9,041 matches
-
nici nu îngăduie fatalismul pe care ea îl propune. În capitolul "Personalism anarhic și personalism energetic" din lucrarea Personalismul energetic, locul în care autorul se ocupă de aceste forme ale per-sonalismului, recunoaștem o distincție (e drept, implicită) între ordinea de finalitatea și finalism. Folosesc această sugestie pentru a arăta că Rădulescu-Motru face din ordinea de finalitate nu doar o ordonare pasivă (în timp) a corelațiunilor energetice, ci principiul evoluției către personalitatea energetică. "Mecanismul" evoluției nu este rigid, ca determinismul prin cauzalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetic" din lucrarea Personalismul energetic, locul în care autorul se ocupă de aceste forme ale per-sonalismului, recunoaștem o distincție (e drept, implicită) între ordinea de finalitatea și finalism. Folosesc această sugestie pentru a arăta că Rădulescu-Motru face din ordinea de finalitate nu doar o ordonare pasivă (în timp) a corelațiunilor energetice, ci principiul evoluției către personalitatea energetică. "Mecanismul" evoluției nu este rigid, ca determinismul prin cauzalitate, ci constructiv, neadmițând constrângerea legilor fatale; personalitatea nu semnifică o fatalitate: în esența sa, ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
principiul evoluției către personalitatea energetică. "Mecanismul" evoluției nu este rigid, ca determinismul prin cauzalitate, ci constructiv, neadmițând constrângerea legilor fatale; personalitatea nu semnifică o fatalitate: în esența sa, ea este libertate (o "libertate sub limite", cum ar spune Emmanuel Mounier). Finalitatea nu este decât un principiu de ordine extins de la om asupra naturii. Dacă ea ar fi dominat natura pentru a o purta către corelațiunea de personalitate, atunci ea s-ar fi confundat cu o ordine de fatalitate (nu doar de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu este decât un principiu de ordine extins de la om asupra naturii. Dacă ea ar fi dominat natura pentru a o purta către corelațiunea de personalitate, atunci ea s-ar fi confundat cu o ordine de fatalitate (nu doar de finalitate). Persoana umană nu este, așadar, un fatum, un destin "natural". Această negație este întemeiată, în personalismul energetic, prin afirmarea ordinii de finalitate, în esență non-naturală, adică umană, întrucât ea capătă îndreptățire existențială prin apariția omului. Cele două ordini (de finalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
către corelațiunea de personalitate, atunci ea s-ar fi confundat cu o ordine de fatalitate (nu doar de finalitate). Persoana umană nu este, așadar, un fatum, un destin "natural". Această negație este întemeiată, în personalismul energetic, prin afirmarea ordinii de finalitate, în esență non-naturală, adică umană, întrucât ea capătă îndreptățire existențială prin apariția omului. Cele două ordini (de finalitate și de fatalitate) pot fi ușor confundate. Și, de fapt, teoriile care afirmă finalitatea transcendentă a naturii le confundă. În fond, determinarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate). Persoana umană nu este, așadar, un fatum, un destin "natural". Această negație este întemeiată, în personalismul energetic, prin afirmarea ordinii de finalitate, în esență non-naturală, adică umană, întrucât ea capătă îndreptățire existențială prin apariția omului. Cele două ordini (de finalitate și de fatalitate) pot fi ușor confundate. Și, de fapt, teoriile care afirmă finalitatea transcendentă a naturii le confundă. În fond, determinarea finală prin destinul implacabil este chiar regula fatalității. C. Rădulescu-Motru infirmă indirect fatum-ul și prin afirmarea posibilității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
întemeiată, în personalismul energetic, prin afirmarea ordinii de finalitate, în esență non-naturală, adică umană, întrucât ea capătă îndreptățire existențială prin apariția omului. Cele două ordini (de finalitate și de fatalitate) pot fi ușor confundate. Și, de fapt, teoriile care afirmă finalitatea transcendentă a naturii le confundă. În fond, determinarea finală prin destinul implacabil este chiar regula fatalității. C. Rădulescu-Motru infirmă indirect fatum-ul și prin afirmarea posibilității de a interveni educativ în formarea personalității. Fatum-ul nu îngăduie o asemenea ajustare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este chiar regula fatalității. C. Rădulescu-Motru infirmă indirect fatum-ul și prin afirmarea posibilității de a interveni educativ în formarea personalității. Fatum-ul nu îngăduie o asemenea ajustare: el este tainic în intenție și implacabil în acțiune. Structura formală a finalității în modelare kantiană nu îngăduie fatum-ul, așa cum nu-l îngăduie nici "interpretarea" ei prin personalismul energetic. Absența din acesta din urmă a Arhitectului divin reprezintă semnul unei atitudini de evitare a ideii ordinii de fatalitate. Personalitatea perfectă, așa cum a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
idealizare, o prelungire în absolut a evoluției cosmice personalizante. Absolutul din relația cu Natura, pe care-l cumpănește omul, este personalitatea energetică în modelul ei desăvârșit. Un simplu accent deplasat către Personalitatea perfectă în sine ar fi substituit ordinea de finalitate cu ordinea de fatalitate. Însă chiar "ființa dumnezeirii" în sensul în care C. Rădulescu-Motru folosește termenul nu este decât idealul personalității. Personalismul energetic este, după credința lui C. Rădulescu-Motru, studiul filosofic al persoanei ca formă finală a energiei. Formula sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin ideea despre persoana ca entitate autonomă (desigur, cu foarte multe limite) și centru existențial (cel puțin în a treia creație). Dar acest model nu poate fi gândit, ca tip de explicație, pornind de la structura formală a conceptului kantian al finalității și de la proiectul antropologic kantian, potrivit cărora omul este scop final al existenței. De aici, desigur, multe diferențe față de filosofia kantiană și, ceea ce ne interesează mai mult în acest context, față de personalismul energetic. Considerând formula de filosofare proprie personalismului renouvierist
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îndepărtează de natură: la limită, mântuirea, ca reinstaurare a justiției divine, așază natura și omul în pozițiile opuse ale stăpânului și stăpânitului. Atâta vreme cât omul este căzut, iar istoria îi este scena vieții, el se află departe și de ordinea de "finalitate universală" (morală în esența sa, concepută, așadar, sub influență kantiană); viața individuală, în istorie, este apropiată de natură: mai bine zis, este integrată acesteia. Renașterea persoanei însă îndepărtează de natură și apropie de Absolut: în fond, imperiul Binelui, al legii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
între modelul de umanitate construit de Renouvier și ideea conținută în proiectul antropologic kantian, însușită de C. Rădulescu-Motru, anume aceea a omului ca scop final al existenței. De asemenea, departe se află personalismul lui Renouvier și de conceptul kantian al finalității și de structura sa formală. Cu finalitatea sa transcendentă, Renouvier face din om o ființă programată la un comportament care, în semnificația lui cosmică, nu-i întărește identitatea existențială. "Omul" lui Renouvier, fie el personalizat, de fapt, nu este. Dimpotrivă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și ideea conținută în proiectul antropologic kantian, însușită de C. Rădulescu-Motru, anume aceea a omului ca scop final al existenței. De asemenea, departe se află personalismul lui Renouvier și de conceptul kantian al finalității și de structura sa formală. Cu finalitatea sa transcendentă, Renouvier face din om o ființă programată la un comportament care, în semnificația lui cosmică, nu-i întărește identitatea existențială. "Omul" lui Renouvier, fie el personalizat, de fapt, nu este. Dimpotrivă, "omul" personalismului energetic își afirmă continuu identitatea-de-sine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poate spune despre cele două modele în privința conceptelor lor fundamentale care introduc ideile-postulat ce întemeiază reconstrucția filosofică propriu-zisă. Astfel, în personalismul renou-vierist regăsim cele patru concepte fundamentale proprii personalismului energetic: realitatea originară (ca instanță divină însă, nu ca energie), evoluția, finalitatea și personalitatea. Reconstrucția conceptuală a personalității este o întreprindere evidentă pentru ambele filosofii; de asemenea, ordinea de finalitate este acceptată de amândouă pentru a exprima sensul evoluției lumii omului (și chiar a lumii în totalitate) către personalitatea desăvârșită (personalitatea divină
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Astfel, în personalismul renou-vierist regăsim cele patru concepte fundamentale proprii personalismului energetic: realitatea originară (ca instanță divină însă, nu ca energie), evoluția, finalitatea și personalitatea. Reconstrucția conceptuală a personalității este o întreprindere evidentă pentru ambele filosofii; de asemenea, ordinea de finalitate este acceptată de amândouă pentru a exprima sensul evoluției lumii omului (și chiar a lumii în totalitate) către personalitatea desăvârșită (personalitatea divină, pentru Renouvier, personalitatea energetică, pentru Rădulescu-Motru). Este de reținut această apropiere, împreună cu deosebirile semnalate, între filosofia lui Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
neantul. Valorizarea veritabilă este posibilă prin acțiune. Angajarea prin acțiune are un rost imediat: modificarea realității exterioare (în scopul ameliorării condiției în mediu a persoanei) și unul mediat: crearea valorilor (în scopul îmbogățirii universului de valori, dar și pentru cauza finalității absolute, anume identificarea cu transpersonalul). Nu este posibilă o identificare totală a persoanei cu Absolutul, ar spune Em. Mounier, dar ținta spre care neîncetat ea se îndreaptă este aceasta: pierderea întru Absolut; sau, poate, regăsirea în absolut. Istoria umanității este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe cultură, pe "popor". Vocația are, la limită, statutul unui "instrument" prin care este asigurată evoluția grupului social. Totuși, ea presupune conștiința menirii proprii, a chemării pe care o reprezintă, deci și interesul de autoformare, autocreație, în sensul acestei chemări. Finalitatea actului "creației de sine" este întotdeauna invenția în domeniul muncii, schimbarea modului acesteia. "Persoana" lui Em. Mounier suferă actul autocreației, prin care de fapt se deschide în afară printr-o alienare, "alienare consimțită", cum susține J. M. Domenach. Îar acest
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dumnezeu. În primul caz, omul este scopul; în al doilea, Dumnezeu este scopul. În primul, omul poate să apară ca scop final al existenței și, într-un fel, drept cel care dă legea naturii prin extinderea asupra acesteia a principiului finalității; în al doilea, omul este existență tranzitorie. Aceasta nu înseamnă că Em. Mounier valorizează mai puțin persoana umană, sau că o privește ca pe o existență întâmplătoare în lume, ca un accident sublim etc. Dimpotrivă, persoana este cea mai înaltă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
De asemenea, trebuie semnalat faptul că și Em. Mounier asemenea lui Ch. Renouvier își structurează discursul pe temeiul celor patru concepte fundamentale proprii și personalismului energetic: realitatea originară (dar nu ca energie, ci ca transpersonal, sau ca personalitate divină), evoluția, finalitatea și personalitatea. Faptul acesta reprezintă un veritabil temei pentru ideea participării personalismului energetic la modelul personalist, la "logica formală" a personalismului. III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic în filosofia contemporană Comparația cu personalismul a avut rostul de a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cât mai mult cu putință, iar ceilalți constituenți ai lumii au demnitate existențială necondiționată prin om. Astfel, natura (condiționată prin ea însăși și prin Absolut) nu este umanizată în sensul desființării sale, deși este integrată procesului de personalizare, determinismului prin finalitate; Necondiționatul nu este un hazard sau o himeră, ci o limită mereu actualizabilă a umanului însuși, prin urmare, actualizată într-o nedezmințită identitate de sine. Specificul personalismului energetic în variata familie a personalismului nu vine doar de la energetismul său. Filosofia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este, pentru ea, forma umană reconstruită (teoretizată, tematizată) filosofic și pentru că lucrează cu cele patru concepte fundamentale ce au rostul de a introduce postulatele proprii personalismului (constatate și la filosofii personaliști prezentați mai sus; este vorba de realitatea originară, evoluție, finalitate și personalitate); are a doua însușire, în primul rând ca reinterpretare a structurii formale a conceptului kantian al finalității și, apoi, pentru că identifică realitatea originară cu energia. Încheiere Personalismul energetic între cunoașterea și re-cunoașterea de sine a omului Filiația personalismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rostul de a introduce postulatele proprii personalismului (constatate și la filosofii personaliști prezentați mai sus; este vorba de realitatea originară, evoluție, finalitate și personalitate); are a doua însușire, în primul rând ca reinterpretare a structurii formale a conceptului kantian al finalității și, apoi, pentru că identifică realitatea originară cu energia. Încheiere Personalismul energetic între cunoașterea și re-cunoașterea de sine a omului Filiația personalismului energetic cu mișcarea contemporană a gândului filosofic este justificată, între altele, prin modelul de reconstrucție a umanului pe care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îndoială, filosoful român nu a "respectat", în programul reconstrucției sale filosofice, exigențele kantiene ale metafizicii ca știință. Dar în privința "epistemei" introduse de Kant privind re-cunoașterea de sine a omului, el croiește și dezvoltă ideile în model kantian. Structura formală a finalității în legătură cu care a fost așezat determinismul prin finalitate (unul dintre conceptele fundamentale ale personalismului energetic vizat din unghiul reconstrucției umanului) face parte din acest model, iar "interpretarea" sa personalist energetică, de asemenea. Re-cunoașterea-de-sine, ca fapt ce actualizează neîncetat metafizica, nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reconstrucției sale filosofice, exigențele kantiene ale metafizicii ca știință. Dar în privința "epistemei" introduse de Kant privind re-cunoașterea de sine a omului, el croiește și dezvoltă ideile în model kantian. Structura formală a finalității în legătură cu care a fost așezat determinismul prin finalitate (unul dintre conceptele fundamentale ale personalismului energetic vizat din unghiul reconstrucției umanului) face parte din acest model, iar "interpretarea" sa personalist energetică, de asemenea. Re-cunoașterea-de-sine, ca fapt ce actualizează neîncetat metafizica, nu este posibilă într-o singură formă, pe o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a reconstrui astfel umanul: "Când Rădulescu-Motru simte nevoia să revină la Kant, și o face în dese rânduri, constată că el acordă o șansă nouă ideii de persoană"307. Această reconstrucție a fost posibilă ca "interpretare", prin conceptul determinismului prin finalitate, a structurii formale a conceptului kantian al finalității și este așezată în modelul unei ontologii a umanului și în structura unei explicații a lumii în acord cu re-cunoașterea de sine a omului; ea are ca fundament conceptele de realitatea originară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]