11,556 matches
-
interferență. Cu alte cuvinte, aceste teorii susțineau că procesarea informațiilor periferice se realizează simultan și fără interferări , dar diferă în ceea ce privește stadiul în care apare interferența. Broadbent (1958) și Deutsch & Deutsch (1963) impuneau o teorie care afirma că un fel de "filtru" ar fi localizat undeva de-a lungul seriei de stadii ale procesării informației (Fig.1, Linia 2&3). Conform teoriilor filtrării mulți stimuli pot fi procesați în paralel până la ajungerea la nivelul filtrului, fără a fi necesară atenția. Când se
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
teorie care afirma că un fel de "filtru" ar fi localizat undeva de-a lungul seriei de stadii ale procesării informației (Fig.1, Linia 2&3). Conform teoriilor filtrării mulți stimuli pot fi procesați în paralel până la ajungerea la nivelul filtrului, fără a fi necesară atenția. Când se ajunge la filtru, oricum, este procesat prin filtrare doar câte un singur stimul pe rând (ceilalți fiind eliminați prin filtrare), astfel încât procesarea informației de aici înainte este secvențială, necesitând focalizarea atenției pe canalul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
localizat undeva de-a lungul seriei de stadii ale procesării informației (Fig.1, Linia 2&3). Conform teoriilor filtrării mulți stimuli pot fi procesați în paralel până la ajungerea la nivelul filtrului, fără a fi necesară atenția. Când se ajunge la filtru, oricum, este procesat prin filtrare doar câte un singur stimul pe rând (ceilalți fiind eliminați prin filtrare), astfel încât procesarea informației de aici înainte este secvențială, necesitând focalizarea atenției pe canalul unic. Care dintre stimuli trec prin și care nu se
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
atenției pe canalul unic. Care dintre stimuli trec prin și care nu se pare că depinde de activitatea în care este implicat subiectul, care stimul este așteptat, și care este relevant pentru acțiunea desfășurată. Fig. 1 arată care este localizarea filtrului pentru cele 2 teorii. Stadiul de stocare senzorială este considerat cel mai "periferic", implicând codificarea stimulilor fizici în impulsuri neuronale, în timp ce stadiul de analiză perceptuală este interpretat ca fiind un proces de abstractizare preliminară a unor forme simple de stimulare
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
vedea analiza perceptuală și stadiile ulterioare ca necesitând atenția, în timp ce Deutsch & Deutsch, Treisman și Norman au privit analiza perceptuală ca fiind automatică (nu cere atenție), cu necesitatea atenției în stadiile ulterioare. Așadar, aceste teorii sunt asemănătoare, diferența constând în localizarea filtrului de-a lungul lanțului de procesare. Teoria atenției a lui Keele (1973) plasa "gâtul sticlei" chiar mai spre sfârșitul secvenței de stadii decât o făcea teoria Deutsch-Deutsch. Keele concepea procesarea informației ca având loc în paralel și fără necesitatea atenției
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de amplificare și filtrare, sistemul de vizualizare / înregistrare. O derivație (de culegere și înregistrare a diferenței de potențial electric) este alcătuită din volumul conductor explorat, electrozii de culegere, firele de legătură și dispozitivul de măsurare, afișare, înregistrare (inclusiv amplificatoare și filtre). Culegerea poate fi bipolară (doi electrozi de culegere activi) sau unipolară (un electrod activ și unul de referință). Dreapta ce trece prin “punctele” de aplicare a electrozilor este numită axa derivației. Principiul metodei ECG constă de fapt în evaluarea caracterelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
intracardiac prin cateterism), un amplificator cu sisteme de filtrare a semnalului electric și un inscriptor potențiometric cu inerție mică (sau sistem computerizat de stocare). Se poate realiza o analiză precisă și standardizată a zgomotelor cardiace pe baza înregistrării separate (prin filtre de frecvență) a vibrațiilor din anumite domenii de frecvență: joasă (15-100 Hz), medie (25-300 Hz) și înaltă (200-700 Hz). Ascultatoriu se disting două zgomote de origine cardiacă, având următoarele caracteristici de intensitate, frecvență și durată: unul din ele (zgomotul I
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de filtrare, încălzire și umidifiere a aerului inspirat. Filtrarea aerului inspirat constă în captarea și înlăturarea particulelor inhalate; captarea particulelor mari inhalate (10 µm) se face de către firele de păr din nas; particulele mici (2 - 10 µm) care trec acest filtru primar sunt reținute în stratul de mucus care tapetează căile aeriene. Mucoasa căilor respiratorii prezintă cili cu mișcări continue dinspre interior spre exterior cu rol de deplasare a mucusului încărcat cu particule până la nivelul faringelui, de unde poate fi expectorat sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care se adaugă mecanismul de recrutare și distensie capilară. O altă funcție este cea de filtru sanguin. Trombii sanguini mici eventual formați în sectorul venos sistemic sunt îndepărtați din circulație înainte ca ei să ajungă la creier sau la alte organe vitale. De asemenea, s-a constatat că multe leucocite sunt reținute de către plămân. 19.2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nivelul calicelor mici. 25. Formarea urinii Urina se formează prin cumularea a trei procese fundamentale: ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară, secreția tubulară. 25.1. Filtrarea glomerulară Filtrarea glomerulară implică ultrafiltrarea plasmei. Termenul de ultrafiltrare reflectă faptul că membrana filtrantă este un filtru molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare dintre pedicelele podocitelor, echipate cu nefronă, ce reduc dimensiunea particulelor filtrate sub 4 nm. Ca urmare a acestor caracteristici ale filtrului glomerular, toate moleculele cu o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare dintre pedicelele podocitelor, echipate cu nefronă, ce reduc dimensiunea particulelor filtrate sub 4 nm. Ca urmare a acestor caracteristici ale filtrului glomerular, toate moleculele cu o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni sunt filtrabile liber. Moleculele foarte mari nu se filtrează deloc (majoritatea proteinelor plasmatice). Gradul de legare al moleculelor mici de proteinele plasmatice va afecta și trecerea acestora prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
glomerular, toate moleculele cu o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni sunt filtrabile liber. Moleculele foarte mari nu se filtrează deloc (majoritatea proteinelor plasmatice). Gradul de legare al moleculelor mici de proteinele plasmatice va afecta și trecerea acestora prin filtrul glomerular. Cu cât substanța este mai aderentă la proteinele plasmatice, cu atât persistența sa în circulație va fi mai îndelungată. Studiile de dinamică moleculară au demonstrat că eficiența membranei filtrante este aceea a unui filtru cu pori cilindrici de 4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
afecta și trecerea acestora prin filtrul glomerular. Cu cât substanța este mai aderentă la proteinele plasmatice, cu atât persistența sa în circulație va fi mai îndelungată. Studiile de dinamică moleculară au demonstrat că eficiența membranei filtrante este aceea a unui filtru cu pori cilindrici de 4,5 - 7 nm în diametru. Stratul cel mai important pentru selectivitatea membranei este membrana bazală, urmată de diafragma fantelor de filtrare. Filtrarea glomerulară depinde de echilibrul dintre presiunile hidrostatice și osmotice ce acționează pe membrana
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor plasmatice ce nu au putut trece prin filtrul glomerular. Glucoza și substanțele înrudite precum acetoacetații, acidul ascorbic, β-hidroxi butiratul, carboxilatul, lactatul, piruvatul, precum și aminoacizii și vitaminele se reabsorb în aceeași manieră, printr-un transport activ secundar al cărui sursă de energie este gradientul de sodiu. Reabsorbția glucozei are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și evalua chestiunile mai largi ale naturii teoriei relațiilor internaționale. Teoria este o abstractizare vicleană. Ne distrage atenția de la învălmășeala de detalii derutante, direcționând-o către ceea ce este "cel mai important" în cazul respectiv. Teoriile sunt lumini călăuzitoare, lentile sau filtre care ne orientează către ceea ce, conform teoriei, este esențial pentru înțelegerea unei părți a lumii. Teoriile luate în considerare în acest volum au două dimensiuni importante. Sunt orientări generale înrădăcinate într-un punct central sau o intuiție cu caracter substanțial
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
într-un interval dat, la modul în care a făcut-o Dorina Grăsoiu 92. Atitudinea injurioasă a poetului față de unii din iluștrii săi contemporani nu e altceva decât expresia stilizată a unei visceralități slobode, a unei antipatii spontane necenzurate de filtrul exact, dar contraproductiv estetic, al rațiunii. Însă atunci când se plasează deliberat în cadrul normat al polemicii, distanța față de adversar e redimensionată în termeni urbani, iar reverențiozitatea tonului ține de un comportament strategic, nu față de preopinent, ci față de public. Acest aspect îl
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
omului ca om, dincolo de o (supra) spe cializare sau alta, care îi rămân, în ultimă instanță, exterioare dacă întoarcerea către sine și ceilalți, cu roadele obținute, nu are loc la momentul potrivit. „Verificarea“ roadelor științei se cere făcută și prin filtrul disciplinelor umaniste, existând altfel riscul proliferării iresponsabile a semințelor ce vor naște mai târziu monștri. Prin urmare, originile întrebărilor-cadru de la care pornește demersul meu se regăsesc, în primă instanță și întemeietor, în întrebările noastre: „De unde venim, cine suntem, încotro mergem
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
motiv, diferențele dintre politeismul greco ro man și monoteismele iudaic, creștin sau islamic, care au dominat experiența noastră religioasă și culturală de la sfârșitul Antichi tății, reprezintă o provocare serioasă în privința modului în care înțelegem trecutul. Noi vedem vechea religie prin filtrul presupo zițiilor, experiențelor și al prejudecăților. Monoteismul conține propriile lui judecăți de valoare, internalizate, despre tradițiile păgâne politeiste, și acestea au influențat întotdeauna, iar uneori au distorsionat, studiulacademic al religiei vechi. Monoteismul de azi pare nu doar a fi triumfat
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în empirism (adică să observe la întâmplare, cât mai mult, considerând că "totul este important" etc., fapt care va îngreuna foarte mult prelucrarea informațiilor culese). Dacă se plasează pe pozițiile unei teorii, există riscul ca aceasta să devină un adevărat filtru, o "sită" prin care va "cerne" realitatea pe care o observă. Este important să cunoască bine diferite teorii, dar să nu se lase pradă lor. "Cunoașterea apare ca un dialog între spirit și lucruri... Faptul depinde de gândire, dar el
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cunoștințe (solicităm persoanelor investigate informații asupra unor fapte la care acestea au participat, pe care le cunosc din experiența vieții socioumane cotidiene); • de opinie (solicităm opinii în legătură cu anumite fapte, fenomene, procese); • proiective (solicităm informații în legătură cu comportamente viitoare, potențiale etc.); • speciale ("filtru", "capcană", "de control"). După formă, distingem: întrebări închise (cu răspunsuri precodificate, la care cei chestionați aleg răspunsuri propuse de noi, sau răspund, de obicei, prin da nu), întrebări semideschise (scalate; de exemplu: Cât de mulțumit sunteți de îngrijirea ce vi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
separă? [...] Ar trebui să știm: ori deschidem liceul către viață, cum se spune, dar în viață sunt și hoți, afaceriști, spărgători..., ori îl conservăm, sau îi redăm caracterul de incintă rezervată cunoașterii, de templu sacru, dar atunci vom instala controale, filtre, supraveghetori, sancțiuni..." 414. Politici educaționale Supravegherea pedagogică intră în responsabilitatea inspectoratelor școlare, gestiunea financiară este în responsabilitatea administrației locale (Ministerul Finanțelor stabilește bugetul pentru învățământ pe baza propunerilor Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului), formarea cadrelor didactice este de competența
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
precum Revoluția britanică sau Revoluția franceză 56, la democratizarea modernă a societății și înlăturarea monopolului asupra puterii 57, la conceptele cognitive de bază al psihicului uman58, la modele ale copilăriei 59, la un model developmentalist al cunoașterii politice 60, la filtre sociale 61, la filtre culturale 62, la structurile de personalitate 63, la caracteristicile iraționale ale culturii 64 sau la situațiile de criză 65, fără ca vreuna dintre aceste raportări să poată oferi o definiție generală a conceptului); fie, în fine, multiplicitatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Revoluția franceză 56, la democratizarea modernă a societății și înlăturarea monopolului asupra puterii 57, la conceptele cognitive de bază al psihicului uman58, la modele ale copilăriei 59, la un model developmentalist al cunoașterii politice 60, la filtre sociale 61, la filtre culturale 62, la structurile de personalitate 63, la caracteristicile iraționale ale culturii 64 sau la situațiile de criză 65, fără ca vreuna dintre aceste raportări să poată oferi o definiție generală a conceptului); fie, în fine, multiplicitatea sensurilor sale (încercând să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
membri le împărtășesc nu le garantează și validitatea socială. Reapare, aici, ideea că modul în care cunoaștem realitatea este determinat social 341 depinzând, așadar, de contextul socio-istoric particular în care această cunoaștere se produce dar acesteia îi este suprapus un "filtru social" cu rol de corecție, adică de respingere a acelor idei, norme sau valori care nu își regăsesc recunoașterea la nivelul întregii societăți din care respectivul grup face parte. Concluzia unei astfel de incursiuni teoretice este aceea potrivit căreia "consensul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]