2,721 matches
-
Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii sunt provocări feministe interrelaționate la adresa autorității și a dominației masculine în cadrul științei în sine (McClure 1992: 359). Ele au în comun o luptă normativă pentru a susține legătura cu politica feministă practică și cu manifestările concrete ale puterii genizate. Spre exemplu, autoarele cărții The Man Question in International Relations (1998) afirmă că politica și instituțiile internaționale sunt ele însele spații vitale pentru construirea masculinității și identității masculine (Zalewski și Parpart 1998
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ale puterii genizate. Spre exemplu, autoarele cărții The Man Question in International Relations (1998) afirmă că politica și instituțiile internaționale sunt ele însele spații vitale pentru construirea masculinității și identității masculine (Zalewski și Parpart 1998; vezi și Hooper 2000). Analizele feministe problematizează dihotomiile definitorii ale domeniului Relațiilor Internaționale, care sunt consolidate prin asocierea lor cu dihotomia de gen masculin-feminin: spre exemplu asocierea femeilor cu pacea, cooperarea, subiectivismul și politica internă "soft", iar a bărbaților cu războiul, competiția, obiectivitatea și politica internațională
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe un mecanism analitic care adăpostește propriile sale excluziuni și care, asemeni teoriilor Relațiilor Internaționale, trebuie să fie deconstruit (Sylvester 2002). Începând cu anii '90 a apărut o controversă privind aplicabilitatea conceptului de gen în Relațiile Internaționale și în studiile feministe, în general. În Relațiile Internaționale au apărut două critici principale ale conceptului de gen. Prima dintre ele susține că utilizarea analitică a conceptului de gen maschează alte forme de oprimare dominante în politica globală. În anii '80, adresându-se unui
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
apărut două critici principale ale conceptului de gen. Prima dintre ele susține că utilizarea analitică a conceptului de gen maschează alte forme de oprimare dominante în politica globală. În anii '80, adresându-se unui public occidental interesat de perspectiva unei feministe din Lumea a Treia, Chandra Mohanty critica feminismul occidental pentru construcția unei "femei din Lumea a Treia" victimizate, pe baza unor asumpții universaliste occidentale asupra genului, golite de orice specificitate istorică, culturală și geografică, inclusiv de realitățile oprimării rasiale și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
inclusiv de realitățile oprimării rasiale și de clasă. Mohanty subliniază că tipologiile occidentale nu se pot submina pe ele însele și nu pot ataca structurile imperialiste din celelalte societăți. Implicațiile acestei provocări lansate de feminismul Lumii a Treia la adresa teoriilor feministe din Relațiile Internaționale vizează lipsa de imparțialitate a unor concepte precum genul, astfel de constructe neputând fi aplicate cu ușurință la nivel global. Într-adevăr, dacă, așa cum susțin cercetătorii feminiști, relațiile de gen sunt construite social și istoric, atunci rezultă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acestei provocări lansate de feminismul Lumii a Treia la adresa teoriilor feministe din Relațiile Internaționale vizează lipsa de imparțialitate a unor concepte precum genul, astfel de constructe neputând fi aplicate cu ușurință la nivel global. Într-adevăr, dacă, așa cum susțin cercetătorii feminiști, relațiile de gen sunt construite social și istoric, atunci rezultă că ele nu pot fi aceleași peste tot. Totuși, în teoria feministă a Relațiilor Internaționale există o tendință de concentrare asupra construcțiilor de gen realizate la nivel global (Miller 1998
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
genul, astfel de constructe neputând fi aplicate cu ușurință la nivel global. Într-adevăr, dacă, așa cum susțin cercetătorii feminiști, relațiile de gen sunt construite social și istoric, atunci rezultă că ele nu pot fi aceleași peste tot. Totuși, în teoria feministă a Relațiilor Internaționale există o tendință de concentrare asupra construcțiilor de gen realizate la nivel global (Miller 1998; Baires 1999: 251; Prugl 2000). Este adevărat că practicile sociale și culturale ce construiesc genul sunt acum tot mai globale, dar ele
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Miller 1998; Baires 1999: 251; Prugl 2000). Este adevărat că practicile sociale și culturale ce construiesc genul sunt acum tot mai globale, dar ele sunt modificate la niveluri locale și în contexte istorice și discursive specifice. Prin urmare, chiar dacă cercetătorii feminiști din Relațiile Internaționale se preocupă în primul rând de politica mondială, aplicarea noțiunii de gen trebuie să fie bazată pe analize locale. Recunoscând imperialismul occidental în spatele categoriilor universale de "femeie" și "bărbat", cel mai nou curent feminist explorează o relație
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
intersectare dinamică dintre economia politică globală, stat și relațiile de gen cu specific cultural, geografic, rasial sau de clasă, fără a explica procesele internaționale și globale prin concepte universale precum patriarhat sau ierarhie de gen (Chan-Tierbergien 2004). Spre exemplu, studiile feministe care analizează comerțul sexual global abordează complexitatea relațiilor globale de putere (Berman 2003; Agathangelou 2004; Mackie 2001; Whitworth 2001). Ele explorează construcțiile culturale și istorice specifice ale genului și sexualității în țările care trimit și în cele care primesc, care
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
2001; Whitworth 2001). Ele explorează construcțiile culturale și istorice specifice ale genului și sexualității în țările care trimit și în cele care primesc, care la rândul lor depind de construcții particulare ale clasei, etnicității, naționalității, rasei ș.a.m.d. Cercetătorii feminiști își încep studiul asupra comerțului sexual cu observația că femeile sunt forța de muncă principală în această afacere de milioane de dolari. Cu toate acestea, pe măsură ce continuă sprijinindu-se pe cunoștințe și practici din afara sferei elitelor (cum ar fi chiar
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care să fie teoretizate Relațiile Internaționale. Spre exemplu, Christine Sylvester (1994a: 12) susține că "toate locurile în care vorbești și acționezi ca femeie sunt problematice", pentru că sunt construite social și istoric și exclud alte identități. Practic, Sylvester renunță la poziția feministă potrivit căreia experiența femeilor poate constitui baza unei teorii mai critice și universale în Relațiile Internaționale, în favoarea perspectivelor feministe multiple, care pun la îndoială cunoașterea hegemonică din cadrul disciplinei. Feminismul "este ipostaza de cercetare în care te afli în mai multe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și acționezi ca femeie sunt problematice", pentru că sunt construite social și istoric și exclud alte identități. Practic, Sylvester renunță la poziția feministă potrivit căreia experiența femeilor poate constitui baza unei teorii mai critice și universale în Relațiile Internaționale, în favoarea perspectivelor feministe multiple, care pun la îndoială cunoașterea hegemonică din cadrul disciplinei. Feminismul "este ipostaza de cercetare în care te afli în mai multe locații în același timp, punând în lumină relațiile și practicile importante ascunse până atunci de umbra Relațiilor Internaționale oficiale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Sylvester 2002: 269). Feminismul din Relațiile Internaționale demonstrează că este posibil să faci cercetare și să emiți judecăți normative, în ciuda faptului că nu există puncte de plecare ontologice date pentru teoriile din Relațiile Internaționale (Sylvester 1994b: 317). Identitatea și solidaritatea feministă sunt problematice deoarece atingerea scopului normativ al feminismului, de înlăturare a genizării în relațiile sociale și politice, depinde, în mod paradoxal, de organizarea lor politică pe bază de gen, "ca femei". Contrar celor susținute de feminismul radical din anii '70
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în mod paradoxal, de organizarea lor politică pe bază de gen, "ca femei". Contrar celor susținute de feminismul radical din anii '70, nu există nicio "comunitate a femeilor" ușor realizabilă și ușor de mobilizat la nivel global. Mai degrabă, "internaționalitatea feministă" trebuie să fie creată prin recunoașterea și confruntarea diferențelor dintre femei, nu prin ignorarea lor, după cum arată Christina Gabriel și Laura Macdonald (1994) în analiza lor asupra organizării feminine transnaționale în contextul NAFTA. Chiar tensiunea dintre epistemologiile pozitiviste și postpozitiviste
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politicului, ca și nevoia de a îmbunătăți viața de zi cu zi a femeilor, arătând cum categoriile, genizate de tipul "femeie/femei și bărbat/bărbați" au servit, din punct de vedere istoric, la marginalizarea femeilor și a anumitor bărbați. Abordările feministe empirice și analitice atacă modalitățile stereotipe de gândire și practicare a Relațiilor Internaționale, mai ales abordările raționaliste dominante. Dacă ne întrebăm de ce am văzut de obicei numai oameni de stat și soldați în teoriile Relațiilor Internaționale, ajungem în cele din
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și că fiecare poate dezvălui diferite realități și relații. Concluzie Cele trei forme de feminism discutate în acest capitol feminismul empiric, feminismul analitic și feminismul normativ sugerează că teoria și practica relațiilor internaționale au avut de suferit de pe urma neglijării perspectivelor feministe. Feminiștii susțin că teoriile convenționale ale relațiilor internaționale distorsionează atât cunoașterea "relațiilor", cât și transformarea continuă a "internaționalului". Aceste teorii pierd din vedere semnificația politică a diviziunilor genizate dintre public și privat, instituționalizate în stat și în sistemu de state
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interne "blânde" și ca absență a femeilor, și obiectivitatea drept o lipsă a subiectivității (feminizate). Rezumând, abordările Relațiilor Internaționale care nu iau în serios genul omit aspecte critice ale ordinii mondiale și renunță la o deschidere importantă spre schimbare. Teoretizărie feministe în Relațiile Internaționale contribuie la extinderea și consolidarea teoriilor și analizelor existente, inclusiv cea liberală, teoria critică, cea postmodernistă, cea constructivistă și cea ecologistă. Spre exemplu, feminiștii din Relațiile Internaționale sprijină abordările constructiviste prin dezvăluirea proceselor prin care sunt modelate
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cea ecologistă. Spre exemplu, feminiștii din Relațiile Internaționale sprijină abordările constructiviste prin dezvăluirea proceselor prin care sunt modelate, la nivel global, identitățile și interesele nu doar ale statului, ci și ale unor segmente sociale. Elisabeth Prugl (2000) exemplifică această abordare feministă constructivistă în studiul ei asupra muncitorilor la domiciliu din cadrul economiei politice globale (vezi și Locher și Prugl 2001; Kardam 2004). Prugl (2000) arată cum regulile și regimurile transnaționale de gen Organizația Internațională a Muncii, precum și rețelele globale de solidaritate, au
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Prugl 2001; Kardam 2004). Prugl (2000) arată cum regulile și regimurile transnaționale de gen Organizația Internațională a Muncii, precum și rețelele globale de solidaritate, au fost forțe puternice în formularea plângerilor acestor muncitori, peste tot în lume. În mod similar, perspectivele feministe adâncesc accentul pus de economia politică internațională neo-gramsciană pe cultură și ideologie, ca părți integrante ale economiei politice globale (Chin 1998; Ling 2001; True 2003). Integrarea perspectivelor feministe în abordări postmoderniste, de teorie critică și constructiviste reprezintă o strategie importantă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
formularea plângerilor acestor muncitori, peste tot în lume. În mod similar, perspectivele feministe adâncesc accentul pus de economia politică internațională neo-gramsciană pe cultură și ideologie, ca părți integrante ale economiei politice globale (Chin 1998; Ling 2001; True 2003). Integrarea perspectivelor feministe în abordări postmoderniste, de teorie critică și constructiviste reprezintă o strategie importantă pentru interecțiunea cu alți cercetători din domeniul Relațiilor Internaționale. Odată ce recunoaștem relațiile strânse dintre gen, idei, identități, norme și aspecte ale politicii și economiei internaționale, acesta devine un
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sarcină și mai grea este însă aceea de a-i avertiza pe susținătorii Relațiilor Internaționale convenționale cu privire la efectele inovatoare ce pot decurge din abordarea proceselor sociale și politice dintr-o perspectivă sensibilă la gen. Pentru a realiza acest lucru, cercetătorii feminiști trebuie să-și aducă întreg bagajul de cunoștințe teoretice și empirice în studiul unei game largi de probleme, și sub nicio formă să nu cedeze teme cheie de studiu în favoarea realiștilor și instituționaliștilor neoliberali. Această agendă nu trebuie să ia
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
instituționaliștilor neoliberali. Această agendă nu trebuie să ia o formă raționalistă, ci, în consonanță cu obiectivele reconstructive ale feminismului, cere studii empirice conduse de teorie și teorii normative mai bine fundamentate empiric, care să exploreze reflexiv și să apere abordările feministe ale Relațiilor Internaționale. Acest capitol a început cu întrebarea "ce este distinctiv la o perspectivă feministă asupra relațiilor internaționale ?". Deși Harding (1987: 258) susține că nu există o metodologie feministă distinctă, pentru că fiecare metodologie poate contribui la realizarea scopurilor feministe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reconstructive ale feminismului, cere studii empirice conduse de teorie și teorii normative mai bine fundamentate empiric, care să exploreze reflexiv și să apere abordările feministe ale Relațiilor Internaționale. Acest capitol a început cu întrebarea "ce este distinctiv la o perspectivă feministă asupra relațiilor internaționale ?". Deși Harding (1987: 258) susține că nu există o metodologie feministă distinctă, pentru că fiecare metodologie poate contribui la realizarea scopurilor feministe, nu ar trebui să concluzionăm că nu există o perspectivă feministă asupra Relațiilor Internaționale. Contribuția colectivă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fundamentate empiric, care să exploreze reflexiv și să apere abordările feministe ale Relațiilor Internaționale. Acest capitol a început cu întrebarea "ce este distinctiv la o perspectivă feministă asupra relațiilor internaționale ?". Deși Harding (1987: 258) susține că nu există o metodologie feministă distinctă, pentru că fiecare metodologie poate contribui la realizarea scopurilor feministe, nu ar trebui să concluzionăm că nu există o perspectivă feministă asupra Relațiilor Internaționale. Contribuția colectivă a diverselor abordări feministe empirică, analitică și normativă este de fapt mai ales metodologică
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
feministe ale Relațiilor Internaționale. Acest capitol a început cu întrebarea "ce este distinctiv la o perspectivă feministă asupra relațiilor internaționale ?". Deși Harding (1987: 258) susține că nu există o metodologie feministă distinctă, pentru că fiecare metodologie poate contribui la realizarea scopurilor feministe, nu ar trebui să concluzionăm că nu există o perspectivă feministă asupra Relațiilor Internaționale. Contribuția colectivă a diverselor abordări feministe empirică, analitică și normativă este de fapt mai ales metodologică (Ackerly, Stern și True, în curs de apariție). Prin continua
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]