3,289 matches
-
440 de secară, 360 de ovăz, 200 de porumb 5400 de cartofi și 2300 de fân. - Victor Grovu cu 400 de kilograme de grâu, 320 de secară, 350 de de ovăz, 200 de porumb 5130 de cartofi și 2240 de fîn. Și mai sunt încă alți cîțiva care trebuiau să plătească nu atât pentru că erau, așa cum fuseseră categorisiți, oameni bogați, cât pentru că fuseseră înainte de război oameni intreprinzători, iar acum își exprimau ferm și curajos poziția lor verticală față de un regim ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Mihail Sadoveanu, în amintirile despre Domnu’ Trandafir, această latură a personalității învățătorului său: Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Băieții din clasă erau cu monitorii. Domnu’, în grădină, priveghea la descărcarea unui car cu fân. Era foarte gospodăros și-i plăcea să se facă fiecare lucru cu rânduială. (s.n.)<footnote Mihail Sadoveanu, Domnu’ Trandafir, în volumul Prietenul de la catedră, Editura Tineretului, București, 1962, p. 11. footnote> *** În cei 27 de ani cât am slujit Școala
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și adăpatul animalelor, rânitul și căratul gunoiului din grajd și așezarea lui într-o grămadă special clădită pentru a putrezi și a se transforma în îngrășământ pentru ogoare. Tot băieții măturau curtea, ocolul oilor, greblau nutrețul din jurul girezilor de paie, fân sau coceni, participau la muncile câmpului când acestea se impuneau ca urgențe. Deși își iubea copiii și se sacrifica pentru creșterea și înzestrarea lor, țăranul nu-i ținea la icoană, cum se spunea pe atunci, îi iniția în treburile din
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
foc la o grămăjoară de buruieni uscate, adunate pentru hrana de iarnă a oilor, ca să organizeze un concurs de sărit peste și printre flăcări. Deși nu prea mare, focul se putea extinde și la anexele apropiate, precum și la stogul cu fân. Când bătrânul a văzut vâlvătaia, iar pe băieți distrându-se fără grijă, a aruncat două găleți cu apă și câteva hârlețe de pământ peste foc, l-a stins, urmând ca autorilor să le aplice o chelfăneală zdravănă, pe care să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de fapt au fost plantați și din care se putea trăi bine, mai ales dacă erai gospodar. Majoritatea aveau cel puțin o vacă cu lapte și porci, alții aveau cai și trăsură. Pentru hrana animalelor fiecare avea o livadă cu fân. La început, căsătoriile se făceau între membrii aceleiași comunități, ulterior s-au format familii mixte. Astfel majoritatea erau cunoscători de limbă germană și maghiară recunoscute ca limbi oficiale în timpul dominației austroungare. Mulți din locuitori au fost fără voie combatanți în timpul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
iepuri. Spiritul și curajul surorii mele, care cu aptitudine de adevărat pompier, ne-a scăpat de necazuri. Iepurii au tras doar o sperietură. Putea ieși un dezastru dacă ardea cocina, lua foc și grajdul al cărui pod era plin cu fân uscat. Așa s-a încheiat prima aniversare organizată de ziua mea de naștere cu foc și apă. Peidy a fost expediat acasă și fiind mic, mai mic cu un an decât mine a plecat cu Grethel. Atunci ei locuiau în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
A vrut oare să mascheze ceva, ceva ce numai ea putea ști și bănui? Borboane de sudoare îi invadaseră fruntea. Câte avea să-i spună încă și nu o făcuse... Gândurile i se învălmășeau amestecându-se ca o claie de fân. O dureau tâmplele. Probabil că atunci când își ținea copilul în brațe își amintea mereu de ea. În cele din urmă, Carlina își aminti că uneori el o încânta cu flori, buchete mari, în special gladiole roz pe care i le
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
un flăcău în toată regula. Știu că ți-a fost greu. - Mamă, dacă ai ști prin câte am trecut... Eram să mor de foame și de frig, am dormit pe unde am apucat, am dormit prin șanțuri, pe cartoane, prin fân, prin locuri tainice și în unghere întunecoase, prin tufișuri mari, prin cimitire în catacombe, la rădăcina unor copaci și mai 155 puțin prin gară pentru că acolo veneau cei de la ordine și ne alungau în toiul nopții. - O, Doamne, gemu Carlina
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ură, încercînd zadarnic să-și elibereze mîinile. O strîng mai cu putere, apropiind-o. În noaptea asta, îi recit eu încet și apăsat, a mai îmbătrînit un greier. L-am auzit luîndu-și rămas bun de la stele / Și de la brazdele de fîn sub care cîntase". Îți amintești, Cristina? Te întrebai în poezia aceea unde și-o fi ascuns greierul arcușul sfînt, să-l cauți tu, îi spun eu încet, aproape în șoaptă, eliberîndu-i mîinile. "Aș vrea să-l găsesc eu, / Înaintea hoților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Mihai. Parcă ți-am mai spus-o, murmură el. Tu ești liber, mai ai timp să alegi... Tu mai poți visa... O soție..., o familie..., căldura căminului... Îți mai amintești de Poieni? mă întreabă el, schimbînd tonul. Da. Acolo era fînul de coasă al satului. De ce? Ion oftează prelung: Nu-mi iese din cap o amintire... Mi se pare jenantă, dar mă obsedează, mă chinuie ca un refren care-mi face sufletul să vibreze mereu... Eram mic, dacă aveam cinci-șase ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
coș, a luat un ulcior cu apă și mi-a strigat: "Ionică, hai la tat-tu, să vezi cum cosește". Am pornit în urma ei. Mi se părea că nu se mai sfîrșește drumul, dar cînd am ajuns și am văzut fînul înalt și plin cu flori, am uitat de oboseală. "Joacă-te prin fîn, Ionică. Adună lui mama un buchet mare de flori", mi-a zis mama, dar tata a intervenit: "Nu, că-mi încurcă fînul și-o să-mi fie greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la tat-tu, să vezi cum cosește". Am pornit în urma ei. Mi se părea că nu se mai sfîrșește drumul, dar cînd am ajuns și am văzut fînul înalt și plin cu flori, am uitat de oboseală. "Joacă-te prin fîn, Ionică. Adună lui mama un buchet mare de flori", mi-a zis mama, dar tata a intervenit: "Nu, că-mi încurcă fînul și-o să-mi fie greu la cosit". "Nu fi prost!", i-a șoptit mama și l-a cuprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am ajuns și am văzut fînul înalt și plin cu flori, am uitat de oboseală. "Joacă-te prin fîn, Ionică. Adună lui mama un buchet mare de flori", mi-a zis mama, dar tata a intervenit: "Nu, că-mi încurcă fînul și-o să-mi fie greu la cosit". "Nu fi prost!", i-a șoptit mama și l-a cuprins de mijloc, pornind împreună spre marginea poienii. M-am jucat mult prin fîn, l-am încurcat aproape tot și-am rupt un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mama, dar tata a intervenit: "Nu, că-mi încurcă fînul și-o să-mi fie greu la cosit". "Nu fi prost!", i-a șoptit mama și l-a cuprins de mijloc, pornind împreună spre marginea poienii. M-am jucat mult prin fîn, l-am încurcat aproape tot și-am rupt un braț de flori. Cînd m-am dus cu florile la mama, am găsit-o dormind cu obrazul pe pieptul tatii. Tata o strîngea cu brațul stîng, în timp ce brațul drept îi stătea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
I Duminecă, 2 noembrie [1947] Și astăzi nicio scrisoare de la tine. De dimineață, bucătărie și o fugă inutilă după gaz pentru gătit. Dejun caraghios și frugal. După dejun o lecție de o oră ½ cu Iani; apoi la templul coral S[fân]ta Vineri, la nunta fostei mele eleve Angela Baluș cu un inginer Iancu. Nuntă mare, bogată, cu orgă și cor. Apoi în fugă acasă, unde era ședința; mă înlocuia Gaby. A prezidat Jebeleanu, cu tact și discreție. Foarte simpatică nevasta
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Îndată armele (Istoria unui galbân, 1867 ; <endnote id="cf. 444, p. 21"/>) ; sau : Iată Leiba cel avan, Care poartă harțagan [= iatagan]. Iată Leiba cel din cușcă, Care poartă la drum pușcă Și când vede un român, Armele-și ascunde-n fân (Surugiul ; <endnote id="cf. 427, p. 74"/>). Și În alte texte satirice populare umorul e generat de frica de tâlhari a negustorului („Negustorul vinde cu cotul și hoțul Îi fură cu totul”, spune un proverb românesc ; <endnote id="cf. 796
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140 lei (...). 4) Moșia Covasna, din comuna Covasna, fostă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ca de 114 falce, având multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 33.900 (...). 2) Moșia Răuzeșci, comuna Murgeni, plasa Târgului, fostă a monastirei Aron Vodă, În Întindere ca de 1.046 falce din care 741 arătură, 163 livede (livezi, n.n.) de fân și 142 islaz de pășune având mai multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 137.834 (...)”. p. Moșiile ce urmau a fi vândute În județul Vaslui „1) Moșia Scânteia din comuna Rădești, fostă a monastirei Bârnova În Întindere ca de 373 falce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
10 chile păpușoi); Ion Matei Romilă (10 chile păpușoi); Anton Roca (35 chile păpușoi); Nata Leibu (30 chile grâu); Anton Athomei (30 chile păpușoi); Ion Vintilă (15 chile păpușoi); Moara de Foc (6 chile grâu); Mihai Patraș (1 stog de fân); Gheorghe Mihai (5 chile păpușoi); Marin Pagu (7 chile păpușoi); Matei Buzilă (25 chile păpușoi); Ghețu Stoian Buzilă (30 chile păpușoi); Șmil Șaru (20 chile grâu) și Bercu Beroll (15 chile și 5 dimirlii de orz; 80 chile de săcară
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Aceasta avea obiceiul de a lovi cu copitele din spate orice vietate care trecea pe la coada sa. Cum a dezvățat-o Costache de acest obicei periculos? După ce o lega la iesle și-i da să mănânce, umplea un sac cu fân bine îndesat pe care îl lega cu o funie de o grindă a grajdului lăsându-l să atârne la spatele iepei. Aceasta cum simțea că la coada ei atârnă ceva, uita de mâncare și începea să bată de zor cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu o funie de o grindă a grajdului lăsându-l să atârne la spatele iepei. Aceasta cum simțea că la coada ei atârnă ceva, uita de mâncare și începea să bată de zor cu copitele din spate în sacul cu fân, care se ridica și iar o lovea în spate. Manevra aceasta dura până ce Mița, răpusă de oboseală, lăsa în pace sacul și începea să mănânce cu poftă tainul pus în fața botului de către stăpân. Așa i-a dezvățat Costache de năravurile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
intra căruța, apoi ajută pe mama Elena să coboare, îi sărută mâna și o îmbrățișează ca un ginere iubitor cei era și-l ajută și pe bătrânul Negruș. Cumnatusău Ghiță deshămase caii și le pusese în față un braț de fân apoi, la îndemnul lui Costache urcară scara spre casă fiind conduși să intre în odaia „de din jos pentru oaspeți”. Odaia aceasta este împodobită cu cele mai frumoase scoarțe, aici se păstrează așternuturile, pernele și covoarele, clituite până la pod precum și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mijloace să-l transporte acasă. Capitolul XVI Păscutul tinerilor animale și ispita harbujilor − Lențâca, am fost ieri pe șesul de după deal, unde am avut iarbă, știi tu, unde este și iazul cu pește; nu numai noi am cărat „căchițele” de fân, ci și alde moș Costică Pârțac și Alexandru Pârțac, vecinii noștri și Ghiță Nașcu și Dumitru Vieru, toți, toți au cărat căchițele cu fânul adunat iar ploaia căzută săptămâna trecută a înviorat iarba și fâșlerul din jurul iazului a crescut o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
iarbă, știi tu, unde este și iazul cu pește; nu numai noi am cărat „căchițele” de fân, ci și alde moș Costică Pârțac și Alexandru Pârțac, vecinii noștri și Ghiță Nașcu și Dumitru Vieru, toți, toți au cărat căchițele cu fânul adunat iar ploaia căzută săptămâna trecută a înviorat iarba și fâșlerul din jurul iazului a crescut o frumusețe, numai bun să-l pască cu poftă ghițăii și cârlanii. N-ar fi bine să duci tu cârlanii și ghițăii acolo la păscut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
copiii lor: fata trebuie să aducă zestre cu care să îmbrace casa iar bărbatul trebuie să aibă casă sau materialele cu care să ridice casa. Coborâră pe lângă via lui Hulub și ajunseră pe șesul care mai păstra urmele căpițelor de fân ce fusese dus și clădit în stoguri în ogrăzile gospodăriilor, stoguri bine întocmite ca să nu fie pătrunse de umezeala ploilor și a zăpezilor. Fânul constituie hrana animalelor pe timpul iernii și trebuie păstrat astfel încât să nu se strice, ca să îmbolnăvească vitele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]