2,704 matches
-
humana. Le interesează ce fac omul și societățile cu credința lor, cum o concep, cum o practică, cum o folosesc, ce modele de om, de lume și de cunoaștere singure discipline, ambiția unei explicații totale, unificate, înglobante rămîne orizontul (sau fantasma), mereu respins și mereu renăscînd, al unui demers [științific] de elucidare ce nu poate accepta, pentru a rămîne el însuși, autolimitarea (op. cit., pp. 28-29). rezultă din credință, ce funcții primește ea în societate. în această calitate, ele oferă, cred, gîndirii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tradiției, aplicarea luminii ei pe spectacolul lumii. Nu am aici în vedere acele teorii ale postmodernismului care susțin că marile texte sînt folosite de fiecare cititor ca un receptacul prestigios în care el își toarnă propriul sens, propriile invenții, limitări, fantasme. Am în vedere tradiția ca lanț de deschideri către adevărul ultim, ca polifonie a mărturiilor privind radiația misterului divin în mintea și în cuvîntul omului. Dinaintea acestei tradiții se așază conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul religios oficial
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cotidian de familie; un popor care, lipsit de cadrele impunătoare, nu resimțea nevoia templului purtând biserica În suflet, un popor cu puțini sfinți consacrați dar cu multă sfințenie. Ar fi interesant și poate tulburător să ne putem apropia de visele, fantasmele, intimitățile sufletești ale omului care a devenit subiect de experiență sociopsihologică Începând din 1944. Nu știu cât de preocupați de această temă vor fi fost psihologii și psihiatrii români din ultimele decenii. Subiectul nu a interesat sau a fost abia
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ai fost înzestrat. Trebuie să-ți descoperi vocația. Cei care aleg studiul și fac apoi orice să-l evite, se autodistrug. Nu poți pretinde de la tine mai mult decât poți da. Dar să lâncezești în plictiseală, să te închizi în fantasmele unei închipuite iubiri, să nu lupți împotriva celui care te confiscă cu obrăznicie, este o mare problemă. Mulți tineri din școlile noastre au ca principală problemă demotivarea, mersul nu se știe unde, mărșăluirea prin timp fără scop. Moshe Idel este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de autoconstrucție, nimic n-ar fi atât de periculos. Fiecare poate alege pentru sine propriul design interior sau exterior. Problema se complică atunci când intelectualul începe să-și folosească artileria grea a persuasiunii încât să-i schimbe și pe ceilalți după fantasmele sale. Aici se produce mutația. Dacă în anii 4050, un tip de intelectual va adera cu întreaga lui ființă la ideea revoluției, în ciuda distrugerii acelei ființe, peste câteva decenii, un alt tip de intelectual trebuie să-și asume datoria de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
e un logodnic de soi, e chiar Sfântul Ilie. Ferească Dumnezeu să-ți permiți o ironie la adresa nebunelii ei, nu o va admite, ți-o va răsplăti pe loc, semn că nu-i deloc nebună, doar plecată puțin în lumea fantasmelor, unde și ține conferințe. Finul se rușinează cu o așa nașă, când îi servește de gazdă în orașul studenției lui, o plimbă numai pe la periferie, în speranța fierbinte că nu se va întâlni cu vreun cunoscut. Dar ți-ai găsit
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
le impun etc. Ele declanșează un mecanism și textul se supune de bună voie legilor sale (p. 48). în cazul nostru, cum se produce acest proces? La început există, în mod firesc, un prim flux al limbii, al memoriei, al fantasmelor: cel specific limbii române. Dumitru Țepeneag gândește și visează încă în românește. Acest text scris de el însuși și de Alain Paruit eroul și martorul acestei aventuri a cuvintelor, care-și schimbă pielea sau de oricine altul. Dar acesta nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în structura sa specifică, în condiționările și exigențele sale. Conștiința lingvistică a lui Dumitru Țepeneag este remarcabilă, deși total sălbatică: el înaintează pe un teren puțin defrișat (p. 12), pentru a scrie în franceză trebuie să te eliberezi de orice fantasme românești (temă obsedantă, pe care am putea-o psihanaliza, p. 12, 10). A-ți însuși imaginile venite dintr-un nou orizont, a înainta pe un nou teritoriu (p. 13), a înlătura un șir întreg de noi asociații în care răsar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și se cultivă cu toată claritatea, în forme declarat polemice, un nou stil în modul românesc actual și tradițional de a face istoria ideilor. Inițiativa nu este deloc neglijabilă. Dimpotrivă. Autorul își propune, pe față, deconstrucția discursului istoriografic oficios, respingerea fantasmelor continuității (în câmpul nostru cultural), căutând sistematic mai ales, n.n. referințele externe ale dezvoltărilor autohtone. Un comparatism ideologic sui generis, deci, care include și chiar presupune regruparea ideilor în jurul unor constante europene, inclusiv asociațiile neprevăzute dar bine documentate și chiar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, Editura Enciclopedică, București, 2004. Crohmălniceanu, Ovid S., Literatura română între cele două războaie mondiale, Editura Universalia, București. Culianu, Ioan Petru, Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1998. Culianu, Ioan Petru, Studii românești I, Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Editura Nemira, București, 2002. "Dosarele" Mircea Eliade, vol. I (1926-1938), Curtea veche, București, 1998, cuvânt înainte și culegere de texte de Mircea Handoca. "Dosarul" Mircea Eliade, vol. II (1928-1944), Cu cărțile pe masă, Curtea veche, București
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Sabina Fânaru, op. cit., p. 221; Christian Ionescu, op. cit., p. 208: gr. mauros, de culoare închisă, negru. 48 Sabina Fânaru, op. cit., pp. 214, 221. 49 Mircea Eliade, op. cit., p. 32. 50 Ibidem, p. 16. 51 Ioan Petru Culianu, Studii românești I, Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Editura Nemira, București, 2002, p. 243. 52 Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1998, p. 285. 53 Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, traducere din limba germană, note și prefață de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
omul modern, ca și omul societătilor arhaice, nu poate exista fără mituri, recte fără povestiri exemplare" (Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 210). 60 Wolfgang Iser, op. cit., pp. 63-64. 61 Ioan Petru Culianu, Studii românești I, Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Editura Nemira, București, 2002, p. 247. 62 Nicolae Manolescu, Desenul din covor, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 162. 63 Ibidem. 64 Monica Lovinescu, "Ghicitor în pietre", în Ființa Românească, nr. 2/1964, p. 112, apud
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ibidem, pp. 236-237. 10 Acad. Al. Graur, Nume de persoane, Editura Științifică, București, 1965, p. 51; Sabina Fânaru, op. cit., p. 231. 11 Christian Ionescu, op. cit., p. 38. 12 Liviu Petrescu, op. cit., p. 122. 13 Ioan Petru Culianu, Studii românești, I, Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Editura Nemira, București, 2000, pp. 248-249. 14 Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, Editura Babel, București, 1996. 15 Toma Pavel, în op. cit, pp. 54 și 61. ------------------------------------------------------------------------- PROZA LUI A. SOLJENIȚÎN Relațiile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
subiect al moralei. Domeniile moralității și al umanității sunt esențial coextensive, iar domeniul naturii se află în exterioritate cu ambele. Ca urmare, nu are sens să vorbim despre o etică a mediului. Sau, dacă o facem, riscăm să reactivăm diverse fantasme politice totalitare precum nazismul și stalinismul. Etica mediului ar duce la luarea în considerare a prevalenței comunității față de indivizii care o compun, ceea ce ar duce la anihilarea teoretică a individualismului de tip liberal și la adoptarea unei perspective colectiviste și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Cuvintele spune sincer fâlfâiseră degeaba prin aer, fără a găsi în final o ușă la care să bată - o despărțitură eficace între spațiul public și cel privat; anacronice, fuseseră supte de deschiderea nelimitată a ecranului și înrolate în roiul de fantasme publice ce bântuia făptura fetei transparentizată delirant. O clipă Rică se simțise năpădit de miriade de lăcuste, în calea cărora nimerise și care nu făceau mofturi la mâncare; îi intraseră prin piele pentru că, de pipăit, e drept c-o cam
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
secole în greu dezirabila-i imensitate eterogenă. Ian era de părere că vina aparținea în parte rotundului Pământ, a cărui spinare încovoiată împiedică perspectiva să dezvăluie totul dintr-o dată; orizontul funcționează ca un văl născător de miraje și ațâțător de fantasme - nu un zid propriu-zis, ci mai mult o cocoașă structurală a spațiului, o curbură imperceptibilă și, de aceea, extrem de eficace, ce le ferise nomazilor văzul de excesul de vizibilitate fatal dorinței. Bătălia pentru imaginea lumii s-a dat mereu acolo
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
întrevedere. Ne-am întreținut mai deunăzi pe tema lipsei de perdele la ferestrele olandeze. − Ca să vezi! Invită-ne mai des pe la tine, Rudi! Relațiile internaționale nu trebuie lăsate în seama diplomaților de meserie. Sunt pentru un internaționalism jungian, la nivelul fantasmelor și arhetipurilor, unde diferențele culturale se estompează. În somn trecem prin orice ziduri și veșminte; vecinătatea devine promiscuitate. − Eu zic să n-aștepți chiar până te fură somnul, în cazul în care distanța dintre voi s-ar surpa subit! Luc
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Dacă identitatea se dobândește prin interacțiune, privind lumea ca Într-o oglindă, construindu-te prin reacții la stimulii anturajului, atunci psihologul are un atu În plus: el Își propune, programatic, să identifice rolurile și proiectele celor din jur, aventurile și fantasmele personajelor cu care se intersectează, referințele grupurilor, marcajul social. El se identifică cu ceilalți și apoi se distanțează, compară și clasează, Își asumă apartenența, istoria, valorile de bază, traiectoriile colective, dar apoi le examinează critic, le recunoaște și le valorizează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
e preferabilă suferințelor ce le.implică lupta pentru libertăți (adesea improbabile), durerile schimbării. Nu e o adevărată favoare libertatea de a te ocupa În liniște de bunăstarea proprie, decât de a năzui la idealuri posibile, dar nesigure, la lupta pentru fantasme? Civilizația modernă, prin instituția contractului social, codifică totul, Întemeiază legi și reguli, reglementează schimbarea, penetrează comunitățile „prin toți porii”, astfel Încât statul ajunge să controleze Întreaga viață socială și culturală. Dacă statul e și un stat total, atunci cetățeanul nu mai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lui dimensiuni. Ea se vrea (spiritul socialului( atunci c�nd pretinde s? explice cum indivizii � mai ales cei de joas? spe?? � sf�r?esc prin a alunecă �n mizerie din cauza viciilor (alcoolismul de?în�nd un loc de frunte �ntre fantasmele burgheziei victoriene despre �cei de jos�). Ce s? mai spunem de voin?a ei afi?at? de a regla problemele sociale cu ajutorul solu?iilor morale (Abrams, 1968(? Anglia nu este singura care vrea s? se ocupe ?i �n acest fel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ferri, discipolul s?u) instrumente antropometrice cu care trebuia s? detecteze �stigmatele� crimei ?i s? �nl?ture indivizii periculo?i �nainte că ace?ți �criminali �nn?scu?i� s? treac? la act. Aceast? fantezie ?tiin?ific? �n fond a atins fantasme foarte profunde, tipice burgheziei oric?rei epoci. Vom considera aparte, totu?i, operă mai ț�n?rului Scipio Sighele, care, �ntr-un registru mai larg, ?i-a propus s? �n?eleag? criminalitatea grupurilor. �n acela?i timp cu Tarde ?i cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
scoaterea la concurs a postului de redactor-șef al Contemporanului, căci revista dlui Breban vine, alfabetic, cu mult înaintea revistei Teatrul-Azi, iar ca valoare - foarte mult după revista dnei Ichim? De o revistă Teatrul e nevoie ca de aer. De fantasma europeană a dlui Breban are nevoie doar dl Breban. A o pedepsi pe dna Ichim pentru că este un respectat gazetar profesionist și a-l recompensa pe dl Breban pentru că este un gazetar diletant, care distrează piața tipăriturilor cu o publicație
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și mamă. În ciuda tuturor acestor aspecte, situația persoanelor căsătorite, bărbați sau femei, se apropie uneori în mod straniu de cea a domnișoarelor. Adesea, adulții sunt, ca și fetele tinere, măcinați de contradicții. Prinși ca într-o menghină între dorințele, regretele, fantasmele lor nedomolite, constrângerile morale și imperativul, de data aceasta nu al virginității, ci al fidelității. În perioada Belle Époque, acesta din urmă este mult mai constrângător în cazul femeilor decât în cel al bărbaților. Atât legea, cât și opinia publică
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
visurile sale. În felul acesta, se ajunge foarte repede la final: "o jumătate de ceas mai târziu, cuplul se desparte". Toate reintră în normal, himera se risipește, iar realitatea își reintră în drepturi. Însă nu există nimic care să împiedice fantasma să continue, în taina și opacitatea sufletelor... De la flirt la adulter Asta cu condiția să nu existe o basculare veritabilă. Nu în vis, ci de data aceasta în realitate. Cu condiția ca jocul să nu se transforme, dintr-o aparență
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și putea fi considerat suficient pentru o acuzație de atentat la pudoare. Era asociat, de altminteri, cu amorul venal. Dimpotrivă, în anii '20-'30, grație cinematografiei, sărutul devine, pe cartea poștală și pe afișul publicitar, emblema pasiunii. Încurajează visul, aspirația, fantasma. Se integrează în ansamblul abordărilor și inițiativelor amoroase, devenind o etapă obligatorie a flirtului 114. O altă dovadă că vremurile se schimbaseră, termenul "flirt" își face între cele două războaie apariția în limbajul popular. Desigur, cuvântul nu este foarte răspândit
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]