6,056 matches
-
El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen stelat în pavimentul pieții realizat între anii 1563‑1564, dar desenul pavimental imaginat de Michelan‑ gelo s‑a realizat în 1940. După proiectul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a organizat un concurs pe care l‑a câști‑ gat Michelangelo. Papa a afirmat referitor la proiecte: sunt originale și făcute frumos. După moartea lui Sangallo continuarea lucrărilor i‑a revenit lui Mi‑ chelangelo. La ce stadiu se afla construcția? Fațada principală ca și cele două fațade laterale ale celor trei corpuri erau ridicate până la înălțimea antabla‑ mentului; în curtea interioară, porticul parterului era în întregime terminat, iar partea arhitecturală a primului etaj era atât de avansată încât n‑ar mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
l‑a câști‑ gat Michelangelo. Papa a afirmat referitor la proiecte: sunt originale și făcute frumos. După moartea lui Sangallo continuarea lucrărilor i‑a revenit lui Mi‑ chelangelo. La ce stadiu se afla construcția? Fațada principală ca și cele două fațade laterale ale celor trei corpuri erau ridicate până la înălțimea antabla‑ mentului; în curtea interioară, porticul parterului era în întregime terminat, iar partea arhitecturală a primului etaj era atât de avansată încât n‑ar mai fi per‑ mis schimbări importante; decorația
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în întregime terminat, iar partea arhitecturală a primului etaj era atât de avansată încât n‑ar mai fi per‑ mis schimbări importante; decorația interioară a marilor saloane așezate către piață ca și a celor din aripa dreaptă era parțial executată; fațada posterioară se ridica până la jumătatea parterului, iar porticul curții se afla la jumătatea pri‑ mului etaj, în afară de loja principală care rămânea în întregime de executat. În vârstă de 71 ani, împovărat de alte lucrări, Michelangelo îl alege pe Giaco‑ mo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Din întregul ansamblu se degajă o expresivitate remarcabilă, echilibrul general al volumelor fiind proporționat. Armonia, delicatețea ca și frumusețea detaliilor scot în valoare acest monu‑ ment care reprezintă tipul specific al palatului roman din timpul Renașterii. Remarcabilă este în special fațada principală, care pe drept cuvânt este consi‑ derată a fi una dintre cele mai echilibrate și mai impunătoare ale Renașterii; ea ocupă una din laturile unei piețe modeste ca dimensiuni, dar înfrumusețată de cele două fântâni atribuite lui Vignola, care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mai impunătoare ale Renașterii; ea ocupă una din laturile unei piețe modeste ca dimensiuni, dar înfrumusețată de cele două fântâni atribuite lui Vignola, care a utilizat pentru realizarea lor două bazine frumoase din granit brun, găsite la termele lui Caracalla. Fațada este divizată în trei registre corespunzătoare celor trei niveluri ale construcți‑ ei. Poarta de intrare ca și muchiile fațadei sunt tratate cu bosaje77din piatră, ceea ce constituie accentuarea impresiei de forță ce se degajă din masivitatea parterului. Primul etaj se remarcă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fântâni atribuite lui Vignola, care a utilizat pentru realizarea lor două bazine frumoase din granit brun, găsite la termele lui Caracalla. Fațada este divizată în trei registre corespunzătoare celor trei niveluri ale construcți‑ ei. Poarta de intrare ca și muchiile fațadei sunt tratate cu bosaje77din piatră, ceea ce constituie accentuarea impresiei de forță ce se degajă din masivitatea parterului. Primul etaj se remarcă prin sobrietate: dacă ferestrele de la parter sunt înconjurate de ancadramente puternice susținute de console, în schimb 75 Giacomo Barozzi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
frumoasă bine proporționată cu masa generală. Aceasta este opera lui Michelangelo, caracterizată prin echilibrul dat de dimensiunile sale, ca și prin ritmul dat de elementele decorative, sobre și discrete, fiind unul din exemple‑ le cele mai perfecte realizate în Renaștere. Fațada palatului se mai remarcă și prin elementul său central, format dintr‑un antablament care se sprijină pe patru coloane grupate două câte două și o fereastră mai larg dimensionată, în raport cu celelalte. Deasupra antablamentului se află elemente cu caracter decorativ printre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
că este integrată într‑un ansamblu dăltuit dintr‑o rocă gigantică. Către sfârșitul vieții sale, Michelangelo, datorită faimei sale pe care o do‑ bândise prin lucrările executate, a mai realizat proiectele unor lucrări de arhi‑ tectură printre care: proiectul pentru fațada bisericii San Giovanni de Fioren‑ tini la Roma, pentru care se pare că a întocmit cinci proiecte, apoi, proiectul pentru capela dedicată cardinalului Guido Ascania Sforza, proiectul pentru Santa Maria Maggiore, și proiectul pentru una din porțile Romei, Porta Pia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Acesta a știut să adapteze maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane ionice de două dimensiuni diferite reușind să creeze un fel de echiva‑ lent clasic al fațadei goticului venețian. Pentru pictorii venețieni culoarea nu reprezenta doar un accesoriu supli‑ mentar ci dimpotrivă ea făcea diferența cum este și cazul lui Bellini Giovanni (1431‑1516), unde se vede clar că atitudinea lui față de culoare era foarte di‑ ferită
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
greu la contextul unei compoziții dacă nu deține centrul, iar toate celelalte forme nu se adaptează la ea. Acest lucru poate fi foarte clar în ferestrele circulare ale bisericilor medievale. O atare fereastră este întotdeauna așezată pe verticala centrală a fațadei. Motivul său decorativ strict centric este aranjat ca spițele unei roți (figura 50). Independența îi este completă, iar greutatea sa vizuală este atât de puternică, încât influențează poziția centrului de echilibru. Fațada catedralei Notre Dame din Paris (figura 51) este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fereastră este întotdeauna așezată pe verticala centrală a fațadei. Motivul său decorativ strict centric este aranjat ca spițele unei roți (figura 50). Independența îi este completă, iar greutatea sa vizuală este atât de puternică, încât influențează poziția centrului de echilibru. Fațada catedralei Notre Dame din Paris (figura 51) este organizată în jurul rozasei încadrate de componente verticale și orizontale ale structurii. Să reținem că poziția centrală a ferestrei nu este una pur formală. Adolf Reinle a arătat că acest motiv arhitectonic derivă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
motiv arhitectonic derivă din ilustrațiile tratatelor medievale în care schemele cosmologice sunt reprezentate de desene circulare, adesea dominate de figura centrală a lui Hristos tronând sau a mielului mistic. Deci fereastra circulară reprezintă nucleul cosmosului, iar rolul său în organizarea fațadei schimbă diferite raporturi între sistemul compozițional centric și cel excentric. La Notre Dame centralitatea rozasei este relativ necontestată, dar în catedrala gotică mai târzie de la Reims mulțimea de geamuri și acoperișuri ascuțite din partea superioară introduce vectori excentrici ce perturbă puternic
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
relativ necontestată, dar în catedrala gotică mai târzie de la Reims mulțimea de geamuri și acoperișuri ascuțite din partea superioară introduce vectori excentrici ce perturbă puternic stabilitatea organizării în jurul centrului. Influența poziției rozasei asupra verticalei centrale poate fi observată, de exemplu, pe fațada catedralei Sfântul Petru din Toscanella (figura 52), unde fereastra este plasată foarte sus, exact sub acoperiș. De la această înălțime, fereastra contrabalansează greutatea portalului. Ea ridică centrul de echilibru și, prin urmare, dă întregului aspect arhitectural impresia de suspensie înaripată. Ovalul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
picturi (figura 62). Mai ales simetria creează aici centricitate, determinând extinderea centrului până acolo unde se întinde simetria. Tot așa poate fi un chip cu axa sa verticală și perechea de ochi sau o figură frontală cu membre simetrice ori fațada unei clădiri. Chiar și într-o scenă ticsită, dominanta poate fi dată de o anumită figură datorită poziției ei centrale. O atare figură deține o atemporalitate calmă chiar și atunci când este antrenată într-o acțiune viguroasă. Figura lui Hristos din
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
semne pe rotundul capului sau este conceput ca un ecran plat, pentru a fi oarecum combinat cu volumul craniului. Există un cap de bronz realizat de Picasso în care o față în formă de romb este atașată capului ca o fațadă detașată (figura 101). La un nivel mai diferențiat al compoziției, cele două elemente fuzionează într-o concepție unitară, așa cum se întâmplă cu raportul dintre trunchi și membre. Poate fi o față descrisă ca un punct nodal, adică asemenea unei constelații
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de coloane și cornișe se grupează în jurul centrului pentru a desprinde suficient de la sol întreaga structură. Când punctele de sprijin, purtătoare de încărcătură, de pe sol și antablatura de deasupra lor sunt separate de un element despărțitor așezat deasupra orizontalei centrale, fațada transmite un sentiment de mândră elevare. Dacă, în schimb, elementul despărțitor secționează fațada în două greutăți brute egale, așa cum se poate vedea în fațada de tip romanic de la San Miniato (figura 131), efectul este de mare stabilitate. Centricitatea este susținută
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sol întreaga structură. Când punctele de sprijin, purtătoare de încărcătură, de pe sol și antablatura de deasupra lor sunt separate de un element despărțitor așezat deasupra orizontalei centrale, fațada transmite un sentiment de mândră elevare. Dacă, în schimb, elementul despărțitor secționează fațada în două greutăți brute egale, așa cum se poate vedea în fațada de tip romanic de la San Miniato (figura 131), efectul este de mare stabilitate. Centricitatea este susținută de simetria bilaterală a fațadei, dar este și atenuată de uniformitatea celor cinci
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sol și antablatura de deasupra lor sunt separate de un element despărțitor așezat deasupra orizontalei centrale, fațada transmite un sentiment de mândră elevare. Dacă, în schimb, elementul despărțitor secționează fațada în două greutăți brute egale, așa cum se poate vedea în fațada de tip romanic de la San Miniato (figura 131), efectul este de mare stabilitate. Centricitatea este susținută de simetria bilaterală a fațadei, dar este și atenuată de uniformitatea celor cinci arcuri și de lipsa unui centru de echilibru clar marcat. Planul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mândră elevare. Dacă, în schimb, elementul despărțitor secționează fațada în două greutăți brute egale, așa cum se poate vedea în fațada de tip romanic de la San Miniato (figura 131), efectul este de mare stabilitate. Centricitatea este susținută de simetria bilaterală a fațadei, dar este și atenuată de uniformitatea celor cinci arcuri și de lipsa unui centru de echilibru clar marcat. Planul Pe măsură ce ne întoarcem de la elevația clădirilor la proiecția pe orizontală, observăm câteva diferențe fundamentale. Mai întâi, deosebim dimensiunea verticală ca aparținând
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
planificată, în timp ce o hartă a unui vechi oraș arată străzile acestuia ca având un drum ciudat, conform accidentelor istoriei sale; orice direcție este la fel de bună. O a treia diferență distinge compoziția planului general de cea a elevației. În desenul unei fațade, centricitatea și excentricitatea interacționează intim, astfel încât contribuțiile lor pot fi redate disociat doar în cadrul cercetării noastre. Amintiți vă, de exemplu, cum un arc se prezintă ca o asociație a centricității circulare și a extensiei vectoriale. Totuși, în planul orizontal, compoziția
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unghi drept. În astfel de cazuri, greutatea centrului este redusă la minimum. Totuși, adesea centrul este dăruit cu o expresie și completitudine proprii, ca la Sf. Petru, unde pilonii puternici ai lui Michelangelo îndulcesc colțurile transeptului prin crearea a patru fațade orientate central înspre impunătorul baldachin al lui Bernini. Diferența compozițională discutată aici corespunde interacțiunii spațiului și timpului în experiența arhitectonică. Ordinea în care diferite componente ale multor clădiri sunt dispuse este determinată nu numai de simultaneitatea atemporală - felul în care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Clădirea însă trebuie să se echilibreze în jurul centrului și în spațiul tridimensional, fiindcă orice obiect fizic are un centru de greutate. Un astfel de centru intern sau axă centrală nu este întotdeauna direct vizibil și cu siguranță nu din exterior. Fațadele tind să ne ajute, oferindu ne o porțiune din interior, dar nu toate clădirile au fațadă. La Vila Savoye a lui Le Corbusier, de exemplu, pereții exteriori se pliază la colțuri pentru a se înfășura în jurul cubului care trebuie să
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
are un centru de greutate. Un astfel de centru intern sau axă centrală nu este întotdeauna direct vizibil și cu siguranță nu din exterior. Fațadele tind să ne ajute, oferindu ne o porțiune din interior, dar nu toate clădirile au fațadă. La Vila Savoye a lui Le Corbusier, de exemplu, pereții exteriori se pliază la colțuri pentru a se înfășura în jurul cubului care trebuie să fie centrat în jurul unei axe interne. Chiar și într-un interior deschis nu este întotdeauna ușor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Este interesant de constatat că și grafica de șevalet contemporană ne propune compoziții în mai multe registre, povestiri în genul benzilor desenate, lucrări care ies din tiparele clasice de organizare a suprafeței. În arhitectură, compoziții cu forme orizontale întâlnim la fațadele blocurilor cu dominante orizontale. Măiestria arhitectului se leagă de felul inspirat în care realizează alternanța sau repetiția registrelor orizontale, de modul în care reușește să integreze în forma dominantă elemente secundare (ferestrele), dar mai ales în arta cu care plasează
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]