2,882 matches
-
Buda, 1813. Traduceri: Dositei Obradovici, Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase, Buda, 1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și politice prin fabule învățături morale), pref. I. Eliad [Ion Heliade-Rădulescu], București, 1838; ed. (Fabulele lui Demetriu Cichindeal în traducere nouă din originalul sârbesc al lui...), îngr. și pref. Ioan Russu, Arad, 1885; ed. (Fabule și moralnice învățături), îngr. și pref. Virgil Vintilescu, Timișoara
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și politice prin fabule învățături morale), pref. I. Eliad [Ion Heliade-Rădulescu], București, 1838; ed. (Fabulele lui Demetriu Cichindeal în traducere nouă din originalul sârbesc al lui...), îngr. și pref. Ioan Russu, Arad, 1885; ed. (Fabule și moralnice învățături), îngr. și pref. Virgil Vintilescu, Timișoara, 1975; [Autor neidentificat], Epitomul sau Scurte arătări pentru sânta beserică, Buda
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și politice prin fabule învățături morale), pref. I. Eliad [Ion Heliade-Rădulescu], București, 1838; ed. (Fabulele lui Demetriu Cichindeal în traducere nouă din originalul sârbesc al lui...), îngr. și pref. Ioan Russu, Arad, 1885; ed. (Fabule și moralnice învățături), îngr. și pref. Virgil Vintilescu, Timișoara, 1975; [Autor neidentificat], Epitomul sau Scurte arătări pentru sânta beserică, Buda, 1808. Repere bibliografice: Ion Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, îngr. George Baiculescu, Craiova, 1939, 241-246; Dumitru Țichindeal (cam pe la 1778-1814), în Lepturariu
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
Buda, 1808. Repere bibliografice: Ion Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, îngr. George Baiculescu, Craiova, 1939, 241-246; Dumitru Țichindeal (cam pe la 1778-1814), în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, t. IV, partea I, Viena, 1864, 53-55; V. A. Urechia, Despre fabule în genere și în speciale despre Cichindel, București, 1866; Iosif Vulcan, Dimitrie Cichindeal. Date nouă despre viața și activitatea lui, București, 1893; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 340-345; Densusianu, Lit. rom., I, 89-97; Lația, Cărturari, 5-7; Suciu, Lit. băn., 57-66
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
băn., 57-66; Călinescu, Ist. lit. (1941), 80, Ist. lit. (1982), 74-75; Popovici, Studii, I, 461-463; Virgil Vintilescu, Dimitrie Țichindeal, Timișoara, 1965; Duțu, Coordonate, 315-324; Ist. lit., II, 112-115; Piru, Ist. lit., II, 149-150; Dicț. lit. 1900, 867-868; Sanda Radian, Măștile fabulei, București, 1983, 76-82; Al. Hanță, Idei și forme literare până la Titu Maiorescu, București, 1985, 254-256; Marin Sorescu, Bibliotecă de poezie românească, București, 1997, 239-240; Doru Bogdan, Liviu Mărghitan, „Țichindeal, gură de aur”, Arad, 2000; Dicț. esențial, 844-845. S. C.
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
colaborare (cu Sever Moschuna, în 1893 - Aventuriera de Émile Augier, cu Ana Ciupagea - Muma din popor de Ernest Legouvé). Versificând cu excesivă ușurință, Ț. adună în Poeme pentru copii (1897), Rime vesele (1900) și Versuri pentru copii istorioare romanțioase, moralizatoare, fabule, anecdote - o poezie minoră, deseori imitată sau prelucrată după autori străini. A tradus, de asemenea, mult, cu precădere din poezia italiană (Torquato Tasso, Alessandro Manzoni, Giosuè Carducci, Giovanni Pascoli, Ada Negri, volumul Poeți italieni moderni, apărut în 1907, adunând mai
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
București, 1941; Prosper Mérimée, Mateo Falcone, București, 1941; P. G. Wodehouse, Freddie e ghinionist!, București, 1941; Pierre Neyret, Confidența, București, 1941; Mulk Raj Anand, Culii, București, 1954 (în colaborare cu Octavian Nistor); Anatole France, Insula pinguinilor, București 1955; La Fontaine, Fabule, pref. Valentin Lipatti, București, 1958; Émile Zola, Prăpădul, pref. I. Brăescu, București, 1958; Jacques Stephen Alexis, Generalul Soare, București, 1962; Bozorg Alavi, Zidul alb, București, 1963 (în colaborare cu Radu Olteanu); Paul Vaillant-Couturier, Copilărie, pref. Teodora Cristea, București, 1965; Fedru
TITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
pref. Valentin Lipatti, București, 1958; Émile Zola, Prăpădul, pref. I. Brăescu, București, 1958; Jacques Stephen Alexis, Generalul Soare, București, 1962; Bozorg Alavi, Zidul alb, București, 1963 (în colaborare cu Radu Olteanu); Paul Vaillant-Couturier, Copilărie, pref. Teodora Cristea, București, 1965; Fedru, Fabule, pref. Cicerone Poghirc, București, 1966 (în colaborare cu Gheorghe Moraru); La Bruyère, Caracterele sau moravurile acestui veac, I-II, pref. N.N. Condeescu, București, 1966; Edmond și Jules de Goncourt, Pagini de jurnal, I-II, pref. Șerban Cioculescu, București, 1970; Jean-Pierre-Claris
TITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
Poghirc, București, 1966 (în colaborare cu Gheorghe Moraru); La Bruyère, Caracterele sau moravurile acestui veac, I-II, pref. N.N. Condeescu, București, 1966; Edmond și Jules de Goncourt, Pagini de jurnal, I-II, pref. Șerban Cioculescu, București, 1970; Jean-Pierre-Claris de Florian, Fabule, pref. trad., București, 1972; Lope de Vega, Comedii, București, 1972 (în colaborare); La Rochefoucauld, Maxime și reflecții, pref. Ion Vicol, București, 1972; Jean Follain, Poeme, pref. trad., București, 1973; Vauvenargues, Maxime și reflecții, pref. Ion Vicol, București, 1973; Romanele Mesei
TITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
sau paharul de vin nu exclud sentimentele nobile, compasiunea, amiciția, devotamentul. PERPESSICIUS SCRIERI: Hronicul măscăriciului Vălătuc, București, 1928; ed. 2, București, 1930; ed. îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1972; ed. îngr. și postfață Petre D. Anghel, București, 1992; Trei fabule, București, 1928; Mici satisfacții, cu un portret de Ștefan Dimitrescu, București, 1931; Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri, cu ilustrații de Ion Sava și gravuri de Teodor Kiriacof, Iași, 1931; Un
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda * în proză: legenda, basmul, snoav 2. Scris * În versuri: balada, poemul, epopeea, legenda, fabula * În proză: anecdota, schița, nuvela, romanul, reportajul, eseul, amintirea, memoriile, jurnalul etc. III. Genul dramatic 1. Oral (popular): vicleimul, irozii, jocurile cu măști și păpuși 2. Scris (cult): tragedia, comedia, drama, farsa, melodrama Alte genuri și specii: 1. Oratoric : discursul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu măști și păpuși 2. Scris (cult): tragedia, comedia, drama, farsa, melodrama Alte genuri și specii: 1. Oratoric : discursul(academic, religios, ocazional, politic, judiciar). Se pot aminti predica, toastul, alocuțiunea etc 2. Istoric : amintirea, memorial, biografia, autobiografia, cronica 3. Didactic : fabula, proverbul, snoava, ghicitoarea 4. Epistolar: telegrama, cartea poștală, ilustrată, scrisoarea; Opera literarA Este o creație în versuri sau în proză care prezintă într-o formă aleasă, prin intermediul imaginii artistice și a ficțiunii (a imaginației) fapte, întâmplări, aspecte din natură, personaje
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
într-un loc si un timp determinate. Toate aceste întâmplări dintro naratiune, legate de personaje, formează acțiunea. La actiune, participă personajele literare, care pot fi oameni, dar si plante, animale, sau lucruri animate de autor (ca în basme, legende sau fabule). De regula, însă, narațiunile prezintă întâmplari din viața oamenilor, acele întâmplări prin care scriitorul definește firea, caracterul, felul de a fi al personajului literar sau, atunci când apar personaje colective, modul de viată al societății omenești, într-o anume epoca. Printre
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
caracterul, felul de a fi al personajului literar sau, atunci când apar personaje colective, modul de viată al societății omenești, într-o anume epoca. Printre speciile genului epic care au ca mod de expunere naratiunea, se numara: * basmul, * legenda, * povestea, * balada, * fabula, * schita, * nuvela, * romanul, * poemul eroic. Romanul Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată si al căror
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care se măcina și se cocea tot timpul literatură. Literatura era atît în manuscrise, cît și în aer. Acolo munca începea cu „planul numărului viitor”, un fel de negociere de tematici și titluri. Adesea, se articula greu, după scene de fabulă, gen „racul, broasca și o știucă”. Iată de ce: întrucît voiam să ne justificăm pîinea de redactori, toți ne protejam „sectoarele”, fapt care făcea ca orice extindere a unuia să fie privită de cel ce trebuia să cedeze ca o acaparare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că, într-adevăr, versurile ei „țin de sfera culturii”, sînt bune, și i-a recomandat să se adreseze unei reviste. „Poeta” n-a precizat dacă a trecut și pe la confrații noștri de acolo. Aci a venit cu un ciclu de fabule. Am condus-o la Bălăiță. Citind una, acesta a dat în sughițuri. Văzînd că e gata s o lase din mînă înainte de a o termina și fără nici o apreciere, doamna s-a apropiat de el ca să-i atragă atenția: „Uitați
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
maleabilitatea bicisnicei trestii, odrasla mîlului, care păcălește vitregia firii îndoindu-se la pămînt. O dă ca exemplu (horribile dictu!) falnicului și nobilului stejar, care preferă să țină fruntea sus și mai curînd să moară decît să se ploconească. Astfel de fabule le-aș interzice ca profund imorale. Profund dăunătoare educației”. Uneori am vorbe mustrătoare pentru R. Nu numai că le gîndesc, dar i le și spun. Cînd ceva o nemulțumește, se strînge arici, devine refractară, refuzînd dialogul și orice exemplu pedagogic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îl făcea, se alegea, de cele mai multe ori, doar cu o mulțumită sau cu cîte o strîngere de mînă. Fiu de munteni, F. n-a cunoscut probabil atari purtări. De aceea „democrația” lui seamănă tot mai mult cu a personajului din fabulă: „S-a schimbat boierul, nu e cum îl știi”! Am visat un dulău - mare, negru - care-mi vorbea. Din păcate, trezindu-mă, n-am reținut și ce anume îmi spunea. Încercînd să par vesel, i-am povestit visul Roxanei, la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dar ferm, acesta i-a replicat: „Sînteți prim-ministru și prim secretar, însă nu aici, nu înaintea lucrărilor mele. Aici eu sînt primul, iar discuția noastră trebuie să se desfășoare pe picior de egalitate”. La plecare, apelînd la obișnuitele sale fabule (citez după un număr recent din „Temps nouveaux”), Hrușciov, un impulsiv, care de obicei nu rămînea dator, l-a avertizat pe Neizvestny: „Sînteți un om interesant, îmi plac cei ca dv., însă aveți în dv., deopotrivă, un înger și un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mod de gîndire, constat că sentimentalismul, sub forma bunătății celor „săraci și goi”, există. Citită undeva, scena mi-ar fi provocat un surîs de îngăduință față de autor, pe care l-aș fi bănuit că recurge la o pedagogie simplistă, de fabulă à la Vasile Militaru, ori la procedee melodramatice. Văzută, ea m-a impresionat. *Uneori simt pericolul de a mă reconcilia cu detractorii; mă corectez însă imediat, cu spaimă de o atare slăbiciune. *Savurez, pentru rezonanțele ei actuale, ultima replică din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mixturi? E oare sigur că varietatea întreține sănătatea minții? Nu cumva „lecturile ușoare” ajung, prin acumulare, să le altereze pe cele esențiale și să polueze creierul? Acesta n are o bășică (a udului) prin care să elimine toxinele. După lectura fabulei „Un sadic și șapte masochiști”, între Costin, autorul ei, și Genoiu („sadicul”) a apărut un conflict deschis. Supărat, acesta din urmă l-a declarat pe Cs. „diversionist” și a subliniat că asemenea texte trădează ceva din caracterul lui. „Diversionistul” și-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nici că mai există”: nimic nu mă urnește, nimic nu mă atinge, caut să trăiesc o sută de ani. M-am obișnuit să-l pun mereu pe nu înainte: „cutare nu se poate, cutare nu se poate!” Trimiterile mele la fabula cu plăpumarul („Nu te lungi pe cît n-ai, / Ci te-ntinde pe cît ai!”) i se par „absolut nepotrivite”. Astea-s vremuri să-ți cauți motive de inhibiție? Cui folosesc austeritatea, „eroismul răbdării”? E ceva în care ne lăfăim
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
literară” apar, firește, articole, dar, în ciuda faptului că autorul lor e un istoric literar priceput, ele nu mai au același efect asupra mea. *Alexandru Iosif, un bătrîn evreu sfios, profesor de română, mi-a lăsat pe birou un dosar cu fabule și alte poezii, simple, modeste: „De vrei să pornești / pe-o cale nouă, / omleta nu se face / fără să spargi ouă!” Tot el: „Băzăie o albină, / băzăie un bondar: / una cu folos, / altul în zadar!” Dar uite și un vers
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rupte, în cădere, de cele uscate. Pășesc peste unele, pe altele le ocolesc, gîndindu-mă că, fără îndoială, tot așa se întîmplă și în furtunile sociale: răscoale, revolte, revoluții. Natura e cel mai bun autor de discursuri morale simple și de fabule. „Doar trei minute, să vă consult într-o problemă.” Ovidiu Bufnilă, cu care am mai stat cîndva de vorbă, e un „tînăr autor” bine cotat printre „sefiști”. Are - mi-a spus - 32 de ani și figurează în opt „antologii de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că, acum, pantofii mei americani au valoare crescută pe piața dâmbovițeană. Acest amănunt nu Îl prevăzuse sau poate se ferise să mi-l Împărtășească. Aura acelei zile de vară bucureșteană a intrat, Între timp, În tărâmul imaginar. Ficțiune a trecutului, fabula unei biografii care se tot depărtează fără a se separa de ea Însăși. New York, ianuarie 2000 (Familia, nr. 4/2000) Dialog epistolartc "Dialog epistolar" Pe Radu Enescu l-am văzut doar o singură dată. Anume, Într-o seară de iarnă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]