19,247 matches
-
și obiect. În celebrul său manuscris din 1942, Heisenberg, care l-a cunoscut bine pe Husserl, a introdus ideea de trei regiuni de realitate, susceptibile să ne facă să accedem la însuși conceptul de "realitate": prima regiune este cea a fizicii clasice; a doua este cea a fizicii cuantice și a fenomenelor biologice și psihice; a treia este cea a experiențelor religioase, filosofice și artisti-ce40. Această clasificare are un fundament subtil: cel al proximității din ce în ce mai mari între subiect și obiect. Decalajul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
1942, Heisenberg, care l-a cunoscut bine pe Husserl, a introdus ideea de trei regiuni de realitate, susceptibile să ne facă să accedem la însuși conceptul de "realitate": prima regiune este cea a fizicii clasice; a doua este cea a fizicii cuantice și a fenomenelor biologice și psihice; a treia este cea a experiențelor religioase, filosofice și artisti-ce40. Această clasificare are un fundament subtil: cel al proximității din ce în ce mai mari între subiect și obiect. Decalajul între descoperirile tehnico-științifice și mentalitățile noastre e
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
-a ed.: Monaco, Rocher, "Transdisciplinarité", 2002, pp. 78, 89, 109, 115, 116, 168, 196, 207-239, 251, 290, 299, 300-303, 305, 316. Traduceri: Nos, a particula e o universo, Lisbonne, Esquilo, 2005, trad. de Isabel Debot, publicat în cadrul Anului Internațional al Fizicii; Noi, particula și lumea, Iași, Polirom, 2002, trad. de Vasile Sporici; a 2-a ed.: Iași, Junimea, 2007. • Georges Banu, Brook, Les voies de la création théâtrale, XIII, Paris, Ed. du CNRS, 1985, pp. 148, 150. • Michel Random, La Tradition et
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nouveau regard sur la création, entre science et religion", in Groupe 21, Création et transcréation, Monaco, Rocher, "Mémoire du XXIe siècle", nr. 3-4, 2001, pp. 147, 148, 158. * Mircea Sabău, "Ștefan Lupașcu, filosof și interpret al științei și artei moderne", Fizica și tehnologiile moderne, vol. 1, nr. 4, 2003. * Basarab Nicolescu, "Stéphane Lupasco et le tiers inclus. De la physique quantique à l'ontologie", Revue de synthèse, vol. 126, nr.2, 2005, pp. 431-441. * Solomon Marcus, "O paradigmă universală: stânga-dreapta", Secolul 21
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Jean-François Malherbe, comunicare particulară, 9 septembrie 2004. 1 Ioan P. Couliano, Eros et magie à la Renaissance (Eros și magie în Renaștere), Flammarion, Paris, 1984, pp. 237-245. 2 Niels Bohr, Essays 1958-1962 on Atomic Physics and Human Knowledge (Eseuri despre fizica atomică și cunoașterea umană), Interscience Publishers, New York, 1963; a se vedea și Gerald Holton, L'Imagination scientifique (Imaginația științifică), Gallimard, Paris, 1981, pp. 124-129. 3 Alfred Korzybski, Science and Sanity (Știință și Sănătate), The International Non-Aristotelian Library Publishing Company, Lakeville
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
l'esprit (Dualismul antagonist și exigențele istorice ale spiritului), Vol. II Essai d'une nouvelle théorie de la connaissance (Schiță a unei noi teorii a cunoașterii), Paris, Vrin, 1935 ; a 2-a ediție: 1973 ; La physique macroscopique et sa portée philosophique (Fizica macroscopică și dimensiunea ei filosofică), Paris, Vrin, 1935 (teză complementară). 9 Stéphane Lupasco, L'Expérience microphysique et la pensée humaine (Experiența microfizică și gîndirea umană), Paris, PUF, 1941 (o ediție preliminară a fost publicată în 1940 la București, la Fundația
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
à une science de la contradiction (Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției), Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951. 13 Basarab Nicolescu, Le Tiers inclus. De la physique quantique à l'ontologie (Terțul inclus. De la fizica cuantică la ontologie), in Stéphane Lupasco L'Homme l'œuvre, op. cit., pp. 113-144; Basarab Nicolescu, Levels of Complexity and Levels of Reality (Niveluri de complexitate și niveluri de realitate), in The Emergence of Complexity in Mathematics, Physics, Chemistry, and Biology
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și cunoașterii), in "Systems New Paradigms for the Human Sciences" ("Sistemele Noi paradigme pentru științele umane), Walter de Gruyter, Berlin-New York, 1998, editată de Gabriel Altmann și Walter A. Koch; Basarab Nicolescu, Hylemorphism, Quantum Physics and Levels of Reality (Hilemorfism, fizică cuantică și niveluri de realitate), in Aristotle and Contemporary Science (Aristotel și știința contemporană), Vol. I, Peter Lang, New York, 2000, pp. 173-184. 14 Michel Camus, Thierry Magnin, Basarab Nicolescu și Karen-Claire Voss, Levels of Representation and Levels of Reality: Towards
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
5, 1984, pp. 409-430. 18 Heinz R. Pagels, op.cit., p. 155. 19 J. S. Bell, Beables for Quantum Field Theory ("Beables" pentru teoria cîmpului cuantic), publicație CERN TH 4035/84, Genève, 1984. 20 Niels Bohr, Physique atomique et connaissance humaine (Fizica atomică și cunoașterea umană), Paris, Gauthier-Villars, 1961, pp. 66-67. 21 Gerald Holton, L'Imagination scientifique (Imaginația științifică), Paris, Gallimard, 1981, pp. 98-99. 22 Ludovic de Gaigneron, Du Métaphysique au physique. Essai de réalisme transcendant (De la metafizic la fizic. Schiță de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
filosofie moderne: gîndirea complexității), Paris, Albin Michel, 1990. 47 Gilles Gaston Granger, L'irrationnel (Iraționalul), Paris, Odile Jacob, 1998. 48 David Gross, On the Uniqueness of Field Theories (Despre unicitatea teoriilor cîmpului), in A Passion for Physics (O pasiune pentru fizică), Proceedings of the G.F. Chew Jubilee, September 29, 1984, World Scientific Publishing Company, 1985, pp. 128-136. 49 Edgar Morin, La Méthode, vol. I La Nature de la Nature (Natura naturii), Paris, Seuil, 1977; vol. II La Vie de la Vie (Viața vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Stéphane Lupasco L'Homme et l'œuvre, op. cit., pp. 43-59. 52 Benjamin Fondane, L'Etre et la connaissance. Essai sur Lupasco (Ființa și cunoașterea. Eseu despre Lupasco), Paris, Editions Paris-Méditerranée, 1998. 53 Max Planck, Initiations à la physique (Inițieri în fizică), Paris, Flammarion, 1941, p. 6. 54 Jean-François Malherbe, "Jeux de langage" et "Tiers inclus": de nouveaux outils pour l'éthique appliquée ("Jocuri de limbaj" și "Terț inclus": noi instrumente pentru etica aplicată), Sherbrooke, GGC, 2000; Le nomade polyglotte. L'excellence
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
9 S. Lupasco, op. cit., p. 21. 10 Basarab Nicolescu, Scientisme, l'autre affaire Sokal (Scientismul, cealaltă afacere Sokal), Esprit n° 7, iulie 2006, pp. 194-198. 11 S. Lupasco, op. cit., p. 36. 12 Basarab Nicolescu, " Relativité et physique quantique" ("elativitate și fizică cuantică"), in Dictionnaire de l'ignorance, Paris, Albin Michel, 1998. 13 Stéphane Lupasco, op. cit., pp. 40, 63. 14 Ibid., p. 63. 15 G. F. Chew, Hadron Bootstrap: Triumph or Frustration? (Boostrap-ul hadronilor: triumf sau frustrare ?), Physics Today, vol. 23, n
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Nous, la particule et le monde, Paris, Le Mail, 1985, cap. "Le principe de bootstrap" (" Principiul boostrap-ului"), p. 89-110. 16 Stéphane Lupasco, op. cit., p. 82. 17 Ibid., p. 116. 18 Ibid., p. 131. 19 Richard Feynman, "Simulating Physics with Computers" ("Fizica simulată pe computer"), International Journal of Theoretical Physics, vol. 21, 1982, p. 467. 20 David Deutsch, The Fabric of Reality, London, Penguin Books, 1997. 21 Ch. H. Bennett, G. Brassard, C. Crépeau, R. Josza, A. Peres et W. K. Wooters
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
din 14 ianuarie 1956, in K. V. Laurikainen, op. cit., p. 134. 22 K. V. Laurikainen, op. cit., cap. IX "Quaternity", pp. 125-139. 23 Marie-Louise von Franz, Nombre et temps -Psychologie des profondeurs et physique moderne (Număr și timp. Psihologia adîncurilor și fizica modernă), Paris, La Fontaine de Pierre, 1983. 24 Umberto Eco, op. cit., pp. 55-66. 25 H. Reeves, M. Cazenave, P. Solié, K. Pribram, H.-F. Etter et M.-L. von Franz, La synchronicité, l'âme et la science. Existe-t-il un ordre
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ouvrages de M. Stéphane Lupasco" (" Despre două lucrări ale domnului Stephane Lupasco"), Dialectica, vol. 1, n° 4, 1947, pp. 309-315. 32 Basarab Nicolescu, "Stéphane Lupasco et le tiers inclus De la physique quantique à l'ontologie" (" S.L. și terțul inclus De la fizica cuantică la ontologie"), Revue de Synthèse, Tome 126, n° 2, 2005, pp. 431-441. 33 Vintilă Horia, Viaje a los centres de la Tierra (Călătorie spre centrele Pământului), Barcelona, Plazas y Janes, 1971. 34 Raymond Abellio, Manifeste de la nouvelle gnose, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un anumit habitat se poate răspunde prin referire la cât de sănătoasă și înfloritoare este viața celor care trăiesc acolo. Williams sugerează că o teorie despre natura umană schițată atât pe baza resurselor științelor sociale, cât și pe cele ale fizicii, ne-ar putea îndruma spre o reflecție asupra a ceea ce duce la propășirea ființelor umane. În baza acestei reflecții vom putea aprecia dacă un anumit sistem de valori ajută sau nu la propășirea umanității 143. Williams stabilește că o lume
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin mărirea și fuziunea vertebrelor (Thomas Huxley va demonstra în 1858 că teoria nu este corectă). ¶ Jöns Jakob Berzelius clasifică substanțele chimice în organice și anorganice. ¶ H.C. Oersted anunță că examinează legătură dintre electricitate și magnetism. ¶ Thomas Young introduce în fizica noțiunea de "energie", prin care se înțelegea energia reală/efectivă, cinetica sau motrice [termenul "energie", din gr. energeia (act; putere, forța, energie) < en (în) + ergon (lucru, lucrare, munca, acțiune, faptă), este atestat în engleză din 1599 cu sensul "forță/vigoare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este derivată din descoperirea "numărului Feigenbaum"86, de către matematicianul german S. Grossmann. Feigenbaum a caracterizat mai exact această constantă ce descrie trecerea de la ordine la haos. Este vorba de un număr irațional (descris de o fracție) la care matematică și fizica au ajuns prin analiza extrem de atentă a unei ecuații pentru sistemele biologice. Această fracție este dată de "ecuația" sau "legea lui Verhulst", formulată în 1845 de către B.F. Verhulst (legea creșterii pentru "sisteme intercuplate periodic"), în care apare o rată a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Blake a ideii că ființele eterne preced creația, acestea desfășurînd prin expansiune și contracție energiile creative ale arhetipurilor ființiale increate. Această concepție denotă un dinamism "static", deoarece avem și lege și paradoxala mișcare-libertate a legii, simultan. În acest sens, în fizica modernă ideea de "constante variabile" a fost dezvoltată de prin anii 1930, avînd însă antecedente în Lord Kelvin și P.G. Tait, care susținuseră că au observat o scădere a vitezei luminii cu 8km/secundă∙secol față de valoarea standard acceptată și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
însuși ființă creată, ceea ce se va săvîrși prin "căderea" Fiului (Ur-th-on-a) în cauzalitate. Acesta devine Timp (Los), avînd nevoie de spațializare (Eni-tharm-on) fenomenala pentru împlinirea coborîrii în moarte a Tatălui (Tharmas), în Udan Adan (i.e. Neantul sau "gaură neagră" din fizica cuantică modernă că întoarcere la Neant a Ființei: puternicul arhetip numit descensus ad inferos). În sanscrita udán înseamnă "val" sau "apă"; ádana înseamnă "mistuire", "consumare", "mîncare"271. Spațializarea se face prin inima (Los) în jos spre pîntec (Enitharmon-spațiu). Clipa-atemporalul-Urthona (extremă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și Enciclopedica, București, 1980 14. Louis de Broglie, Certitudinile și incertitudinile științei, Editura Politică, București, 1980 [titlu original: Certitudes et incertitudes de la science, Editions Albin Michel, Paris, 1966] 15. ***Dictionary of Classical Mythology, Brockhampton Press, London, 1995 16. ***Dicționar de fizică, Ion Dima (coordonator), Editura enciclopedica română, București, 1972 17. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală, univers enciclopedic, București, 1998 [titlu original: Leș structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, Paris, 1992/1960] 18. Mircea Eliade, Mitul eternei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
is Within, for every-thing în Eternity is translucent: / The Circumference is Within, Without is formed the Selfish Center, / And the Circumference still expands going forward to Eternity [...]." 93 Cf. The Hutchinson Dictionary of Scientists, 1997, p. 243-244, si Dicționar de fizică, p. 172. Viteza de recesie a galaxiilor a fost folosită pentru a determina distanță în univers pînă la care avem acces observațional; rază porțiunii de univers accesibile nouă se numește astfel "rază Hubble". Dincolo de această limită, se pare că materia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de vortex ale lui Blake sînt ceea ce astăzi cunoaștem sub numele de găuri negre, care au, la celălalt capăt al gaurii de vierme (fenomen cunoscut și sub numele de "punte Einstein-Rosen"), o gaură albă. Această realitate a fost preconizată de fizica relativista). În greacă, adamas, adamantos = oțel; diamant; a(particulă privativa), damaein = a îmblînzi, a învinge. Este semnificativ că în Paradisul pierdut (cartea a X-a, 312-323; pp. 349-350), Milton vorbește despre lucrarea Păcatului și a Morții ca fiind "lanțuri și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
gaze (idee larg acceptată în astronomie). 316 (IX, 241) în aer suspendați prin focuri dinăuntru: Blake este posibil să încerce să descrie aici natură forțelor care "țin" corpurile cerești din Univers, cu alte cuvinte energia spațiului în sine (ceea ce în fizica modernă este cunoscut sub denumirea de "energie zero", care se află absolut peste tot unde există spațiu). După Blake, așadar, aceasta "energie zero" este un "foc lăuntric" care produce efectul de imponderabilitate (de suspendare). 317 (IX, 297) îngerii o cercetează
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
condiții de posibilitate ale metafizicii ca știință nu ale metafizicii ca atare, fiindcă aceasta este o dispoziție naturală a sufletului omenesc -, condiții formulate pe temeiul criticii rațiunii pure speculative (teoretice) și al construirii răspunsurilor la întrebările vizând posibilitatea matematicii și fizicii pure. Ceea ce rezultă din întregul travaliu al Criticii rațiunii pure este proiectul metafizicii ca știință, prin urmare, conceptul unei noi metafizici. Avem aici și motivul pentru care demersul din Prolegomene... este, după cum spune Kant însuși, analitic. În această lucrare, filosoful
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]