema nonsensului randamental reprezentat de supraproducție, nu sunt cu nimic contributive la infailibilitatea pieței. În fine, fără să fie o enumerare exhaustivă a situațiilor de defectare a pieței din funcția de reglator absolut al raționalității avuției, arealul banilor fictivi, atât de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economice ar colapsa confortul lor ideologic. Neomonetariștii, bunăoară, deghizați în neoconservatori au împins economia americană în criza cea mai erodantă de principii, politici și strategii cunoscută vreodată. „Piață, tot mai multă piață” a fost flamura convingerilor lor, ducând evoluțiile spre extremă, favorizând un malaxor de valori, mai ales umane, care funcționează cu combustibilul numit exces al câștigului irațional. Nu este prea complicat să se constate că proiectul „piață, tot mai multă piață” este unul construit în oglindă (dar adversativ, violent nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prea complicat să se constate că proiectul „piață, tot mai multă piață” este unul construit în oglindă (dar adversativ, violent nu nevinovat) al preceptului socialist „plan, tot mai mult plan”. Or, despre ce altceva este vorba în atitudinile pure, de extremă, decât despre ideologie? Un simplu exercițiu de atenție ne demonstrează acest lucru de exemplu: dacă se urmărește discursul public al adepților ideologiei clădită pe neomonetarism, când proclamă cu înverșunare (și uneori seducător) că vinovată nu este teoria, ci sistemul societal
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
analiza următoare, pretinde că este creatoarea de sisteme și modele de economie. Lăsând la o parte animismul acestei viziuni, trebuie să spunem că piața nu are funcții de organizare decât în sensul sublimării fordiste a materialismului, adică în situații de extremă, în sensul de centrifugare a elementului conștient creator de piață. Ea „organizează” ritmul și cadența transformării de materie prin intervenția factorului viu dintr-un proces complex și dimensionează predispoziția consumatorilor de a accepta calitatea ofertei. Consumatorii nu sunt elemente materiale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acea realitate unde cauzele sunt echivalente cu efectele, după formula ce face inteligibilă inversiunea de sens ca esență a reversibilității. Cauza faptelor naturii umane nu poate fi în același timp efectul refacerii traseului, ca într o mișcare sinusoidală în care extremele au valori echivalente pentru a face posibilă regularitatea unduitoare între stări perfect determinabile oricând. (Prigogine, Stengers, 1984) Nu există o apropiere de realitate atunci când economia, captivă paradigmei mecanice, a inventat teoria ciclurilor, ca expresie a stărilor sinusoidale ale consecințelor în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Dar suportul acestor cerințe de conformare rezidă într-o simplificare, aș spune la limită, a specificului economiei, a caracterului ei de sistem complex (și în sens de complicat neomogen nonliniar și cu componente subiective-aleatorii iraționale). Urmând sugestia parcimoniei fizice, la extremă s-ar putea vizualiza sistemele economice sub raport dual, având și elemente de tip omogen și cu configurare după principiul reversibilității stărilor, dar și elemente neomogene, ca determinare și configurare aflate permanent în stare procesuală, de tip convectiv (emergent). Evident
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sale, Economia este o știință a echilibrului comportamental impus de necesitate, iar pe treapta cea mai înaltă tinde să fie o știință a întemeierii iluziilor pe randament, devenind a metaștiință. În fapt, Economia nu poate să fie doar la o extremă a ei fără să se anuleze ca știință. Mai degrabă condiția ei de știință a balansării între producția destinată nevoilor vitale și producția (și tangibilă și intangibilă) presupusă de nevoile spirituale definește cel mai corect conținutul și funcțiile ei. Și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acest nou mod de a privi lucrurile a fost ușor să se stimuleze propensiunea economiei monetare de a se impune ca lider absolut al speculației, detașându-se de interesele și logica economiei reale. Ceea ce a urmat a fost evoluția spre extremă a economiei banului. Ceea ce se anunță a fi mai mult decât o ipoteză de lucru (o speculație teoretică de tip contrafactual) este configurarea critică absolută a perspectivelor economice, în care E, M și P se decuplează, devin suficiente lor însele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că lumea are o opțiune contrară... Spiritul lui Aristofan pare mai pregnant decât cel al lui Platon... Ca perfect imbecil, pradă ideală, el îmbrățișează teza hedonistă încă de la începutul dialogului și termină făcând din plăcere cea mai mare impostoare. Între extreme, el oscilează, evoluând în voia valurilor, legănat de verbul socratic - sau cel puțin platonician. Filosoful idealului ascetic își alege cel mai bun rol pentru a evita comunicarea, dialogul și dezbaterea. Alegând un personaj sărac conceptual, teza sa va suferi de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de „conversiune”. c) În reacțiile care exprimă dominanța (persistența, invitabilitatea) „obstacolului”, individul, lipsit de apărare, răspunde în mod steriotip și ineficace. 2) Din punctul de vedere al sincerității, diferitele reacții la frustrare se situează - arată S. Rosenzweig - între cele două extreme: reacții directe și reacții indirecte, ultimele exprimându-se sub formă de „simbol” și „fabulație”. 3) Referitor la caracterul, mai mult sau mai puțin, adecvat al reacțiilor la frustrare, S. Rosenzweig precizează că orice reacție la deposedare este adaptativă, din punct
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cât în aspectele ei mascate, în formele ei cele maisubtile, cum ar fi: ironia, insinuările răuvoitoare, calomniile, invidiile etc. 4) La omul adul normal, complexitatea organizării personalității maschează, adesea, în forme greu perceptibile, natura reacțiilor la frustrare. ÎNtre cele două extreme, - conduita combativă, ostilă, prin care persoana frustrată încearcă repunerea sa în drepturi, și conduita de resemnare, de împăcare cu situația creată, - se înserează o gamă foarte largă de reacții comportamentale, determinate de diversitatea tipologiei umane. Astfel, carateristici de genul: „emotivitatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
afectiv”, sau unul „obiectiv”, „integrat”. De asemeni, însușiri ca: simțul răspunderii, capacitatea de înfrânare/de inhibiție, perseverență, curajul, fermitatea, tendința spre dominare sau supunere etc. explică, în mare măsură, diferențele individuale în reactivitatea față de agenții frustranți. Personalitățile care aparțin timpurilor „extreme” (antagonice), care prezintă fie o hipertrofie a personalității (ca în sensul megalomaniei, al supraestimării), fie o depresiune a personalității (ca în cazurile de melancolie, autoacuzare, culpabilitate, subestimare și inferioritate), trăiesc aproape în permanență un acut sentiment al frustrării. * * * În concluzie
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ca urmare a manifestărilor sale de formă megalomanică, constituie dovada că funcția de reglare și integrare în comunitatea căreia aparține a persoanei respective nu este formată, că echilibrul întru „asimilare” și „acomodare” - de care vorbea J. Piaget - se stabilește la extrema unei asimilări maxime și a unei acomodări minime (este vorba mai precis de tendința transformării lumii după tiparele pasiunii proprii, și incapacitatea de a schimba aceste tipare după modelul normelor sociale). Când un sentiment devine „obiect de conștiință”, adică supus
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]