3,956 matches
-
cauza întârzierii, iar alaiul plecă să-și îndeplinească menirea și toate s-au împrăștiat, fiindcă se apropia vremea culesului grânelor, legumelor... apoi a fructelor și viilor până se așternea zăpada, când se depănau la gura sobei povești frumoase cu zmei, feciori de împărați, feți frumoși, Ilene Cosânzene și salvatori miraculoși, în timp ce, în altă cameră se năștea o fetiță minunată, ce va fi iubită de mama ei! Pe acele meleaguri existau legi dure printre care una suna cam așa : ,, Cine va fi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
a fost încheiat un contract pentru pictarea catedralei. în toamna anului 1997, minunatele fresce au acoperit întreaga suprafață a pereților, tavanului și bolților, fiind considerate una dintre cele mai frumoase creații ale pictorului Achițenie. Numele pictorului Petre Achițenie și al feciorului său, Ioan, au fost înveșnicite într o inscripție din catedrală, alături de numele părintelui Pavel Vuluțăc și ale tuturor ctitorilor catedralei. MEMBRII FANFAREI DIN ORAȘUL DROCHIA Anul înființării : 2007 1. Alexandru Focșa dirijor, trompetî 2. Spătaru Mihai trompetă 3. Porcesu Marin
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
practicile divinatorii aveau ca scop aflarea ursitului 80. În perioade precise, fetele mari se legau la ochi iar apoi alegeau un par din care era confecționat gardul. În funcție de alegerea făcută, se interpreta că fata se va căsători fie cu un fecior chipeș și bogat dacă parul este drept și cu lăstari sau cu un bărbat bătrân dacă parul este uscat etc. Practica poartă în Moldova numele de vergelat. "Punțile de la Anul Nou, vergelatul în toate ipostazele sale, vrăjile din noaptea de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o misterioasă legătură pe care omul primitiv și cel tradițional au simțit-o, au încercat s-o înțeleagă, să-i pătrundă misterul și au înveșmântat-o în diverse credințe și ritualuri. Nu întâmplător la noi, la români, se spune că feciorii care sar peste acest foc se vor bucura de sănătate tot anul, dar, în primul rând, își vor mări performanțele sexuale. În această situație, focul are o conotație pozitivă, trimițând la fecunditate, protecție, purificare. Focurile vii din noaptea de Sfântul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sociale, cărbunii încinși în foc, dar și frigările (cuțit, foarfecă, potcoavă, seceră, în general obiecte din fier care au fost călite la flacăra focului magic și inițiatic încă de la fabricarea lor. De cele mai multe ori, ele sunt modelate de către un tânăr fecior țigan și după un ritual extrem de precis), care au trecut și ele proba focului, sunt socotite remedii sigure împotriva deochiului, sperieturii sau a unor boli. Rolul lor curativ se bazează, în primul rând, pe forța purificatoare a focului care poate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ieud, Maramureș, ni s-a relatat cu lux de amănunte ce isprăvi putea face Fata Pădurii. "Ea hăulea și cânta peste dealuri și peste văi. Dacă-i auzeai glasul era semn rău și trebuia să te ferești din cale. Unii feciori care au auzit-o au surzit sau au murit până la urmă" (I., 82 ani, Ieud, Maramuraș). În esență, tot ceea ce apare în minte ca imagine sau idee și survine într-un mod neașteptat devine obiect al interpretării și evaluării divinatorii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fiului său, încă neștiutor de soartă, tot ce primise de la zei, armura, lancea, caii nemuritori. Precum și, firește, un însemnat contingent de mirmidoni, cu comandanții cei mai buni, iar, drept însoțitori, pe Foinix și pe Automedon. La despărțire, Peleu, știind firea feciorului său, îl sfătuiește să-și stăpânească mânia și să nu caute vrajbă, ci să se arate, spre mai marea lui cinstire, blând și îngăduitor. Era ca și cum ai fi sfătuit un puhoi năvalnic de munte să curgă ca o apă așezată
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de la Agamemnon, moartea lui Patrocles, pierderea armelor. Hefaistos se grăbește să-i împlinească rugămintea de a-i făuri alte arme și, de-a lungul nopții, i le și face, cum altele n-au fost. Iar dimineața, Tetis i le duce feciorului ei, care îl plângea, și acum, pe prietenul lui. Ahile se teme ca leșul, pradă muștelor, să nu putrezească, și atunci Tetis îi 76 spune să fie fără grijă în privința aceasta, să se lepede de mânia sa, să se împace
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în Locrida, ținut din nordul Greciei Centrale, din fața Eubeei (printre luptătorii de la Troia există și locrieni, conduși de Aias cel mic, însă Patrocles nu luptă alături de ei, ci de mirmidonii țării sale de adopțiune). Iar sfaturile pe care le dă feciorului la plecarea sa, împreună cu Ahile, în război, îl arată ca pe un om cu fire aleasă. Însă povețele lui îl au în vedere pe Ahile: îi spune lui Patrocles ca, fiind mai mare de ani, să-i vorbească înțelept, să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
-i sprijine bătrânețele, să-l apere de vecini răi (gândul acesta avea să-l urmărească și în umbra morții) pe bătrânul acela, acum singur și îngrijorat și slăbit, care îl aștepta, care făgăduise râului-zeu Sperheu că, dacă își va vedea feciorul întors cu bine acasă, îi va aduce o jertfă nespus de bogată în sanctuarul de acolo, plin de bune miresme, pe al cărui altar Ahile își va tăia pletele, în cinstea zeului lor de acasă. Și, chiar știind că toate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
fiului său, încă neștiutor de soartă, tot ce primise de la zei, armura, lancea, caii nemuritori. Precum și, firește, un însemnat contingent de mirmidoni, cu comandanții cei mai buni, iar, drept însoțitori, pe Foinix și pe Automedon. La despărțire, Peleu, știind firea feciorului său, îl sfătuiește să-și stăpânească mânia și să nu caute vrajbă, ci să se arate, spre mai marea lui cinstire, blând și îngăduitor. Era ca și cum ai fi sfătuit un puhoi năvalnic de munte să curgă ca o apă așezată
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de la Agamemnon, moartea lui Patrocles, pierderea armelor. Hefaistos se grăbește să-i împlinească rugămintea de a-i făuri alte arme și, de-a lungul nopții, i le și face, cum altele n-au fost. Iar dimineața, Tetis i le duce feciorului ei, care îl plângea, și acum, pe prietenul lui. Ahile se teme ca leșul, pradă muștelor, să nu putrezească, și atunci Tetis îi spune să fie fără grijă în privința aceasta, să se lepede de mânia sa, să se împace cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în Locrida, ținut din nordul Greciei Centrale, din fața Eubeei (printre luptătorii de la Troia există și locrieni, conduși de Aias cel mic, însă Patrocles nu luptă alături de ei, ci de mirmidonii țării sale de adopțiune). Iar sfaturile pe care le dă feciorului la plecarea sa, împreună cu Ahile, în război, îl arată ca pe un om cu fire aleasă. Însă povețele lui îl au în vedere pe Ahile: îi spune lui Patrocles ca, fiind mai mare de ani, să-i vorbească înțelept, să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
-i sprijine bătrânețele, să-l apere de vecini răi (gândul acesta avea să-l urmărească și în umbra morții) pe bătrânul acela, acum singur și îngrijorat și slăbit, care îl aștepta, care făgăduise râului-zeu Sperheu că, dacă își va vedea feciorul întors cu bine acasă, îi va aduce o jertfă nespus de bogată în sanctuarul de acolo, plin de bune miresme, pe al cărui altar Ahile își va tăia pletele, în cinstea zeului lor de acasă. Și, chiar știind că toate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
dialectele sud-dunărene (aromâna, meglenoromâna, istroromâna). În legătură cu acestea, putem presupune fie că au fost moștenite din latină, fie că au fost formate în româna comună înainte de secolele 10-12, deci înainte de separarea celor patru dialecte. Cu alte cuvinte, într-un caz ca fecior < lat. *fetiolus, prezent și în dialectele de la sud de Dunăre, se face apel la criteriul răspândirii geografice la nivelul limbii române. Lucrurile nu se opresc aici; uneori, trebuie să ținem seama și de alte fapte care contribuie la mai buna
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mod exagerat. Româna - exportator de cuvinte Românii se bucură când observă că în limbile vecine există cuvinte care le sunt bine cunoscute din limba lor. Dacă află că acele cuvinte sunt foarte vechi în română, fiind moștenite din latină (bășică, fecior, plăcintă, a pleca) sau împrumuturi vechi cum sunt cele din substratul traco-dac (măgură, moașă), satisfacția lor este și mai mare, pentru că au certitudinea că respectivele cuvinte sunt pornite din română spre limbile vecine, și nu invers. Am văzut că și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
qui est contraire au sens commun ou même à nos habitudes d'esprit". Caragiale a creat "individul" dominat de un "pustiu tragic lăuntric", "amicul" angrenat în acțiuni lipsite de finalitate, personaje "aplatizate", al căror nume este înlocuit prin substantive: Domnul, Feciorul, Sergentul, Impiegatul, Aprodul etc., procedeu preluat de Eugen Ionescu în Lecția, Delir în doi, O fată de măritat. Toate caracterizate prin "dezarticularea limbajului". Modernitatea intrinsecă a prozei și a dramaturgiei, particularitățile intrigii, distorsiunea limbajului, conflictul dintre individ și sistem, râsul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
regale, iunie 1939). Tipul cetățeanului: Catindatul, Ipingescu, Jupân Dumitrache, Conu Leonida, Cetățeanul turmentat. Tipul funcționarului: Ipistatul, Ipingescu, Pristanda. Tipul confidentului: Iordache, Spiridon, Chiriac, Ipingescu, Coana Efimița, Pristanda, Tipătescu, Brânzovenescu. Tipul raisonner-ului: Spiridon, Pristanda. Tipul servitorului: Un chelner, Spiridon, Safta, Un fecior".25 Se observă însă imixtiunea categoriilor sociale (cetățeanul, funcționarul, servitorul) cu cele caracteriale (demagogul) cu cele strict teatrale (raisonner-ul) și arhetipale (donjuan, încornoratul). Mai multă consecvență pare a-i conferi lui Ibrăileanu criteriul onomastic prin care devine clară distincția dintre
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-mi ceri nimic... [...] sau, mai bine zis, să vă iau un interviu. D-alea nici n-am.[...] Bine, poftim, interviază-mă, dă-i drumul, că mă grăbesc".136 Hazul textului sporește pe măsură ce personajul se exprimă în banalități care amintesc de "teoriile" feciorului lui Trahanache, în clișee și poncife care prelungesc intervenția discursivă fără să adauge nimic sensului ("Voi, gazetarii, sunteti dați dracului! Eu, domnule, pe gazetari îi invidiez pentru că, vorba aia: presa e presă, tot presă rămâne, și o să fie presă cât
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aplatizării individualităților, specifică și farselor absurde moderne, este realizată la Caragiale și prin înlocuirea numelor proprii cu substantive comune desemnând categoria socială, activitatea sau apartenența la o anumită clasă de vârstă. Astfel, în Căldură mare actanții sunt numiți simplu: Domnul, Feciorul, Baba, Sergentul, Birjarul. În același mod sunt lăsați neidentificați Domnul, Impegatul și Aprodul din Petițiune sau Cucoana, Popa, Avocatul din Articolul 214. Similar va proceda Eugen Ionescu în antipiesele sale în care distribuie roluri unor personaje ca El și Ea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
normelor acesteia este specifică antipieselor lui Eugen Ionescu, în special în comedia de debut, care pune în lumină, prin această criză a cuvântului, o adevărată "tragedie a limbajului". La Caragiale, în schimb, în schița menționată, stupiditatea Domnului asociată cu idioțenia Feciorului, cumulate cu efectul narcotic al căldurii, sunt elemente care resping ipoteza caracterului volitiv al nerealizării comunicării. Scurta introducere are rolul unei succinte și precise indicații regizorale, punctându-se reperele spațio-temporale și reglându-se ritmul conversației introduse prin tehnica suspansului: "În
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pentru că transmiterea lui se face printr-un mijlocitor care, în afara stupidității de care dă dovadă, determină nerealizarea a încă uneia din acele "felicity conditions" ale comunicării, prin faptul că nu are nici o legătură cu destinatarul. Presupoziția formulată în termenii "stăpânul feciorului este Costică Popescu" fiind falsă, întreaga discuție este lipsită de fundament întrucât interlocutorii nu se raportează la același referent. Violarea maximei calității deschide contradicției un câmp larg de acțiune, augmentând efectul comic al fragmentului: Feciorul: Apoi, a luat cheia la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Presupoziția formulată în termenii "stăpânul feciorului este Costică Popescu" fiind falsă, întreaga discuție este lipsită de fundament întrucât interlocutorii nu se raportează la același referent. Violarea maximei calității deschide contradicției un câmp larg de acțiune, augmentând efectul comic al fragmentului: Feciorul: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. Domnul: Care va să zică, a plecat? Feciorul: Nu, domnule, n-a plecat. Domnul: Amice, ești... idiot! Feciorul: Ba nu, domnule. Domnul: Zici că nu acasă. Feciorul: Ba-i acasă, domnule. Domnul: Apoi, nu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lipsită de fundament întrucât interlocutorii nu se raportează la același referent. Violarea maximei calității deschide contradicției un câmp larg de acțiune, augmentând efectul comic al fragmentului: Feciorul: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. Domnul: Care va să zică, a plecat? Feciorul: Nu, domnule, n-a plecat. Domnul: Amice, ești... idiot! Feciorul: Ba nu, domnule. Domnul: Zici că nu acasă. Feciorul: Ba-i acasă, domnule. Domnul: Apoi, nu ziseși c-a plecat? Feciorul: Nu, domnule, n-aplecat.37 Ceea ce predispune la formularea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
referent. Violarea maximei calității deschide contradicției un câmp larg de acțiune, augmentând efectul comic al fragmentului: Feciorul: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. Domnul: Care va să zică, a plecat? Feciorul: Nu, domnule, n-a plecat. Domnul: Amice, ești... idiot! Feciorul: Ba nu, domnule. Domnul: Zici că nu acasă. Feciorul: Ba-i acasă, domnule. Domnul: Apoi, nu ziseși c-a plecat? Feciorul: Nu, domnule, n-aplecat.37 Ceea ce predispune la formularea unor numeroase supoziții infirmate mereu de replicile următoare este încălcarea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]