3,170 matches
-
dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și înstărit merge în pețit să "găsească pă unde ar fi fete
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și înstărit merge în pețit să "găsească pă unde ar fi fete de el". El a aflat că "într-o comună", la o babă se află o fată pe placul lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fi fete de el". El a aflat că "într-o comună", la o babă se află o fată pe placul lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel care nu reușea, era ucis. Flăcăul merge mai întâi să vadă fata, se convinge că-i frumoasă și nu spune nimic; se duce seara la pețit. Baba îl amenință că, dacă a doua zi dimineața nu-și găsește fata, îi pune "capul în țapa de la gard
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
insistă asupra rolului jucat de noroc în alegerea partenerului potrivit. Toate le alegi în lume, dar soțul ori soția nu, și-nsurătoarea ori măritișul mai merge și la noroc: dacă ai noroc, câștigi, dacă nu, nu." După o îndelungă căutare, flăcăul, care terminase de efectuat stagiul militar, își găsește o fată cu care se-nsoară. Abia după căsătorie, fata își arată adevărata fire. Perechea se dovedește a fi nepotrivită, lipsind înțelegerea dintre cei doi parteneri. Când îi zicea bărbatul să nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
obicei la care participă și nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte trei jocuri, în jurul doniței
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte trei jocuri, în jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, înainte de plecarea la biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia o turtă și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și aruncă turta și vinul în patru zări; tot acum, ginerele dăruiește ceva soacrei, iar soacra ceva mirelui; aceste daruri se pun
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Gorgona, Eriniile etc.)" Tatăl unui băiat de-nsurat [Oprișan, II, Frumoasa lumii] îi dă acestuia o sută de groși, ca să se ducă la oraș să muncească, să facă bani și să se căsătorească. În drumurile sale, de la "o întreprindere la alta", flăcăul întâlnea, de fiecare dată, același om cu o ladă de vânzare, care spunea: Cine o s-o cumpere, o să-i pară rău, cine n-o s-o cumpere, tot o să-i pară rău. Preț - o sută de groși." În cele din urmă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
corectat zi-lumină peste 700 de lucrări. Eu - anul I. Ce să zic? Că uneori am râs, dar cel mai des am rămas mută de jale. Căci rareori mi-a fost dat să citesc atâtea gogomănii ieșite din pixurile fătuțelor și flăcăilor de la, totuși!, Litere. De ce oare s-a întâmplat așa o grozăvenie? Știu, dar încă nu spun. Parcă cel mai crunt încercat a fost bietul Ulise. Însă nici lui Oedip nu-i fu mai moale. Și nici amorezului Tristan cu tot cu Isolda
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
de exemplu, se redă o scrisoare către Lady Bertam de la sora sa oropsită, Frances. Scrisoarea se referă mai ales la perspectivele de viitor ale copiilor mulți ai lui Frances: Cel mai mare băiat al ei avea zece ani, un flăcău isteț, care tînjea să iasă în lume; dar ce putea face ea? Era vreo șansă ca acesta să fie mai apoi de ajutor lui Sir Thomas în afacerile sale legate de proprietatea din Indiile de Vest? Aceasta este Scriere Indirectă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
tipul fruncea hotelurilor, mândrețea hotelurilor, având structura N1 N2Gen, în care primul nominal exprimă o calificare cu valoare superlativă a uneia dintre entitățile din setul denotat de N2: (155) a. fruncea hotelurilor - "hotelul care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte mândru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fruncea hotelurilor, mândrețea hotelurilor, având structura N1 N2Gen, în care primul nominal exprimă o calificare cu valoare superlativă a uneia dintre entitățile din setul denotat de N2: (155) a. fruncea hotelurilor - "hotelul care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte mândru" Diferența
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
structura N1 N2Gen, în care primul nominal exprimă o calificare cu valoare superlativă a uneia dintre entitățile din setul denotat de N2: (155) a. fruncea hotelurilor - "hotelul care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte mândru" Diferența dintre (155)b și (156
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte mândru" Diferența dintre (155)b și (156) este că prima sintagmă corespunde unui superlativ relativ (implicând un set de entități în comparație / evaluare), iar a doua, unui superlativ absolut. Construcțiile superlative de tipul celor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte mândru" Diferența dintre (155)b și (156) este că prima sintagmă corespunde unui superlativ relativ (implicând un set de entități în comparație / evaluare), iar a doua, unui superlativ absolut. Construcțiile superlative de tipul celor din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
centrul grupului, sau cu N2, care e în genitiv, într-o poziție de unde nu ar trebui să controleze acordul, dar care servește la identificarea referentului: (157) a. "Fruncea" hotelurilor din România e bănățean. ("Formula As", 10 martie 2008) b. Mândrețea flăcăilor este vânat de toate fetele. c. Mândrețea hotelurilor de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi. (= "Cel mai mândru dintre hotelurile de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi.") După cum se poate vedea în exemplele de mai sus, acordul nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
-ți iei lumea în cap (D. Rosetti) − e ce/cum e, dar... "treacă-meargă"11; (4) - Cine-i acolo? - Eu? - Cine, eu? - Eu, Ivan (Creangă) - (cu deosebire în legătură cu o noțiune locală) "a se afla, a se găsi"; (5) Ia spune-mi, flăcăule, din ce parte de loc ești? (Ispirescu) − (când adverbul arată originea) "a se naște, a se trage, a purcede, a deriva, a proveni"; (6) Copilașul nostru nu mai este (Creangă) - (în legătură cu o locuțiune temporală; despre ființe) "a trăi, a viețui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
au iubit frumosul, armonia, binele. Dar, nu știu cum se face, că niciodată nu primim ceea ce așteptăm. Ce putem face? E foarte greu, e foarte dificil! Și când îi vezi pe alții! Mă gândesc la Cosmin. Ca mâine el este un adevărat flăcău. Cosmin trebuie să fie fiul lui Dan, Dan tatăl lui Cosmin. Dar... Incredibil, dezgustător ce poate gândi Dan, Dan acela care vorbea de blazonul familiei lui, Dan imaculatul! cu privire la Mariana și Cosmin. Când ei, altădată, în vremurile bune, erau totul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nu-mi place. Titel pleacă toată ziua, eu rămân singură, fără nici un rost. Nu mai trec pe la ai mei chiar zilnic pentru că au și ei problemele lor, desigur. Tata e bine. Își face dantura, care a căzut. E ca un flăcău, ca și dumneavoastră. El ne ține cu optimismul. Și Gabi e suficient de decepționată. O duc greu cu banii și ei ca și mine. Mara e o fetiță minunată - s-au mai liniștit copiii noștri, nu mai sunt ce au
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
gară, da' ce! mă prezint cu buletinu', mă legitimez frumos, fiecare e obosit, poate unu' vrea un pahar de vin, da' sînt oameni de 24 de ore pe fiecare, bé-ți paharu' liniștită! mie nu mi-e tîrșă de matale! bă flăcău, ești bun! dacă nu, zburați ca lămîile! bă, dacă sînteți oameni liniștiți! eu am făcut de patru ori pușcărie, mai fac a cincea oară! băi Maricica, cine-i de serviciu? mamaie, mie mi-i rușine di anii matale, da' sculați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cam cum și-l imagina ea, n-a fost să fie. Dar ea, personal, proceda după preceptele auzite sau imaginate. Bea bățos secărică și făcea dragoste. Apoi umbla cu tractorul prin sat. Pînă a rămas grea se bucurase de toți flăcăii satului. Lumea este rea și întreabă fata în bășcălie: Anica, cu cine l-ai făcut? Cu tot satul, răspundea fata fără nici un fel de complex. Doar două fete din sat au urmat exemplul Anicăi și s-au făcut tractoriste. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
gîndul la strujăneii lungi de o jumătate de metru, pe care doar la conacul doctorului Piticaru îi puteai întîlni și primi. Conacul acesta, pe o costișă care se sfîrșea într-un lac imens, era departe de satul Ghireni și doar flăcăii mari și curajoși mergeau cu uratul acolo. Moșia era administrată de fratele doctorului, Gavril, care avea niște case după modelul Bucovinei, de unde venea această familie. Doctorul stătea mai mult la Cernăuți, unde era directorul spitalului și după război s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vezi, mă gîgîlice, că toți care merg îs mari și n-ai să te poți ține de ei? Ba mă țin, răspund îngroșîndu-mi vocea. La început eram mai mulți porniți în aventură, dar pe măsură ce ne apropiam de marginea satului, mulți flăcăi renunțau și se opreau pe la casele unor fete, gata de măritat și de hîrjoană. Mă, tu tot vrei să mergi? întreabă unchiul Victor. Da... a, spun eu mai puțin hotărît. Am rămas doar patru, adică trei flăcăi voinici și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
marginea satului, mulți flăcăi renunțau și se opreau pe la casele unor fete, gata de măritat și de hîrjoană. Mă, tu tot vrei să mergi? întreabă unchiul Victor. Da... a, spun eu mai puțin hotărît. Am rămas doar patru, adică trei flăcăi voinici și eu drept... coadă. Se iscase un vînt rece care se strecura pervers prin toate neetanșeitățile bulendrelor de pe noi. Zăpada scîrțîia sub opincile mele și sub botinii celor trei flăcăi. Opincile erau înghețate bocnă, mîinile mă usturau și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai puțin hotărît. Am rămas doar patru, adică trei flăcăi voinici și eu drept... coadă. Se iscase un vînt rece care se strecura pervers prin toate neetanșeitățile bulendrelor de pe noi. Zăpada scîrțîia sub opincile mele și sub botinii celor trei flăcăi. Opincile erau înghețate bocnă, mîinile mă usturau și o fleandură de fular peste nas nu servea la cine știe ce. Unde ai luat dracu' ăsta? îl întreabă pe unchiul meu un flăcău. Nu vezi că se ține coadă? Este finul gazdelor, le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]